duminică, mai 31, 2026

Cum ar putea gazele din Marea Neagră să contribuie cu peste 30.000 de euro la pensia fiecărui român

Guvernul a venit cu mult aşteptata propunere de modificare a legii offshore.

Odată adoptată, legea ar trebui să creeze cadrul de reglementare pentru exploatarea gazelor offshore din Marea Neagră și mai ales, să impulsioneze investițiile în extracția gazelor din cel mai mare zăcământ din perimetrul Neptun Deep. De asemenea, această lege ar reglementa și exploatările de gaze onshore de mare adâncime, cum ar fi cele descoperite în zona Caragele din județul Buzău. Efectul acestor exploatări ar trebui să fie unul pozitiv pentru economia românească, pe de-o parte prin creșterea producției autohtone de gaze naturale și, de cealaltă parte, prin veniturile care ar ajunge la stat din redevențe și impozite suplimentare.

Să le luăm pe rând.

În primul rând, creşterea producției autohtone de gaze ar însemna o reducere, până la eliminare, a dependenței de importurile ruseşti. România importă acum între 25-28% din necesarul de consum şi tot ce se importă vine din Rusia. Pe de altă parte, în contextul ambițiilor Uniunii Europene de a ne reduce consumul de combustibili fosili, aceste gaze ar trebui să ne sprijine în procesul tranziției energetice. Dacă vrem să arătăm că avem viziune pentru viitor, ar trebui să facem acest lucru creând cadrul ca gazele astfel extrase să fie valorificate superior: fie prin transformarea lor în energie electrică, în cadrul unor termocentrale pe gaz care ar urma să fie construite (vezi CE Oltenia), fie prin folosirea lor în industria chimică (îngrășăminte, industria farmaceutică, sau obținerea de materie primă pentru industrii conexe precum mase plastice, industria auto etc.)

În al doilea rând, veniturile din redevențe și impozite suplimentare care ar ajunge la stat ar putea ajuta economia românească să facă, în sfârșit, un pas hotărât spre o dezvoltare fără precedent prin investiții private. USR a propus o viziune și un mecanism concret, pe model norvegian, prin care acest lucru să devină realitate: banii care ar reveni statului în urma exploatării gazelor din Marea Neagră să meargă în Pilonul 2 de pensii al fiecărui român, iar administratorii de Pilon 2 să îi investească mai departe în economia românească.

În Marea Neagră, conform estimărilor Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), avem rezerve de gaz de aproximativ 200 de miliarde de metri cubi. Mai avem și alte rezerve deep onshore precum cele de la Caragele unde sunt estimate între 30 şi 40 miliarde de metri cubi.

Astăzi, prețul de tranzacționare al gazelor este de peste 90 de euro/MWh. Asta înseamnă că dacă am extrage toate gazele astăzi valoarea lor ar fi de aproximativ 237 de miliarde de euro.

Este clar că nu le putem extrage astăzi. Însă, criza energetică şi eforturile Uniunii Europene de eliminare a dependenței de gazele ruseşti va ține, cel mai probabil, la un nivel ridicat prețul gazelor pentru o perioadă lungă.

Se pune problema și ce facem cu veniturile care ajung la stat din exploatarea acestor gaze. În proiectul de lege offshore, se propune ca banii astfel obținuți să ajungă într-un “cont special” din care să se finanțeze extinderea rețelelor de gaze și orice alte investiții stabilite prin hotărâre a guvernului. Asta ne aduce aminte de Fondului Național de Dezvoltare înființat în 2006. Scopul acelui fond a fost să gestioneze banii din privatizarea BCR. Statul a încasat atunci nu mai puțin de 2,25 miliarde de euro, echivalentul a 3% din PIB. Acești bani urmau să meargă în infrastructură ru­tieră, sănătate, şcoli şi universităţi, aşa cum spunea Călin Popescu-Tări­cea­nu, premierul de la acea vreme. Timpul a trecut și banii au fost risipiți în cheltuieli curente ale statului, căci nu am văzut nici autostrăzi, nici școli și nici spitale.

16 ani mai târziu ar trebui să învățăm din greșelile trecutului și să nu mai credem că lucrurile vor merge doar pentru că, la un moment dat, niște politicieni vremelnici ne vor promite că statul va face de toate. Cel mai bine este să ne uităm la modelele de succes, ca și la realitatea în care trăim.

Statul norvegian s-a gândit în 1969 să lase ceva generațiilor următoare din exploatarea  hidrocarburilor. Așa că a creat un fond de pensii guvernamental, care investește acești bani în acțiuni, obligațiuni, proprietăți etc. Valoarea fondului ajunsese, în 2021, la peste 1000 miliarde de dolari.

Pe un model similar, USR propune ca banii din aceste gaze, în loc să fie risipiți de stat, să fie investiți în economie prin fondurile de Pilon 2. De ce prin Pilonul 2? Pentru că, așa cum spuneam mai sus, statul român a mai încercat să facă tot felul de fonduri în trecut cărora le-a dat mereu nume pompoase, dar care nu au produs în final valoare pentru români.

Singurul model de succes, implementat în anul 2008, a fost Pilonul 2 de pensii. Astfel administratorii de Pilon 2 ar plasa acești bani, pe un model similar cu cel de acum, pentru a dezvolta economia românească, contribuind astfel la pensiile românilor.

Cum ar funcționa lucrul acesta? Haideți să explicăm mai întâi cum funcționează Pilonul 2. Angajații români contribuie în fiecare lună cu 3,75% din ceea ce câștigă la Pilonul 2 de pensii, iar de aici banii sunt administrați de fondurile de pensii.  Banii nu stau mai departe degeaba, ci sunt investiți în economie prin acțiuni la societăți din România sau în obligațiuni emise de statul român (împrumuturi cu dobândă către stat).

Până acum fondurile de pensii din România au avut un randament mediu anual de 8% pentru perioada 2011-2021. Miracolul dobânzii compuse este că în fiecare an vom primi dobândă la dobândă pentru banii pe care îi primim în cont.

Un alt detaliu extrem de important este că aceşti bani se moştenesc. O diferență uriaşă față de pensia de la stat, unde nu apuci să te bucuri nici măcar de 30% din cât ai cotizat.

Similar, propunem ca banii proveniți din exploatările de gaze offshore să se împartă în mod egal către toți românii și să fie virați în conturile lor de Pilon 2 în fiecare lună. Haideți acum să vedem ce ar însemna asta pentru fiecare român.

Ultimele statistici disponibile ne arată că populația totală a României este de 22,047 milioane. Conform declarațiilor ministrului Energiei Virgil Popescu şi liderului PSD Marcel Ciolacu, partea care revine statului din exploatările de gaze din Marea Neagră este de 60%.

Trebuie de asemenea să avem în vedere locurile de muncă create şi investițiile care vor avea loc pe orizontală în economie. Toate acestea vor însemna alte câteva miliarde de euro pentru statul român pe termen mediu şi lung din taxe şi impozite.

Ce ar însemna concret aceste venituri în pensiile românilor? Simularea care urmează o vom raporta la un preț al gazelor de 70 de euro/MWh deci la o valoare a gazelor de 147,7 miliarde de euro din care statul va încasa 60%, adică 88,62 miliarde de euro. În această situație fiecărui român i-ar reveni 4.019 euro.

Este clar că nu toți banii ar ajunge în același timp în Pilonul 2. Extracția gazelor are o perioadă incipientă când veniturile vor fi mai mici, o perioadă de maturitate şi o perioadă de declin. În simularea folosită am estimat exploatarea acestor zăcăminte la 15 ani cu o perioadă de maturitate între anul 7 şi anul 12 de extracție.

Dacă cei 4.019 euro ajung în Pilonul 2 al fiecărui român, cu un randament mediu anual de 8%, în 35 de ani în contul fiecărui român s-ar regăsi suma de 32.631 euro. Cei care au ieşit deja la pensie vor avea opțiunea să folosească aceşti bani imediat sau să îi lase în cont pentru moştenitori.

Ce ar însemna 32.631 de euro pentru fiecare român la pensie? Şansa la o viață decentă la pensie.

Există de asemenea opțiunea ca aceşti bani să meargă doar în conturile angajaților şi pensionarilor români. În această situație vorbim despre 10.449.620 de români şi cu 8.480 euro distribuiți fiecăruia în urma exploatărilor de gaze. La finalul celor 35 de ani în contul de Pilon 2 de pensii suma care ar reveni ar fi de 68.846 euro.

Și nu este tot. Fondurile de pensii ar putea fi obligate prin lege să investească aceşti bani în proiecte de eficientizare energetică, în energie regenerabilă, în hidrogen şi în industria petrochimică. Astfel acele gaze pot fi valorificate superior aici, în România.

Coaliția PSD-PNL-UDMR ne propune însă să ducem banii din exploatarea gazelor din Marea Neagră în extinderea rețelelor de gaze și în investiții stabilite “prin hotărâre de guvern”.

În ceea ce privește extinderea rețelelor de gaze, aceasta ar trebui desigur să aibă loc și, mai mult decât atât, să fie utilizabilă pentru hidrogen, în cazul în care tehnologia va evolua în această direcție. Însă pentru acest lucru există deja fonduri europene prin PNRR. Oamenii din comune au început să fie reticenți la extinderea rețelelor de gaze din cauza volatilității prețului. Se pune astfel întrebarea dacă aceste conducte nu vor fi construite și riscă să stea goale dacă oamenii nu se vor conecta. Aici guvernul, dacă ar avea un pic de viziune, ar trebui să accelereze și alte soluții de tipul panourilor fotovoltaice pe acoperișurile caselor sau măsuri de eficiență energetică a locuințelor.

În ceea ce privește așa-zisele investiții stabilite prin “hotărâre de guvern”, asta poate însemna PNDL. De curând, guvernul a suplimentat acest program mamut care și-a arătat limitele în trecut cu 3 miliarde de euro, ajungând la un total de 13 miliarde de euro, bani pe care nu îi are. De unde credeți că vor veni acești bani? Gazele din Marea Neagră vor ajunge să finanțeze investiții pe criterii politice, iar marele risc este ca acești bani să ajungă tot în buzunarele unora apropiați de politic, pe rețeta pe care am mai văzut-o în trecut.

Viziunea corectă este să decuplăm total de politic aceste venituri obținute dintr-o bogăție a țării și să ne gândim, precum norvegienii, la generațiile viitoare. Banii din resursele de gaze pot să dezvolte cu adevărat România și să rezolve și o problemă reală cu care ne vom confrunta foarte curând – pensiile. Asta şi-a dorit USR în scurtul mandat la guvernare. Ne vom lupta acum din opoziție pentru ca fiecare român să beneficieze de aceşti bani, iar industria românească să fie cea care foloseşte atât veniturile din gaz cât şi materia primă.

Distribuie acest articol

50 COMENTARII

  1. Glumiti, doamna Pruna. Ce, noi suntem Norvegia? Noi vom vinde pielea ursului din padure pe cativa firfirei, plus spaga aferenta si banii ii vom folosi la pensii, salarii si pomeni electorale.

    • Gresit. Profund gresit. Pielea usrsului va fi devalizata doar pentru ei intre ei. Pentru pensii speciale banii vin de la PNRR probabil pana la urma comisia europeana va face un compromis si va accepta cererile disperate ale psd+pnl+udmr. Blestemul bogatiilor naturale este un fenomen bine studiat in economie/ge-politica etc si o tara corupta ca Romania va bifa la perfectie

  2. Excepțională inițiativa USR cu fondul de pensii, cred că l-ați avut consultant pe Văcăroiu, ăla de ne-a dat cupoane și ne-a făcut pe toți capitaliști! Fac și eu o mică simulare: din banii vărsați la pilonul II, un comision total de 8,67% merge imediat direct la băieții cu administrarea (https://apapr.ro/clarificari-comisioane-pilon-2-pensii/). Ei ne promit că ne făgăduiesc că o să fie bine dacă nu o să fie rău, fiindcă restul banilor îi investesc cu meșteșug în diverse chestii numite ”afaceri”, pe care prietenii și clientela politică a guvernului le dețin pentru a sifona bani. S-ar putea să iasă bine, dar mai degrabă fiindcă situațiunea e cu criză, război, încălzire globală, penurie de gaze, curenți și păpică, administratorii ăia supercompetenți școliți la Oxford să spuie ”Ghinion! Atît s-a putut, atît am făcut, noi ne-am luat comisionul, am împărțit cui trebuie bănuțu’ și acu’ plecăm să vedem pe unde mai găsim alți fraieri să-i facem la pungă”. Piața energiei a fost liberalizată și a fost un succes fulminant pentru entrepreneuri, hai s-o băgăm și p-asta cu ciugulitul banilor care ies de pe urma exploatării gazelor că nu se poate să fure numai corporațiile și noi să ne uităm cum fac ăia banu’ și să tîrîm targa pe uscat. Bineînțeles că și asta, ca și politica,se face numai și numai pentru binele românului, de grija căruia mor toate partidele!

  3. Cu regret, dar aveti o naivitate simpatica. Eforul de documentare este de apreciat. Credeti ca guvernanti chiar sunt interesati de cum o vor duce genaratiile viitoare?! Nu ii intereseaza decat voturile , puterea, afacerile de familie si banii. Daca exista un interes real aveam cel putin 4 spitale regionale, 40% din calea ferata modernizata, demarata la 50% autostrada Moldovei, 10% din PIB pentu invatamant si cercetare. Asa ca Romania normala si pas cu pas catre viitor va fi tot corupta si saraca.

    • Guvernanti, / daca votezi PSD, PNL etc normal ca nu le pasa… cand vei avea un guvern USR atunci sa luam aminte de „naivitate”, pana atunci iesi la vot si contribuie si tu la scoaterea mizeriei din guvern si din parlament.

  4. Coaliția PSD-PNL-UDMR nici macar nu are intentia reala de a extinde rețelele de gaze, investitiile prin H.G-uri, fiind specialitatea lor, de a sifona bani. Decuplarea de la politic a acestor bogatii ale tarii este o utopie, doamna Pruna. Sunterti in politica de ceva vreme, si ca si formatiune politica, cred ca ati ajuns sa cunoasteti bine, modul de functionare al blocului PSD-PNL si stiti ca intentiile nu sunt pentru dezvoltarea Romaniei si implicit a evolutiei cetateanului de rand. Ramane, macar sa fiti pe baricade, sa-i trageti de maneca si sa devoalati actiunile samavolnice ale acestei caracatite distrugatoare a tot ce are bun Romania. Ramane de asemenea, ca prin actiunile dvs si ale USR sa stergeti indoiala si dezamagirea celor care v-au ales, sa dovediti ca vreti si incercati sa faceti macar mici pasi, pentru a iesi din drumul acesta intunecat pe care se afla Romania.

  5. Pai, banii din Pilonul 2 se moștenesc… si nu prea… Daca va făceați lecțiile cum trebuie, at fi aflat ca în cazul decesului participantului, fondurile ramase in pilonul 2 se plătesc efectiv doar daca moștenitorii nu sunt, la rândul lor, si ei participanți la Pilonul 2; daca moștenitorii sunt deja participanți la un fond de pensii Pilon 2, banii rămân acolo, si, peste mult timp, vreun moștenitor care nu muncește la momentul decesului unui participant, poate îi va putea primi….

    Doar daca ați fi aruncat un ochi pe evoluția fondurilor Pilon 2, ați fi observat ca acestea au avut o performata extraordinara, în sensul ca în 2021 randamentul a fost sub rata inflației, iar anul asta va fi probabil si mai rău… :( daca mai scazi si comisioanele afli ca mai bine îmi încasam eu contribuția, o schimbam in EUR si țineam banii sub saltea…

    Pe scurt: ce merge bine in Norvegia nu merge la fel si in Românistan, ca nu avem aceeași guvernanți…

    Si daca tot lăudați atât Pilonul 2, de ce nu schimbați legea de organizare a pensiilor private (partea celor obligatorii) astfel încât daca nu asigura un anume randament raportat la inflație, ROBOR, etc…, sa nu fie percepute comisioane?

    • Am eu o idee, că asta cu fondurile e prea complicată. Să vie statu’ bunioară și să zică la bobor ”Bre, io ca stat care are grijă de supușii lui am hotărît ca partea mea din gazele extrase să meargă la voi pe mocangeală. Plătiți partea care se cuvine bampirilor din corporații care sug sîngele poporului și pentru ce mi se cuvine mie ca stat, nu vă iau nicio para ca sînteți săraci, la școală și la ziar toți vă învață că România are gaze, deci aveți și voi că sînteți români iar io trebuie să am grijă de voi că sînteți săraci și d-aia sînt stat. Adicătelea vă fac gazul cu 40% mai ieftin decît la Viena, unde îl vînd bampirii, și o să aveți și voi căldurică, o să vă fierbeți urzicile la aragaz nu la foc de vreascuri și poate vă mai rămîn bani și de un covrig și o aspirină.”. Din cîte am înțeles eu și acum statul ne ajută, adică dacă noi nu putem plăti cît cere bampiru’, îi dă statu’ cît cere el și ia banii ăia din impozitele noastre, ca să nu-l supere sau doamne-ferește, să-l sperie și să fugă! Schemele astea cu făcut de fonduri pentru îmbogățirea românului care e invitat să doarmă că au alții grijă de banii lui sînt vechi, dar la noi totdeauna omu’ se reinventează, că nu se știe niciodată de unde sare iepurele și poate de data asta dă lovitura!

  6. E ideal ce scrieti!
    Insa nu sunteti la un seminar de macroeconomie la ASE!

    Cine sa valorifice superior gazul?
    Mai sunt combinate chimice?
    Ce proiect a fost dus la capat vreodata in Ro?
    Ce retea nationala de distributie a gazului urmeaza a se face Vreodata?
    Poate trece aceasta inaintea retelei nationale de spagi?
    A Primarilor şpăgari?

    Toate acestea cu gazele sunt ca celebrul PNRR.
    E mort!
    S-a nascut mort!
    Nu o sa vedeti pana la rezilierea sa decat un tur de biciclete, un tur al manastirilor si poate un ciot de Autostrada!

    Acum 4 miliarde € trasi din PNRR stau la rezerva valutara din lipsa de proiecte si de profesionisti!
    Guvernul vede cai verzi pereti!
    Poate alt Guvern!

    Poate intr-o alta viata!
    Poate dupa 2030 !
    Poate dupa 2040 cand populatia Romaniei va fi sub 15 milioane!
    Inrobirea economica a poporului de sclavi de clasa imbogatitilor de razboi va continua!

    Iar rablele aduse din UE vor fi trecut de 40 milioane de bucati.
    Aceasta e Romania!

    Cata vreme nu va fi o hotarare politica de a stopa increngatura de Incompetenti ce conduc Ro va fi nimic!
    Si exploatarea gazelor si PNRR!
    Sau orice alta oportunitate!
    Ms,

  7. Niște stupizenii. În primul rand, banii din redevențe nu se pot duce în pilonul 2. Este neconstituțional sa faci discriminare între cei ce contribuie numai la pilonul I și cei din pilonul II. De asemenea, nu redevența este importanta, cât împărțirea profitului, conform legii offshore, care de altfel este împovărătoare și descurajanta pentru investitori.Calculul randamentului de 8% în pilonul II este o eroare întrucât, randamentele depind de investițiile fondului de pensii care sunt diversificate. De regula, fondurile de pensii investesc în active mai puțin riscante, dar cu randamente mai scăzute. Nu se calculează numai o redeventa care de altfel nu este investiție. Este o taxa. Fiind o taxa nu are cum sa fie transferata unui fond de investiții, cu atât mai mult unor fonduri private. Asa ceva este inadmisibil. Adică statul sa facă o afacere pentru cele 7 fonduri private care administrează tot atâtea fonduri de pensii în pilonul II. Redeventa aparține tuturor cetățenilor nu doar unora. Este venit fiscal. Iar venitul fiscal deși este administrat de stat aparține tuturor cetățenilor, nu doar unora. Aceasta propunere este aberanta, exact ca și prostia cu taxe zero la salariul minim. USR are nevoie de economiști. Se vede ca nu are și toate prostiile cu iz populist sunt promovate în ideea ca se câștigă electorat.

    • rezulta prin aceeasi ratiune ca subventionarea pilonului 1 si plata pensiilor speciale sunt stupizrnii neconstitutionale discriminatorii, pe bani care apartin tuturor cetățenilor

    • Redevența (royalty) nu este o taxa. Este o cota din veniturile pe care un proprietar (un cetățean, o companie sau un stat) o retine pentru sine pentru folosirea de către o alta persoana sau companie a unor bunuri fizice sau creații intelectuale care-i aparțin de drept proprietarului.
      Este un fel de renta. In tarile in care cetățenii sau companiile încasează redevențe aceste venituri sunt taxabile.

    • ….curat neconstitutional!
      Autoarea face comparatie cu fondul suveran de investitii al Norvegiei care a pornit initial de la veniturile din exploatarea hidrocarburilor si s-a diversificat ulterior pana a ajuns suficient de puternic incat sa sustina singur sistemul de pensii si investitiile norvegiene. E o alternativa la sistemul public de pensii si pilonul II luate impreuna si o solutie pentru ca toti cetatenii sa beneficieze fara discriminari.

  8. Avem nevoie de o sursa de gaze pe care o putem cat de cat controla, parerea mea. Restul, diverse calcule, sunt speculatii. Sincer, pentru mine ar fi mai important ca banii respectivi, cati or fi, cum or veni, sa fie investiti in infrastructura nu in pensii.

    • Păi, în infrastructură se și investesc! Pontoane, piscine, heliport, un mic teren de tenis cu nocturnă, că vine administratoru’ de pilon seara acasă tocat de oboseală și tre’ să aibă și el un locșor unde să se mai destindă. Dacă rămîne încordat și nu mai dă randament, ce ne facem? După ce termină de investit la el o să aibă grijă și de încordații ăilalți de judecători, procurori, milițieni, că așa e frumos, lumea să fie destinsă, să lucreze în echipă și fiteșcare să meargă cu drag la serviciile lor ca să muncească cu spor pentru binele românilor.

    • Este aberant numai ce concluzie trageti dumneavoastra domnule Ionescu.
      Primul argument ca nu toata lumea contribuie la Pilonul 2 nu inseamna ca acestia nu vor primi banii corespunzatori din redeventa alocata fondului de pensie, care conform titlului poate aduce acest beneficiu fiecarui roman.
      Al doilea argument ca redeventa este o taxa si nu poate sa fie transferata unui fond de investitii, am mari dubii ca este adevarat luand in considerare ca multi cunoastem exemplul Norvegiei care are acest fond de pensii unde este virata redeventa obtinuta din exploatarile off-shore si care la randul lui acest fond investeste in economia locala.
      Aici intr-adevar ar trebui umblat un pic la legislatie unde comisionul fondului de pensie trebuie legat de performanta acestui fie ca se traduce prin randament sau alti indicatori economici. Dar este cale lunga de la a spune ca nu se poate realiza.
      Si cel mai bun exemplu este in articol, cand imi amintesc exact cand Tariceanu a fost intrebat ce s-a intamplat cu banii primiti de statul roman pentru vanzarea BCR, bani ce s-au dus in cresteri efemere de pensii si salarii bugetare erodate mai tarziu de criza imobiliara.

  9. Vor merge banii în cel mai sigur, incasabil și de neclintit loc, acolo unde nu se pot anula, micșora, ci numai mări: în pensiile speciale.

  10. Haideti sa incercam, „a nu vinde blana ursului din padure ”.Zacamintele ,aratate in text ,exista dar legea offshore referitoare la modalitatea prin care sumele obtinute ar deveni venituri atasate Statului Romania nu este conditia suficienta ce ar putea declansa extragerea acestor zacaminte de gaz .Adincimea , foarte mare , la care se afla aceste zacaminte din Marea Neagra si cele din zona Buzaului ca si costurile suplimentare , ce tin de modalitatea de transport a gazelor, impiedica, deocamdata ,declansarea procedurilor de extragere . In viitorul imediat tehnologia ne va pune la dispozitie noi capacitati de extractie si de transport ce va determina obtinerea unui beneficiu (profit ) cu mult mai substantial . Ideea de a imparti acest, presupus , profit avind forma celui folosit in Norvegia poate fi o solutie viitoare sau poate banii ar trebui reinvestiti ca nevoie imediata a dezvoltarii Romaniei . Se presupune ca generatiile ce vin din urma sa isi realizeze singure modul si cuantumul sumelor depuse in vederea pensionarii nemaifiind nevoie de interventia Statului in acest proces ce este o decizie personala si nicidecum , asa cum este in aceste zile , o decizie a Statului . Rolul Statului se limiteaza inspre a oferi legislatia corespunzatoare si nicidecum spre a deveni un instrument ce faciliteaza(amplifica )„ consumul de hirtie igienica ”al cetateanului .

  11. Cam gonflate! Comparația cu Norvegia este deplasată din mai multe motive. 1. Norvegia este exportator net de energie și hidrocarburi în timp ce România încă importă 60% din petrol, 10-20% din gaz, 5-10% din energia necesară. 2. Fondul suveran de pensii al Norvegiei este bazat pe veniturile din exporturile de petrol și datează din 1990. Norvegia este al 8-lea cel mai mare exportator de petrol de pe glob, România – vezi primul punct. 3. Prețul gazului este mult mai volatil decât al petrolului și să nu uităm că înainte de pandemie era undeva la 15-20$/MW deci nu există nicio siguranță că se va menține tot timpul la peste 70$/MW. 4. Fondul suveran de pensii al Norvegiei este gestionat de către Banca Centrală Norvegiană în timp ce Pilonul 2 de pensii român este gestionat de fonduri private…. 5. Norvegia are o balanță comercială pozitivă (importurile sunt mai mici decât exporturile) în timp România trebuie să acopere an de an găurile din buget prin împrumuturi externe …

  12. Da, e corecta propunerea cu Pilonul 2.
    „Viziunea corecta” e sa gandim pe termen lung. Adica strategic.
    Nu prea avem strategi. Doar politicieni interesati strict de interesul lor si al apropiatilor din tribul lor de relatii.
    Aplicam politica „pentru noi insine”.

    Eu vedeam acele resurse ca pe o mega-oportunitate pentru Romania sa atraga capitaluri occidentale pentru reindustrializare, in conditiile in care se prefigureaza o mega-criza energetica in tarile UE. Mai ales, in conditiile in care s-au retras din Rusia companii occidentale importante si cauta alte tari unde sa-si relocheze afacerile.
    Si pensiile sunt importante dar daca economia incepe sa creasca in ritm sustinut, atunci si salariile vor creste si, implicit, contributiile la fondurile de pensii. Infrastructura se va dezvolta si ea

  13. Utopie.
    ProTV, duminica 8 main 2022, ,,Romania te iubesc” pentru a vedea cum merge de fapt treaba cu banii pentru investitii dati de stat + presa care arata hotia de zi cu zi a politicului si caracatita care sugruma Romania.

  14. Si daca se termina gazele ? sistemul de pensii nu se poate conditiona de niste redevente obtinute din exploatarea unor resurse iar ce au facut norvegienii, este un popor de 3 miloane de locuitori, la ei functioneaza insa nu intr-un stat ca Romania cu o structura sociala diferita.
    Sistemul de pensii trebuie sa functioneze dupa alte criterii, peste tot in Europa pensia de stat este insuficienta pt un trai decent, fara economii sau investitii in imobile traiul la batranete este greu.
    Banii din redevente trebuie investiti in invatamant si sanatate, sunt pilonii unei societati functionale fara care un stat nu poate evolua si este de datoria statului folosirii acestor bani in sus numitele domenii.

  15. Doamna Pruna (sau ANRM?) face o mare confuzie intre rezerve si resurse. Rezerve sunt doar acele gaze dovedite ca existente cu un grad mare de probabilitate si care sunt de asemena probate ca fiind comerciale la un moment dat. Cifrele citate de la ANRM sunt probabil resurse potențiale.

  16. Pensii sau consum? Ori amândouă?
    Ideea de a plasa banii în pilonul 2 de pensii pare tentantă, dar… este și un dar: Cei care nu vor putea beneficia de această alocare nu sunt nedreptățiți? Sunt și ei totcetateni români, nu?
    Aparent ideea de a capitaliza fondurile de pensii facultative este avantajoasa și din perspectiva favorizarii investițiilor, dar și a consumului.
    Dar fondurile de pensii au și acum bani, peste 80 de miliarde, care nu contribuie prea mult, din păcate, la crearea de efect multiplicativ în economie.
    Cu această (pseudo-)inițiativă USR seamănă mai mult cu un partid populist oarecare: vinde pielea ursului din pădure, și nici măcar nu o face convingător.
    Doamna Prună, am pretenții mult mai mari de la USR, în general, și de la dumneavoastră, în particular.
    Să auzim de bine!

  17. Stati asa – spectacolul este in curs si noi deja aplaudam si ne pregatim sa plecam acasa multumiti???

    Adica legea intra in discutie – sigur ca a fost anuntata trecerea rapida prin Parlament si aprobarea ei cat mai aproape de forma propusa, dar…

    In ultima perioada nu s-a mai vazut nimic fizic realizat ci doar vorbe vanturate.

    Capacitatea de implementare, viteza cu care decurge implementarea, calitatea ei si mai ales viziunea pe termen lung toate acestea lasa mult de dorit in RO – io as zice ca avem un SF si nu un scenariu dar sincer m-as bucura sa devina realitate in urmatoarea perioada. Fereastra de oportunitate se deschide dar nu tine mult si se inchide si de aceea viteza de implementare uneori este decisiva, exact un capitol la care RO nu exceleaza din pacate

  18. Orice banutz care este colectat de stat si ajunge la buget nu stiu cum se face dar se cheltuie rapid si nu vedem scoli, spitale, infrastructura si altele visate – disciplina bat-o vina.

    Dar in Norvegia, fondul norvegian colecteaza separat si gestioneaza de sine stator sumele colectate – si este de stat, deci raspunde fiecarui norvegian, nu pentru unii anume. Dar asta este doar o mica parte din problema…

    Sa iau un exemplu din RO: a fost creat cu ceva vreme in urma un fond, a fost creata o administrare a acelui fond sub Ministerului Mediului si cat a luat RO ca sa il foloseasca si nici nu stim inca daca este bine ceea ce face cu acei bani dar oricum ei se aloca pe ceva care parca, parca…Deserveste acum in parte scopul pentru care a fost creat si cum spuneam nu stim inca cat de bine o face…Cati ani a luat???

    Tehnologiile mai noi si proiectele de mare anvergura merg greu, tare greu din motive diferite: oprelisti legislative, lipsa finantarii ca urmare si a constrangerilor legislative care fac neatractiva finantarea din surse private, lipsa de cunostiinte de specialitate, lipsa de coordonare, lipsa personal de specialitate si de lucru si ultimul dar poate cel din dintai este lipsa de interes manifestata de gubern, de parlament adica tocmai de cei de la care te-ai astepta sa aiba miscare/ tractiune.

    Pai legea asta de cat timp este in facere si refacere???

    Cum sa faci reforme daca ziua pui o caramida si peste noapte vine altul si darama totul si o iei de la inceput???

    Nu ne mai saturam de pomeni de parca UE sau RO are un buget de care poti trage la nesfarsit, fara consecinte – sa ne scoatem din cap toate pomenile ca sa ne fie mai bine pe timp cu soare dar si pe ploaie, daca se poate…Aici trebuie lucrat la mentalul romanului care este diferit de cel al norvegianului ca sa nu pomenesc si despre altii

    Acum sa incercam sa fim cinstiti cu noi ca sa intelegem unde suntem si este drept ca orice nenorocire lasa un spatiu enorm pentru imbunatatiri dar totusi nu putem creste in 2-3 ani cat altii in zeci de ani – este normal sa acceptam aceasta chestiune si sa remediem acoo unde se poate

  19. Da, dar de unde <> in stare sa conceapa si mai ales sa administtreze acest fond fara a-l jefui.
    Insa, cred ca, intocmai ca si pina acum, vindem pielea ursului din padure. PiSiDi-ul si acoiltii sai ( PNL si UNDR ) au simtit ca dela marine companii straine si dela banii Uniuni Europene, nu prea e rost de furat cu toptanul, asa ca STOP si MARCHE ARRIÈRE. Proiectul de lege va zace mult timp in parlament , va fi insoti de regulamente sufocante si… va succomba precum autostrazile care trebuiau sa traverseze Carpatii de 20 de ani.

  20. Am si eu o intrebare, cum vedeti exploatarea gazelor in timpul razboiului cu Ucraina? Daca ma uit pe harta insula serpilor si respectiv toata zona acea e un teatru de lupta, zboara rachete, avioane, etc.

    Pana nu va fi pace durabila, puteti sa uitati de gaze din marea neagra, sa ne bucuram daca o sa putem merge la Mamaia si nu va fi periculos.

  21. 1. Pai , ce are cifra de 22 mil. de romani (?!)- adica toti romanii ce-ar beneficia de…- cu cei doar 7 mil. cotizanti-azi la P2?
    2. De ce s-ar duce profiturile din exploatarea gazelor in excrocheria numita P2? Adica, acea combinatie sulfuroasa intre obligativitatea depunerilor fixe la P1 si libertatea acumularilor din P3, in favoarea unor smecheri privati? Ambele- P1 si P3 – suficiente, unul asigurand un nivel minimal de siguranta la pensionare iar celalalt posibilitatea de a-ti gestiona viitorul dupa propriile puteri si interese.

  22. Ma asteptam la o analiza mai buna din partea doamnei respective. Nu are sens dpdv economic ce propune, ea crede ca la 70 EUR/Mwh obtine 88 miliarde care impartit la 10 milioane de romani rezulta vreo 8000 EUR pe cap de roman. Pai ok, costul unui Mwh poate fi 70 EUR dar costul de productie cine il plateste? (uita ca mai si costa sa extragi gazul, sa il transporti etc)

    In cel mai bun caz, se obtine un profit (sa zicem de 1-10% din costul acela de 70 EUR) si doar profitul poate fi investit. This is basic economics, chiar nu inteleg despre ce vorbeste doamna respectiva. In cel mai rau caz, scoatem gazul din Marea Neagra doar ca sa obtinem independenta economica, ceea ce nu e rau dar nici bine pe termen lung ca practic platim sa scoatem gaz la fel cum platim sa avem exploatari de carbune neperformante.

    Dar repet, despre ce vorbim noi aici? Cum sa calculezi la pretul de vanzare al Mwh fara sa iei restul in calcul?!

  23. Banii aia, mult stimata, trebuie investiti pentru folosul tuturor. (Unii ar scrie al tarii, eventual cu majuscule. Si aurite. Maninca si gura lor o piine. Si un c…t).
    Ar trebui sa ajunga in infrastructura de transport si in energie securitara (nuclear) adica in singele si in sistemul circulator al economiei. Administrati privat, fara discutie si fara CA cu membtri propusi de partide, presedinte, curtea nu-stiu-care, UAGIR – Uniunea Asociatiilor Guvizilor Interesati, Sindicatul Liber al Pensionarilor Patrioti, Asociatia Civica de Nene cu Palarie si alte asemenea.
    Nu se va intimpla, mark my words, pentru ca Romania nu mai are capacitatea de a genera proiecte tehnice pentru asa ceva! Nu mai are cine sa le gindeasca si sa le si impuna in fata echilibrarii bugetului (chestie necesara si foarte usor de vindut la public) si a tricicletismului energetic pe care-l promovati dumneavoastra si care e ruinator pentru cei care chiar produc banii bugetului despre care vorbiti voi si la Bucuresti si si la Brusal. Am exemplul imediat, stimata doamna: baltesc azi in Romania 4 miliarde de iepuroi (sa las deocamdata la o parte faptul ca astia sint bani scosi din mineca de Comisie, bani pe care Madama Tralalainen nu ii are si care bani nu exista – va sfatuiesc sa nu ma porniti pe tema lor si a inflatiei pe care o genereaza, o sa va cada greu la stomac daca o faceti -, 4 miliarde de iepuroi pe care Romania nu poate sa-i cheltuiasca. Nu are pe ce. Nu e identic insa e similar cu banii POIM. Daca vreti sa stiti mai multe vedeti ca aveti la voi pe cineva care stie ceva mai bine despre astea, Catalin Drula. (Nu pomenesc si un alt nume, nu e de la voi dar omul s-a oferit sa va ajute si e doxa, stie de-astea mai multe despre astea decit toate partidelele voastre luate cu totul si e cerut de piata peste tot. I-ati dat brinci, bravo).
    Ce propuneti dumneavoastra aici e gresit. Motiv pentru care e posibil sa se faca. Ca de obicei, intentii bune, directii aiurea, realizari aproximative. Mult succes, mult stimata.

  24. Ce nostime comentarii. O tara are o rezerva considerabila de gaz iar aici se discuta in ton zeflemist si negativ de parca ar fi vorba de o mare problema.
    Cred ca daca s-ar face un comitet de conducere din anonimii notorii care comenteaza aici problema ar fi rezolvata.
    P.S. Ar fi fost totusi interesant un paragraf despre cum functioneaza modelul norvegian.

  25. Nu spun ca „fondurile norvegiene” romanesti nu ar fi un lucru bun. Oricum, pot paria ca banii statului(inclusiv ai mei, carevasazica, vor fi furați/risipiți ).

    Dar, daca ma străduiesc putin pot demonstra ca valoarea de neutilizare a gazelor din Marea Neagră este mai mare decat cea de utilizare. Iar independența energetica a României poate fi obținută prin finalizarea reactoarelor 3 si 4 de la Cernavodă , la care se lucreaza de peste 25 de ani.

    • @dl.Constantin:
      – v-as da oarecum dreptate cu „valoarea de neutilizare” a gazelor din Marea Neagra (va rog cititi comentariile subsemnatului la articolul Dnei Pruna);
      – dar, daca stau sa ma gindesc ca cele 2 unitati de la Cernavoda, consuma Uraniu cam de ~40 mill.MWh/an, ca sa produca 12,000 MWhe / an, ca „food for thought”, ma uit ca amaritii de romani, consuma „lemne” cam tot de cca 40 mill MWh/an…iar daca le-as consuma in cogenerare micro/mediu/mare, m-as alege si cu cca 8-10 mill MWhe / an
      – 2 unitati nucleare ma costa 8-9 miliarde EUR, si vor fi gata, Doamne ajuta dupa 2031, daca lucrurile merg bine, pe cind ëficientizarea”consumului de biomasa este <2 miliarde si avem resursa deja si pot fi disponibile din 2024 incolo
      – nu mai zic nimic de cit carbune si gaze as inlocui (emisiile economisite vor trece usor de 1 miliard EUR/an)
      – si, poanta finala: daca cumva, din nou, Doamne fereste, vor fi romani destepti (ca de strategii Guvernamentale nu-mi pun sperante), atunci, as face nu "combustia" biomasei ci "piroliza" biomasei, pentru ca sa produc "syngas/bio-oil"pentru cogenerare si cca. 15%-20% "biochar" (cititi Regulamentul CE 2088 din 2021, care califica acest produs drept ingrasamint ecologic). Cu aceste cantitati de "ingrasamint ecologic", substitui ingrasamintele chimice (poluante !) care consuma energie/metan/electrcitate enorm) si au un consum specific de energie de 6-9 MWh/t ingrasamint, sau, cca 4 tCO2/t ingrasamint…iar Romania, daca tot a inchis combinate chimice si importa ingrasaminte, mai bine facem naibii biochar si energie din biomasa asta pe care o ardem cam degeaba.
      Dragilor, asta cam miroase a economie circulara, iar noi fugim de ea ca dracu de tamiie…iar eu fabulez si spun prostii si, iarasi imi "pun in cap" toti prietenii si din Contributors

  26. @ Dna Pruna,
    1. Orice solutie (incl. Fonduri de Pensii) care scoate Guvernul/Factorul politic din gestiunea acestor fonduri este o solutie de dorit si oricum mai buna. Vorbim de o abordare principiala, restul sunt detalii de stabilit

    2. Personal prevad urmatoarele mari probleme ce vor fi generate de „entuziasmul” Guvernului(lor)…citez din articol:

    „…Coaliția PSD-PNL-UDMR ne propune însă să ducem banii din exploatarea gazelor din Marea Neagră în extinderea rețelelor de gaze și în investiții stabilite “prin hotărâre de guvern”.
    În ceea ce privește extinderea rețelelor de gaze, aceasta ar trebui desigur să aibă loc și, mai mult decât atât, să fie utilizabilă pentru hidrogen, în cazul în care tehnologia va evolua în această direcție. Însă pentru acest lucru există deja fonduri europene prin PNRR….”

    Ce ne asteapta daca facem asta prosteste (si tare ma tem ca asa va fi):
    A. Constructia de noi retele de gaze, (care sa poata prelua si H2) este astazi o fantezie despre care nu stim cit de realista este (in primul rind, ne trebuie EXCES de energie electrica regenerabila in 2030 cel tirziu, de minim 6000 MW, in conditiile in care azi avem DEFICIT de 1000-1500 MW). Prostiilor scrise de Guvern in PNRR nu am primit raspuns oficial la argumentele tehnice si economice transmise in timpul „consultarilor publice”…si, nici nu ma asteptam, pentru ca nu s-au facut analize „de sistem”
    B. Constructia de retele de gaze, in principiu, nu este un lucru rau, dar, trebuie gindit foarte atent deoarece, aproape sigur, vor fi multe „proiecte” de incalzire prin care Guvernul a mentionat foarte clar in PNRR ca ïntentioneaza sa scoata biomasa („lemnele de foc”) din uz si sa le inlocuiasca cu gaz.
    CONSECINTA ?: astazi, cele 3,5 – 4 mill. case incalzite cu lemne care consuma ~40 mill. MWh/an energie termica (date EUROSTAT) echivalenta din biomasa, inlocuite cu gaz, vor crea emisii aditionale de ~8 mill t CO2/an @ 85 EUR/tCO2 (pret azi !) = ~700 mill. EUR/an, obligatii de plata emisii cf. EUETS…sigur, calculele sunt estimative, dar, probleme ordinului de marime cam asta e !…dar, putem trece de 1 miliard EUR/an foarte usor
    C. In loc ca Guvernul, in ignoranta sa, sa se preocupe de cresterea eficientei utilizarii biomasei DEJA FOLOSITA IN CANTITATI URIASE (lemn de foc), pentru incalzire , se ocupa de prostii cu hidrogenul si gaze.
    Eficientizarea utilizarii biomasei, trebuie facuta hybrid cu centrale de cogenerare de inalta eficienta flexibile (pe gaze) pt. respectarea DNSH si includerea acestui „pachet”intr-o strategie „de sistem”…dar cine sa faca asta ??
    Sunt mai multe de spus, dar, ma opresc aici

  27. @ Dna Pruna
    si toti ceilalti „energeticieni de mediu” din acest site Contributors, carora, va dau idei de dezbatut, „ca sa va dezmortesc” ca tot vorbim despre Norvegia (si, poate, v-as spune ce as face eu…daca as putea). Deci, cititi astea de mai jos (scuze ca sunt in engleza, dar, ma bazez ca sunteti, cei mai multi, „de scoala veche”…deci, veti intelege):
    „….
    Trust someone from Norway, with the enormous reserves of oil and gas in the country, to come up with an idea to actually pay countries to leave fossil fuels in the ground. Pilita Clark writes in The Financial Times of a prize winning idea by a Norwegian academic.
    Norwegian’s provocative plan to curb climate change wins EU prize
    An oil sands project in Canada, a country that could be paid to leave its fossil fuels in the ground under Bård Harstad’s plan
    Paying Canadians to keep their oil sands in the ground to curb climate change might not sound like an obvious vote winner to a cash-strapped European government.
    But it makes more economic sense than people realise, according to Bård Harstad, a Norwegian academic who has just won a prestigious environmental economics prize for a provocative paper suggesting just such a move.
    Mr Harstad, 40, has been awarded the Erik Kempe prize, worth SKr100,000, by the European Association of Environmental and Resource Economists for a study called “Buy Coal! A Case for Supply-Side Environmental Policy”.
    It shows that countries eager to tackle climate change – including much of the EU – would find it cheaper to pay other nations to keep their fossil fuels in the ground rather than try to cut their own greenhouse gas emissions with measures such as carbon markets or taxes.
    That is especially the case for fossil fuels that are difficult or expensive to extract, he says, such as Canada’s oil sands or Arctic oil.
    “It sounds weird,” Mr Harstad said in an interview with the Financial Times, conceding that some people might have “digestion problems” with the idea of paying a wealthy country such as Canada to stop extracting its oil.
    But it has to be seen in the context of the way climate-conscious countries have failed to make headway in UN-backed international climate negotiations during the past 20 years, he said.
    So far, the main result of these discussions has been the Kyoto protocol, a treaty obliging nearly 40 wealthy countries to cut their greenhouse gas emissions, but not China or the US, the world’s biggest and second-biggest emitters respectively.
    UN climate talks are now aiming to produce a more comprehensive successor to the Kyoto deal by 2015.
    But one of the problems they face is so-called “carbon leakage”, where tough climate policies in one country encourage companies to move to places with less onerous rules, which end up using or extracting more fuel. That means overall emissions are not cut by much, and punitive policies such as carbon border taxes are sometimes mooted.
    Mr Harstad’s research suggests UN climate negotiators should look at a system in which countries can buy the right to extract fossil fuels such as coal, oil or gas from others, and then conserve the fuel. If a big enough coalition of pro-climate countries did this, the carbon leakage problem could be avoided, his paper suggests.
    This is because countries outside the coalition would not be able to dig up fresh deposits of fuel in response to rising global prices, having already sold the extraction rights to their least profitable supplies to other nations. So the greener countries could pare back their own use of fossil fuels without worrying that others would increase their supplies.
    Still, it might take an adroit politician to sell such a plan, even in Mr Harstad’s home country of Norway, which is already sympathetic to the principle after agreeing to put $1bn towards helping Indonesia stop chopping down its trees. (Deforestation is estimated to account for at least 17 per cent of global greenhouse gas emissions because trees store carbon that is released when they are logged.)
    Mr Harstad, who is affiliated with both the University of Oslo and Northwestern University in the US, said he had received a sympathetic hearing from some Norwegian politicians, but others seemed fearful about a policy that could affect the North Sea oil that has underpinned his country’s economy for decades.

  28. 30.000 de euro?

    Pfff… Noi, Partidul National Liberal, avem un plan care, daca am ajunge sa avem majoritatea necesara in Parlament ca sa il putem implementa, ar contribui cu 40.000 de euro la pensia fiecărui român si cu 10.000 de euro/an la salariul fiecarui bugetar. Si asta e doar una din ideile liberale din planul nostru de guvernare. Dar totul depinde de alegatori. Daca se multumesc cu un mizilic de 30.000 de euro, sa voteze USR-ul!

    • Io nu votez USR-ul si nici PNL’ul ca PSD-ul ne da 50000 de ieuro pe an. Intelesa-si? Pe an. Dar doar pe durata vietii lu domn Iliescu. Sa traiaaasca!

      • Nu va grăbiți ca n-ați aflat cat ne da AUR. Si nu hârtie expusa inflației, ci monede de aur. Dan Diaconescu a ajuns de rasul curcilor când oferea doar 10 000 Euro.

  29. Ei, așa da. Dacă s-ar face așa ceva aș avea un motiv să am încredere în forma asta de organizare numită România. Poate atunci oamenii nu ar mai părăsi teritoriul în care simt că sunt ai nimănui și se descurcă singuri, cum pot. Așa s-ar putea crea comunitatea de interese. Așa am fi mândri de frumusețile și bogățiile pământului în care ai fost născut. Noțiunea de Patrie Română, de cetățean, ar începe să însemne ceva real. Ar merita să mergi la război să-i aperi bogățiile: o parte ar fi și ale tale.
    Da, nu… Iată cum o sumedenie de opinii argumentează că nu se poate, nu este etic, patetic, european, constituțional, paranormal, supranatural. Toți, specialiști, meșteri, vizionari, capitaliști, idealiști, performanțiști, finanțiști.
    Toți cei ce opinați că nu se poate, renunțați în scris la eventualele drepturi, dacă vreodată ar fi acordate. De acord?
    Bravo dna Cristina Prună. Respect!

  30. Asta e o gandire romaneasca slaba. Am facut si la Rosia Montana (unde se afla aurul romanilor) propunerea sa se vanda minereul la sac de 10 si de 20 de kile sa si-l spele romanii acasa, in „ghivete” si sa-si scoata aurul, daca tot e al nostru! Si la gaz, se tot vorbeste despre, al nostru. Unu- pana nu se fac testele de productie nu stim cata rezerva exploatabila avem. Doi-stiu ce specialisti avem la ANRM, n-as pune nici o baza pe ce zic ei ca e acolo. Trei-numai in tarile comuniste sau unde companiile sunt nationalizate resursa se trambiteaza a fi a boborului. In celelalte tari se platesc royalties de pana la 10% in cel mai rau caz. Altfel alungi investitorul. Nu m-ar mira ca după testele de productie sa se renegocieze redeventa. Patru-banii din redevente vor merge la plata pierderilor din administratia Bucurestilor si marirea salariilor demnitarilor.

    • M-am jucat putin sa vad ce-ar fi insemnat din punct de vedere practic/logistic sa se distribuie populatiei minereul + sterilul de la Rosia Montana in saci de 10 kile. La o estimare conservatoare de produse excavate pe o suprafata de 20 de kilometri patrati, si o adincime medie de sapare iese o cantitate de 7 – 8 000 de miliarde de tone. Ambalate la saci de 10 kg inseamna 7 – 800 000 de miliarde de saci. Sa-i impartim la populatie, e destul pentru toata lumea desi in forma asta nu valoreaza absolut nimic, poate ca material de constructii.

        • Mulțumesc pentru calculul de resurse. Acilea se vede ce bogat e neamul nostru! Da pun pariu că ar fi o idee de afacere, vanzarea haldelor si nu la japonezi care pot stoarce tot din steril. Pai daca tot e al nost!

  31. Președintele fondului suveran al Norvegiei tocmai s-a adresat parlamentului norvegian și a anunțat că așteaptă o cădere de cca 40%. Mai pe simplu, din cele 1200 miliarde de dolari, furtuna va lua vreo 468.

    La noi e mai simplu: avem PSD, iar când nu e la guvernare, avem PDL-PNL-UDMR cu apucături de PSD. Vin vremuri grele, dar ne putem oarecum consola că oricât de mulți bani produce Marea Neagră, vom avea o gaură neagră și mai mare care să înghită banii! Așa că, la pensionari va ajunge popa, din ce în ce mai timpuriu, raportat la speranța de viață.

  32. Oare o sa raspunda cineva la comentariile de mai sus???

    Vad ca este o masa destul de mare de agitati/nemultumiti asa ca urmatoare intrebare este daca multimea asta avand in vedere calitatile mentionate anterior merita sa i sa raspunda sau recomandarea ar fi sa urmeze un tratament cu mir/tei/alte ingrediente?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cristina Prună
Cristina Prună
Cristina Prună este deputat USR de București. Este membru în Comisia de Industrii și Servicii și în Comisia pentru afaceri europene din Camera Deputaților.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

carte

 

coperta cartii

În această nouă carte, Armand Goșu urmărește desfășurarea războiului din Ucraina și negocierile de pace în contextul geopolitic inaugurat de al doilea mandat al lui Donald Trump, care a subminat dramatic – și poate iremediabil – unitatea lumii occidentale. Astfel, sunt analizate originile imperiale ale planurilor Rusiei în Orientul Mijlociu; de ce și-a abandonat Putin singurul aliat real, dictatorul de la Damasc, și a renunțat la poziția strategică din Venezuela; cum schimbă utilizarea pe scară tot mai largă a dronelor modul de desfășurare al luptelor și, adeseori, deznodământul lor; evoluțiile recente ale negocierilor pentru încheierea războiului. Vezi mai multe

Carti noi

Despre alegere şi discreţia binelui

Despre alegere şi discreţia binelui

„Vorbim tot mai mult despre viață în termeni de optimizare și eficiență; nu ne mai atrage atenția decât ceea ce ni se pare convenabil. Aderența la un mesaj de credință, imaginat doar ca poliță de asigurare, va mai putea oare să ne sugereze marile întrebări ale ființei și să ne ferească de ratare? Ar mai putea perplexitățile credinciosului de la noi să intre în dialog cu mirările lumii, astfel încât să nu lase impresia negocierii sale cu fatalitatea? Mai putem aspira la luciditate sub influența unui mod contorsionat de a concepe tradiția?“ — MIHAI FRĂŢILĂ - vezi mai mult

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro