luni, mai 20, 2024

Cum deschide Curtea Constituțională calea Guvernului să înlocuiască Parlamentul

În data de 26 octombrie a fost publicată în Monitorul Oficial motivarea deciziei de respingere a sesizării de neconstituționalitate privind angajarea răspunderii Guvernului privind pachetul de măsuri fiscal-bugetare.

 Două aspecte sunt interesante în privința motivării privind angajarea răspunderii:

  1. felul în care Curtea Constituțională și-a încălcat propria jurisprudență;
  2. faptul că, după publicarea motivării deciziei, este deschisă oportunitatea Guvernului de a recurge la mecanismul angajării răspunderii pentru orice proiect de lege.

Cum a trecut Curtea Constituțională peste propria jurisprudență

În esență, spre deosebire de situații similare (precum cea din 2020) în care Guvernul și-a angajat răspunderea cu privire tot la măsuri fiscal-bugetare, Curtea Constituțională a afirmat că mecanismul de angajare a răspunderii a fost unul constituțional.

Decizia a fost luată printr-o argumentație în 4 pași:

  • Cu privire la analiza structurii politice a Parlamentului, respectiv existenţa unei majorităţi parlamentare stabile, a stabilit că aceasta nu exclude adoptarea legii pe calea angajării răspunderii Guvernului;

În trecut, aceeași Curte Constituțională (prin Deciziile nr. 1557/2009 și nr. 61/2020) stabilea că la această modalitate simplificată de legiferare trebuie să se ajungă in extremis atunci când adoptarea proiectului de lege în procedură obişnuită sau în procedura de urgenţă nu mai este posibilă ori atunci când structura politică a Parlamentului nu permite adoptarea proiectului de lege în procedura uzuală sau de urgenţă. CCR arăta atunci că situația nu este la fel când există o majoritate parlamentară care rezultă din faptul că partidele respective au format Guvernul, drept pentru care adoptarea sub forma asumării răspunderii nu este oportună.

  • Cu privire la necesitatea existenței unei urgențe, Curtea a stabilit faptul că o lege care prevede un termen până la data intrării în vigoare nu conduce la ideea conform căreia legea nu trebuia adoptată cu maximă celeritate şi ar fi fost adecvată mai degrabă utilizarea procedurii parlamentare obişnuite sau de urgenţă.

Este interesant cum în Decizia nr. 1431/2020, condiţia urgenţei care să fi determinat măsura angajării răspunderii Guvernului nu era îndeplinită câtă vreme măsurile prevăzute în proiectul de lege intrau efectiv în vigoare începând cu anul următor.

  • Cu privire la adoptarea cu celeritate a măsurilor, CCR a constat că este dreptul exclusiv al Guvernului ca în cadrul politicii sale legate de piaţa muncii să intervină ori de câte ori este necesar.

Anterior, CCR susținea că adoptarea sub forma asumării răspunderii nu era oportună cu atât mai mult cu cât legea nu intră imediat în vigoare, iar dezbaterea în procedura obişnuită în Parlament ar fi permis depunerea unor amendamente și implicit și implicarea societăţii civile.

  • Cu privire la faptul că angajarea răspunderii trebuia să privească un scop unic, Curtea a reținut că angajarea răspunderii Guvernului poate privi un act normativ complex, care poate inclusiv să modifice/completeze/abroge dispoziții din 25 acte normative în vigoare ce reglementează mai multe domenii ale vieții sociale.

În anul 2020, CCR considera, în schimb, că era neconstituțională modificarea a 20 de acte normative.

Este extrem de interesant cum nu a mai contat acum nici măcar faptul că în anul 2020 Curtea a considerat că

„măsurile financiar-bugetare vizează două materii de reglementare distincte, astfel că legea adoptată nu are un scop unic“. În prezenta decizie, o modificare a legii care „vizează domeniul fiscal şi domeniul bugetar nu poate conduce la concluzia că legea adoptată nu are un scop unic.“

Guvernul va putea să recurgă la mecanismul angajării răspunderii pentru orice proiect de lege

Concluzia este simplă și Curtea Constituțională ne-a precizat-o în mod expres: „Este dreptul exclusiv al Guvernului să intervină ori de câte ori este necesar. Guvernul a optat pentru procedura de legiferare pe care a considerat-o potrivită raportat la situația dată.“

Este, astfel, imposibil de spus care sunt condițiile pe care Guvernul trebuie să le respecte pentru angajarea răspunderii pentru că ele tocmai au fost desființate chiar de Curtea Constituțională, deși chiar în jurisprudența acesteia erau stabilite. 

Trebuie precizat că, în trecut, Curtea Constituțională și-a mai schimbat jurisprudența cu privire la alte aspecte, dar a făcut acest lucru motivând (chiar și formal) necesitatea schimbării. Totuși, Curtea Constituțională trebuie să reprezinte pilonul fundamental al unui stat de drept, având rolul crucial de garant al respectării Constituției și drepturilor fundamentale ale cetățenilor.

Atunci când instanța care veghează la buna funcționare a democrației își schimbă jurisprudența într-o manieră abruptă și fără a oferi motive concludente, se naște o neliniște în societate și se pune sub semnul întrebării predictibilitatea și stabilitatea juridică. Astfel de schimbări pot avea repercusiuni grave asupra încrederii cetățenilor în sistemul juridic și, în ultimă instanță, în democrație însăși.

Aceste evoluții readuc în discuție necesitatea reformei Curții Constituționale, pentru ca aceasta să își mențină rolul de apărător al principiilor constituționale și să nu devină un instrument subiectiv sau politicizat.

Distribuie acest articol

25 COMENTARII

  1. Suntem in cu totul alta situatie .Stim foarte bine nevoia, specificata in clar de CCR ,care obliga toate Institutiile Statului sa isi convearga deciziile spre a asigura buna functionare a statului numit Romania .Momentul de fata ne readuce in fata aceasta nevoie imediata iar Guvernul nu poate infaptui toate aceste modificari(le stie toata suflarea romanesca care sunt ele ) sustinute de intreaga societate, cu exceptia Partidelor extremiste, fara a putea pune rapid in practica ceea ce tara cere Guvernului .Membrii CCR sunt numiti politic si viziunea fiecarui format al CCR nu este neaparat unitara .CCR trebuie sa ajute tara si nu sa isi creeze obligativitati inutile ce tin de unele decizii trecute .Nu ne putem intoarce in timp .Ar fi gresit .Lumea evolueaza .Haideti sa nu fim „circotasi ”doar spre a creea falii in societate .Tineretea nu are decit de invatat .

    • A cerut tara marirea taxelor? Mai sa fie…

      Ar trebui sa ni se faca parul maciuca citind comentarii de genul asta…in care o schimbare de politica fiscala mai mult sau mai putin urgenta (discutabil cat de urgenta e si de ce a trebuit sa ajungem in urgenta, cred ca era perfect previzibil de ani de zile ca bugetul o sa se subtieze) pare ca justifica incalcarea de catre CCR a propriei jurisprudente adica a Constiutiei, de fapt, pentru ca CCR o interpreteaza obligatoriu.

      Trebuie sa tragem impreuna, trebuie toata societatea sa sa…sa ce ma? Sa calcam in picioare Constitutia pentru ca am avut guverne nesimtite si incompetente?

    • Textul dumneavoastra pare tradus cu Google Translate. Din chineza in romana sau pe acolo.

      Incerc sa va explic subiectul articolului: CCR a decis ca nu mai exista practic nicio constrangere privind procedura de asumare a raspunderii guvernului in fata parlamentului. O poate face de oricate ori vrea, indiferent daca exista sau nu o majoritate solida, indiferent daca exista urgenta sau nu, indiferent daca vorbim de o lege unitara sau de un pachet legislativ complicat si neomogen.

      Pe scurt, CCR a decis ca guvernul poate inlocui parlamentul cand pofteste. Adica a taiat de pe lista una dintre cele trei puteri ale statului roman. Iata avantajele unui regim curat constitutional! Muzica!

      • Inlegi ce inseamna asumare de responsabilitate ? Intelegi nevoia , motivata de actuala conjuctura internationala , ce tine de rapiditatea luarii deciziilor ? .Intelegi de ce Statul trebuie sa functioneze fara a fi impiedicat de anumite structuri politice revizioniste ce doar se impotrivesc unor decizii asumate deja prin semnatura in PNRR si care structuri doresc a-si creea unele avantaje politice pe seama altora? Cind intelegi sa ne zici .

  2. In urma cu cateva saptamani, scriam pe-aici ca politia e o gluma (accidentul de la Vama Veche), presedintia e o gluma (drona care n-a cazut la Plauru), parlamentul e o gluma, la fel si guvernul (alegeti orice exemple doriti). Justitia pare si ea o gluma si, iata, de ce n-ar fi si CCR o gluma?… O sa murim de ras, nu alta!

  3. „Astfel de schimbări pot avea repercusiuni grave asupra încrederii cetățenilor în sistemul juridic . ” Amuzant! Acum lumea are încredere in Justiție și CCR dar in alte condiții cine știe ce se poate întâmpla!

  4. Curtea Constitutionala si a pierdut de mult rolul de liber si onest arbitru juridic. Aceasta din cauza politizarii excesive. Partidele si au trimis cate un reprezentant cat mai obedient. Era necesar prin concurs sa fie alesi cei mai buni juristi. La noi democratia este schioapa de un picior si merge cu bastonul influentelor psrtinice

  5. Există și exemple mai ilustre: Comisia Europeană emite drective cu caracter obligatoriu, în timp ce Parlamentul European nu are drept de ințiativă legislativă.

    Ce-ar fi să ne uităm la cum funcționează Statele Unite? Poate că ar fi de învățat una-alta despre democrație și despre rolul reprezentanților aleși. În timp ce în România a devenit o practică obișnuită schimbarea guvernelor fără alegeri. Democrația românească a ajuns golită de conținut.

    • Actuala majoritate parlamentara detine aproximativ 60% din parlament. Care credeti ca sunt sansele sa treaca o motiune de cenzura?

      Intrebarea corecta era: De ce are nevoie o astfel de majoritate de adoptarea unui astfel de proiect mamut prin procedura asumarii raspunderii guvernului?

      P.S. Problema cu urgenta in octombrie 2023 e o gluma proasta. Dupa primul trimestru din 2023, era deja evident ca deficitul bugetar e urias, ca veniturile bugetare au fost masiv supraevaluate si ca trebuie facut ceva in directia asta.

  6. „- felul în care Curtea Constituțională și-a încălcat propria jurisprudență;”
    Exista obligativitatea respectarii acesteia de catre CCR? Ca daca nu…

      • Niciodată….Sau, mereu.

        Nu este vorba despre prostie, ci despre conformism. Ei fac exact ceea ce le cer cei care i-au pus acolo. Atât! NU contează Constituția, nu contează cetățenii, contează doar interesul celor care i-au pus în post.

  7. Pare ca exista mereu surprindere in fata dovezilor ca România NU este un stat democratic, ci este o cleptocratie.

    Ca in orice cleptocratie, atât justiția, cât și celelalte instituții publice proprii unei democrații, inclusiv Curtea Constituțională, sunt subordonate cleptocrației.

    Deși lucrurile sunt clare, pare ca nimeni nu este capabil sa facă mai mult decât sa constate efectele. Este necesar ca cetățenii sa fie informați cum pot fi înlăturate cauzele.

  8. Trebuie precizat că, în trecut, Curtea Constituțională și-a mai schimbat jurisprudența cu privire la alte aspecte, dar a făcut acest lucru motivând (chiar și formal) necesitatea schimbării.

    Da, îmi amintesc de exemplu că au interpretat „configurația politică a Camerelor” fiind cea resultată din alegeri până prin 2009 când am avut situația unei majorități în BP la Senat și a alteia în plen, când au explicat că trebuie să schimbe interpretarea pentru că se ajunge al blocaj.

    Însă vreamea aia e trecută. Curțile Dorneanu și, mai nou, Enache nu consideră necesar să mai argumenteze schimbările astea. Mai grav, nici măcar nu mai acceptă faptul că operează o schimbare de jurisprudență, atunci când exact asta fac. E cazul deciziei curente. Nimic, absolut nimic din motivare nu acceptă că își schimbă jurisprudența. Din contră!

  9. Umbla zvonul ca a fost la mica intelegere intre Guv. si CCR: noi nu ne atingem de pensiile voastre, voi ne treceti legatura de proiecte legislative. O pace mai rea ca un razboi…

  10. Curtea Constitutionala politizata si incompetenta nu a facut altceva decit sa sustina un guvern incompetent, probabil cel mai incompetent din ultimii 20 ani, care s-a imprumutat enorm (peste 13% din PIB in doar doi ani – 2019-2021 – si la cea mai mare dobinda din UE – 9%).
    Nerespectarea jurisprudentei proprii nu ar fi o problema daca CC ar explica de ce a fost nevoie sa isi revizuiasca propria decizie. Nu a fost insa cazul si asta dovedeste incompetenta CC.

    • Nu exista obligativitate in ceea ce priveste nici motivatia ceruta de catre unii cititori si nici nu putem readuce in discutie vechi decizii care nu apartin actualei Curti Constitutionale . Ar insemna sa stim cu exactitate pina unde putem sa ne intorcem in timp ceea ce evident este o utopie .Decizia o cunosteti si ea trebuiie respectata si ca va convine si ca nu va comvine .

      • Stimabile Esop, Curtea Constitutionala veche ori noua trebuie sa detina aceleasi principii de actiune. Dar le schimba dupa cum bate vsntul intereselor de partid! Lucrati la aceasta Curte obedienta ?!!!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Gabriel Barbu
Gabriel Barbu
Membru supleant în Consiliul Național de Integritate Consilier juridic la Camera Deputaților, Parlamentul României, Grupul parlamentar USR În trecut: martie - septembrie 2021 - consilier al ministrului la Ministerul Justiției decembrie 2020 - martie 2021 - asistent al judecătorului la Judecătoria Ploiești septembrie 2017 - octombrie 2019 - consilier la Camera Deputaților, Parlamentul României Educație: Master în Drept internațional public la Facultatea de Drept, Universitatea din București Licența la Facultatea de Drept, Universitatea din București

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro