luni, noiembrie 28, 2022

Cum își riscă România viitorul energetic

În timp ce Comisia Europeană propune un regulament temporar de urgență pentru accelerarea investițiilor în dezvoltarea de proiecte regenerabile, România le blochează.

La sfârșitul lunii iulie, Legea Fondului Funciar a fost modificată cu scopul declarat de a simplifica procedura de autorizare a proiectelor regenerabile în conformitate cu obiectivele trasate de Uniunea Europeană. Cu toate acestea, noile prevederi legale sunt interpretate greșit de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în așa fel încât blochează dezvoltarea acestor proiecte.  

***

Ca regulă generală, edificarea oricăror construcții pe terenuri agricole situate în extravilan este interzisă. Dacă este vizat un astfel de teren, acesta trebuie să fie introdus în intravilan pe baza unui plan urbanistic zonal (PUZ), cu avizul prealabil privind clasa de calitate a terenului emis de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). De la această regulă existau o serie de excepții, niciuna aplicabilă centralelor de producere a energiei electrice de sine stătătoare.

Procedura reglementată de regula de mai sus a fost urmată pentru toate proiectele fotovoltaice care au fost dezvoltate și puse în funcțiune în România în primul val de regenerabile.

Deși regula de mai sus nu a suferit nicio modificare legislativă, această procedura pare să nu mai fie pe placul MADR încă de la începutul acestui an. Niciuna dintre cererile depuse la MADR pentru eliberarea avizului privind clasa de calitate a terenului nu a primit niciun răspuns în prima jumătate a acestui an, cel mai probabil din cauza lipsei unei prevederi legale care să sprijine un răspuns negativ.

La sfârșitul lunii iulie, Legea Fondului Funciar a fost modificată doar pentru a introduce o nouă excepție de regula de mai sus. Potrivit acestui amendament, este permisă dezvoltarea de capacități de producere a energiei din surse regenerabile, instalații de stocare și alte  instalații aferente pe terenurile agricole situate în extravilan, în măsura în care terenul (i) nu depășește 50 ha și (ii) are clasa de fertilitate III, IV și V. Astfel de proiecte trebuie să urmeze, în schimb, o procedură specială de scoatere a terenului din circuitul agricol.

Deși prin această modificare legislativă s-a urmărit simplificarea procesului de autorizare pentru proiectele de mici dimensiuni, ceea ce a urmat a provocat un blocaj în dezvoltarea tuturor proiectelor regenerabile.

Imediat după adoptarea noilor prevederi legale, MADR a început să respingă toate cererile primite încă de la începutul anului, indiferent dacă acestea priveau proiecte de peste sau sub 50 de hectare. Notele de restituire transmise de MADR nu conțin niciun argument juridic pentru o astfel de respingere ele limitându-se la (i) a cita noua prevedere legală care permite dezvoltarea de capacități regenerabile pe terenuri situate în extravilan în limita a 50 de hectare și (ii) la a invita aplicanții să urmeze procedura specială aplicabilă acestor proiecte. Cu alte cuvinte, MADR folosește excepția menită să simplifice dezvoltarea proiectelor de mici dimensiuni, ca regulă și unic temei legal pentru dezvoltarea de proiecte regenerabile în România.

Ce efect are această poziție a MADR asupra sectorului energiei regenerabile?

1 Proiectele de peste 50 de hectare sunt complet blocate

  • Dezvoltarea de capacități de producere a energiei regenerabile care depășesc 50 de hectare este complet blocată: astfel de proiecte nu pot urma procedura legală nou introdusă pentru proiectele de până la 50 de hectare (deoarece nu îndeplinesc cerințele legale aplicabile acestora), iar procedura prevăzută de lege pentru astfel de proiecte mari este refuzată de MADR.
  • Impactul este substanțial având în vedere următoarele:
  • proiectele care ajung la stadiul să solicite avizul MADR sunt proiecte mature, pentru care procesul investițional a început cu cel puțin 1 an înainte;
  • dezvoltatorii au făcut deja investiții financiare substanțiale fie prin cumpărarea terenului, fie prin încheierea unor contracte ferme de superficie pe o perioadă de cel puțin 30-35 de ani;
  • proiectele riscă să își piardă avizul tehnic de racordare (care este documentul de autorizare cheie în astfel de proiecte), acesta expirând automat dacă autorizația de construire nu este obținută în termen de 18 luni de la emiterea acestuia (or autorizația de construire nu poate fi obținută înainte de introducerea terenului în intravilan);
  • proiectele care au aplicat pentru finanțare nerambursabilă prin PNRR riscă să își piardă această finanțare ca urmare a nerespectării termenelor de dezvoltare/punere în funcțiune;
  • investitorii au plătit deja taxa pentru introducerea terenului în intravilan care, spre exemplu, pentru un proiect de aproximativ 130 MW poate ajunge la 1 milion de euro.

2 În România nu se vor mai putea dezvolta proiecte fotovoltaice mai mari de 42 MW

Capacitatea maximă a unui proiect fotovoltaic care poate fi dezvoltată pe un teren de 50 de hectare este de aproximativ 42 MW. Având în vedere că terenurile agricole situate în extravilan sunt cele mai pretabile pentru dezvoltarea de astfel de proiecte, limitarea impusă de MADR va avea drept consecință că în România nu se vor mai putea dezvolta proiecte fotovoltaice mai mari de 42 MW.

3 Conectarea noilor proiecte fotovoltaice direct la rețeaua de transport de 400 kV nu mai este fezabilă din punct de vedere economic

Conectarea proiectelor regenerabile la rețeaua de transport de 400 kV implică costuri mari care nu sunt fezabile din punct de vedere economic pentru proiecte de sub 200 MW. Totodată, având în vedere capacitatea limitată a rețelei, excluderea indirectă de la racordare a stațiilor/liniilor de 400 kV restrânge și mai mult opțiunile de conectare.

4 Securitatea energetică va fi pusă în pericol

Începând cu anul 2019, România a devenit importator net de energie electrică din cauza lipsei de investiții în noi capacități de producere a energiei în ultimii 8 ani. Mai mult, planul de decarbonizare al României impune retragerea din exploatare a capacităților existente pe bază de huilă și lignit. România are, așadar, nevoie urgentă de investiții în dezvoltarea de noi capacități de producere a energiei din surse regenerabile, care pot fi puse în funcțiune mult mai repede decât cele convenționale. Lipsa de astfel de investiții va conduce și la noi creșteri de prețuri pe piața de energie din România.

5 România nu va putea să-și atingă țintele de energie regenerabilă

Datorită schemei de sprijin prin certificate verzi adoptată de statul român în perioada 2008-2010, România și-a îndeplinit ținta de energie regenerabilă de 24% impusă de Comisia Europeană pentru anul 2020 (ajutată și de scăderea consumului de energie din acel an).

Cu toate acestea, ținta care trebuie îndeplinită pentru anul 2030 este una foarte ambițioasă. Prin Planul Național Integrat pentru Energie și Climă, România și-a stabilit o țintă de 30,7% care urma să fie crescută la 34% înainte de adoptarea planului REPowerEU. Ne putem aștepta ca României să i se solicite de către Comisia Europeană stabilirea unei ținte și mai ambițioase pentru anul 2030. 

6 Securitatea alimentară a României nu este afectată de dezvoltarea proiectelor regenerabile

Proiectele de care are România nevoie pentru atingerea țintelor de energie regenerabilă pentru anul 2030 nu vor afecta mai mult de 0,05% din suprafața totală a terenurilor arabile din România. Prin urmare, dezvoltarea de aceste proiecte nu produce niciun impact real cu privire la securitatea alimentară a României.

7 Instabilitatea legislativă afectează capacitatea României de a atrage noi investiții

Dezvoltarea capacitățiilor de producere a energiei regenerabile necesită investiții importante și țara noastră concurează cu alte state membre ale Uniunii Europene în atragerea acestor investiții. Instabilitatea legislativă afectează semnificativ atractivitatea României pentru investitorii străini.

***

Trăim vremuri cruciale pentru sectorul energetic românesc. Politicile care vor fi adoptate acum vor modela securitatea energetică, vor influența semnificativ prețurile energiei și vor defini calea noastră către un viitor mai curat și mai verde.

Distribuie acest articol

32 COMENTARII

  1. ”Începând cu anul 2019, România a devenit importator net de energie electrică din cauza lipsei de investiții în noi capacități de producere a energiei în ultimii 8 ani. Mai mult, planul de decarbonizare al României impune retragerea din exploatare a capacităților existente pe bază de huilă și lignit.”

    Extrem de util rezumatul situației. Însă nu parcurile fotovoltaice pot schimba un asemenea peisaj energetic. De exemplu, într-o zi ca astăzi, 14 noiembrie, câtă energie electrică produce un parc fotovoltaic de 42 MW și între ce ore? Cam pe la ora 17:00, garantat încetează orice producție.

  2. cu terenurile arabile este o nebunie atent regizata; nu cadastru, nu acte, „arendasi” fara capital, masini si experienta (ba si fara acte de arendare) etc.
    ce sa mai vorbim de scoaterea din circuitul agricol si altele…

  3. Clase de fertilitate
    Clasa a V-a Terenuri cu soluri cu fertilitate foarte redusă în stadii înaintate de eroziune, salinizare, mlăştinire şi supuse inundaţiilor permanente.

    O mare parte din Delta Dunarii ar intra la categoria mlastinire si ínundatii permanente, deci conform propunerii doamnei avocat ar putea fi acoperita in mare parte cu solare.
    In anii luminosi ai comunismului se pornise o mare campanie pt asanarea baltilor Dunarii, considerate adevarate mizerii. Mare mirare a fost dupa citiva ani cind Dunarea a inceput sa provoace inundatii.
    Pe aici ecologii promoveaza spatiu „protectie” natural, astfel incit nu e permisa nici macar curatarea padurilor, cica printre copacii cazuti cresc si traiesc plante si animale. Chiar si terenurile „pirloaga” sunt considerate a fi folositoare echilibrului ecologic.

    Cele mai bune terenuri pt panouri solare sunt dealurile unde exista vii, sau livezi. Sunt de regula expuse soarelui, solul nu e prea fertil pt alte culturi, iar alcoolul e nesanatos. Deci iata solutia, desfintarea viilor si „plantarea” solarelor. Sa nu mai vorbim ca va oferi oportunitati deosebite firmelor de avocatura specializate in energie.

    Copil fiind paduri, pardon, solare cutreieram… si eoliene!
    V-ati plimbat vreodata printr-o cultura de solare?

    • „Pe aici ecologii promoveaza spatiu „protectie” natural, astfel incit nu e permisa nici macar curatarea padurilor, cica printre copacii cazuti cresc si traiesc plante si animale.”

      Nu „ecologii”, ci însuși pădurarii și proprietarii. În Germania există proprietari fără păduri, dar nu există păduri fără proprietari. Si tot ce e in pădure le aparține. Juridic ar fi de ajuns să vă convingă că e corect cum se procedează „pe aici”, dar va asigur printre copacii căzuți, nu doar „cică”, ci chiar trăiesc viețuitoare. Iar uscaturile căzute sau nu (Totholz) sunt hrana generațiilor viitoare de puieți. „Curățirea” e de fapt întreruperea unui lanț trofic, cel al saprofagelor în acest caz. Orice verigă lipsă din acest lanț dăunează ecosistemului.

  4. Locuiesc la tara, nu sunt impotriva regenerabilelor si, ca inginer electrotehnist interesat de componenta antropogena a incalzirii locale (in special, dar si a ncalzirii globale) am citit diverse studii (sper sa le pot sintetiza intr-un articol) si am ajuns la concluzia ca exista numeroase riscuri neluate in calcul la amplasarea parcurilor fotovoltaice in extravilan
    .Pe scurt:
    -efectul de insula termica . Panourile se incalzesc pe la 60 C vara, sunt ca un calorifer urias. Plantele racoresc zona (evapotranspiratie), panourile nu doar ca anuleaza acest efect dar vor inclazi prin radiatie etc.
    Exisata studii care arata ca ar trebui sa fie o dstanta de min 10 km fata de asezarile locuite.
    -in general sunt folosite pasunile, care sunt scoase „temporar” din utilizarea agro.
    Exista studii care arata ca.la nivel mondial suprafetele arabile sunt in crestere in dauna pasunilor. Desi suma acestor ternuri (arabil+pasune) s-a plafonat, sugerand artificaial ca sporul de productie (cereale) nu va mai „consuma” din terenul agricol lucrurile stau diferit. Suma s-a plafonat prin micsorara pasunilor. Arabilul este in crestere.
    Cu efecte in lant stiute la noi (se distrug zonele cultivate de turmele de oi si vaci care nu mai au unde sa pasuneze)
    La concret, la mine in sat a venit un dezvoltator care voia sa faca un parc fotovoltaic de 60 ha, lipit de sat, pe pasunea comunala. Cica animalle vor putea pasuna in continuare, pe sub panouri!!!
    L-am intrebat daca stie ce efect asupara temperaturii locale va avea…a spus ca nu crede ca va avea niciun efect! :P Dara ca va da curent gratis la primarie si gradinita..
    L-am intrebat daca el crede ca structura pe care sunt amplaste panourile va rezista daca Luna ( vaca mea de vreo 900 de kg, e cat un bizon) se va „scarpina” de ea…cica doar oile au voie, cu un anumit orar!!! Nici caprele ca le rod cablaraia! :P Aia de sute ce V (min 700) ca panorile sunt leagate in stringuri etc.
    Oamenii erau dusi cu pluta complet!
    Treaba nu e atat de simpla cum o prezentati dvs…avem destule acoperisuri in orase pe care putem amplasa fotovoltaice, pentru ca acolo deja am distrus verdeata, vaci si oi oricum nu umbla pe acoperisuri :P
    Efectul de insula termica urbana are drept principale cauze distrugerea zonelor verzi ( care racesc) acoperisurile si asfaltul care sunt pe post de calorifere cand avem radiatie solara diracta pe ele etc…este suficient sa masurati temperatura intr-un parc si pe asfaltul de langa parc
    Inlocuiti asfaltul cu un parcuri fotovoltaice (tot la temperatura aia se incalzeste, o spun pe masuratelea) si veti vededa ca ar fi de preferat sa lasam verdeata asa cum e, mai ales in apropierea localitatilor.
    As spune ca este foarte bine ca nu se dau aprobari, nu avem pana acum reglementari privind distanta minima si studii de imopact asupara incalzirii locale.

    • Asa se intampla daca oraseni rupti de realitate si natura doresc implementarea unor proiecte care pe hartie arata foarte bine.
      Sunt aboslut impotriva asemnea proiecte care scot din circuitul agricol pamanturi.
      S-a constat ca pasunatul este cea mai ecologica forma a cresterii animalelor acestea cu ajutorul copitelor si a balagarul produs imbuntatatind substantial calitatea solului, s-a stiut de mii de ani, oameni fara studii , experienta insa isi spune cuvantul.
      Carnea bio mult cautata, steak-ul de bovine de calitate, provine de la animale libere, care stau pe pasuni si nicidecum legati in lanturi si hraniti turbo cu , concentrate, in timp scurt cat mai multa carne de proasta calitate, dupa deviza sa traga la cantar.
      O suprafata mare de celule fotovoltaice produce un microclimat incalzind deasupra ei aerul care transportat de curenti va incalzi si zonele eferente cu efecte probabil nestiute de nimeni.
      Important acum cat mai mute ferme fotovoltaice si daca se poate pe cele mai bune terenuri arabile sau pasuni. Oricum suntem pe cale sa „revolutionam” si hranirea noastra cu altele decat pana acum cunoscute.

    • Fascinantă poveste cu regenerabile, domnule Mircea! Nu știu unde de să o pun, la pledoariile împotriva heirupismului sau la „interesul poartă fesul”.
      Pentru lămurire, v-aș ruga să-mi răspundeți la câteva întrebări:
      Dacă dezvoltatorul dumneavoastră v-ar fi propus o hidrocentrală ați fi acceptat? Dar o centrală nucleară lângă sat?
      Dacă pășunea e de neprețuit, atunci poate că ar dori și turcenenii și rovinărenii să-și cumpere lune si selene să pască pe vreo pajiște in loc de CET-uri. Și orsovenii poate și-ar dori vechea Orșova înapoi. Ar cam avea dreptul, căci ei nu au fost întrebați de nimeni dacă vor lac și hidrocentrale, cum ați fost întrebat dumneavoastră. Ați fi de acord atunci să renunțați la curentul electric primit de la ei pentru a le permite câte o pășune comunală?
      Când va gândiți la dezvoltatorul care a venit cu propunerea, îl considerați mai degrabă mânat de motive ecologiste sau de profit?

      • Puteti sa o puneti intr-o categorie pe care va las sa o numiti dvs., dupa ce cititi asta:
        https://romania.europalibera.org/a/31203554.html
        „Acționarii inițiali ai GPSB Solaris din jud. Satu Mare, Loredana Baciu, Bogdan Lucian Pîrv, Florin Dacian Sărac și Ioan Ghere, cei care au câștigat 7,56 de milioane de euro pentru aprobările obținute de la autoritățile române, nu au putut fi contactați.”
        Dezvoltatorul a facut o referire expresa la firma care a initiat proiectul de la Livezile, colaborator, cica, ei nu aveau experienta in construirea de parcuri fotovoltaice.
        Veti vedea o poza in link cu amplasarea celor 135 de ha in plin arabil,
        La noi e vorba de 120 ha de pasune, se luau 60, langa asfalt si departe de linia de inalta tensiune. De ce? logic era cat mai aproape de locul unde inteapa IT.
        Apoi aveti o schema de finantare pe langa care schemele alora de la Goldman Sachs sunt pistol cu apa.
        La noi erau nu`s ce banci americane bla, bla calculele de amortizare nu puscau cu proiectiile de venituri si profit (nu intru in detalii, dar o amortizare de 900.000 de euro timp de 7 ani nu acoperea o investitie de 25 milioane :P)
        Dezvoltatorul (este si furnizor agreat de ANRE, mic, dar e) a fost amendat cu 800.000 lei pentru ca a incalcat contractele de furnizare, modificand pretul desi era unul fix etc.
        Dezvoltatorul nu avea experienta in producerea de energie de orice fel, era doar un „pilar” de energie (pe domenste se spune trader :P) grosul veniturilor fiind din vanzarea de certificate verzi.
        Voi povesti intr-un articol mai pe larg.
        ACUMA LA OBIECT:
        -orice propunere trebuie sa fie insotita de un studiu de impact, acceptarea nu se face dupa ureche sau pe impresii. „aia” cu foto nu aveau nimic,spuneau ca se poate pasuna printre panouri ( inaltime minima era 120 cm!!! doar pe burta se putea pasuna, aveti iarasi niste poze in link) la intebarea pusa daca pot aduce ceva dovezi ne-au trimis sa cautam pe net!!!
        Daca ar fi propus o hidrocentrala ar fi trebuit sa stim ce avantaje si dezavantaje sunt. Inclusiv pentru noi, taranii din zona.
        Abia apoi discutam, pe ceva concret. Eu unul as prefera un luciu de apa, care micsoreaza variatiile de temp in zona, in locul unui calorifer de 60 ha, pe bune!
        In principiu sunt de acord si cu fotovoltaicele, dar la o distanta mai mare de10 km de sat, pe terenuri cumparate sau concesionate de la oameni, nu de la Primarie ( ma gandesca ca nu trebuie sa detaliez :P) am avut temperaturi si de 42 C de vreo doi ani, nota bne, in rural!! mai un calorifer de 60 ha lipit de sat ne trebuie!
        Avem un parc fotovoltaic in zona, dar mai mic, de 4ha…nu exista niciun studiu de impact ex-post, asa cum ziceam exista studii care arata o crestere a temperaturii cu pana la 7 C(sapte!) vara, cand radiatia solara e puternica
        Criza actuala de energie e cuplata cu una alimentara…care credeti ca e mai naspa? :P
        Vacile mele nu depind de nicio pasune, am pamantul meu si pot sa asigur tot, nu am niciun interes in asta. Am 8 vaci nu 800, e mai mult o pasiune ciudata, cum zic prietenii mei.
        Dar caldura din iulie si august ma deranjeaza si pe mine si pe animalele mel, si poate ca avem un „spor” care explica de ce la meteo se spune ca vor fi 39 C in zona si noi avem 42!
        Sunt in schimb altii care au zeci de vaci, mii de oi si familiile lor traiesc din asta. Si cateva sute/mii de oameni consuma produsele lor, vandute in pietele din Timisoara, Sibiu, Bucuresti.
        60 de ha inseamna 180 de vaci in minus sau cateva mii de oi in minus.
        Pe turcenenei si rovinareni nu i-a intrebat nimeni… poate ca le place in praf, poate nu
        https://gorjeanul.ro/poluare-de-la-se-turceni-norul-de-praf-pe-cativa-kilometri/
        Dvs ati locui in zona? :P
        Dezvoltatorul venit in zona este manat de profit, a spus-o clar si cinstit…am apreciat asta. Toti facem profit, nu e rusine, nu asta e problema.
        Sa te dai ecologist cand tu produci o incalzire locala pe care o suporta altii si de care nu iti pasa e altceva…
        Sper ca v-am lamurit, macar partial.

        • Mulțumesc, domnule Mircea! Lămuririle schimbă complet posibila încadrare, căci dacă în primul comentariu părea că sunteți împotriva ORICĂRUI parc de fotovoltaice, în cel de-al doilea îl prezentați mai degrabă pe dezvoltator drept șarlatan nepregătit și admiteti că, în principiu, sunteți de acord cu fotovoltaice, dar NIMBY (not in my backyard).
          Reiau ce ați scris prima dată, cand ati ajuns „la concluzia ca exista numeroase riscuri neluate in calcul la amplasarea parcurilor fotovoltaice in extravilan”. Riscuri care le-ați redus la două: insula termică și utilizarea pășunilor, împuținate și ele, nu atât de fotovoltaice, cât mai ales de extinderea terenului arabil. Așa că mai concluzionati încă o dată scriind că e bine că nu se dau aprobări, pentru că nu există studii de impact. Sunt curioasă doar cum vor putea fi realizate astfel de studii în lipsa unor testări aprobate?
          În ce privește caloriferul înspăimântător, lucrurile stau cam așa: panourile absorb cam 15-20% din radiația solară și o transformă în energie. Restul e radiat imediat înapoi. Asfaltul radiază totul imediat, iar verdeața absoarbe pentru fotosinteză cam 30-35% din radiație si o transformă in biomasa, care ajunge in stomacul oilor si vacilor. În cele din urmă tot in natură ajunge și energia asta. Luciul de apă absoarbe 70-75% și o returnează în timpul nopții. În lipsa studiilor de impact, nu se știe care e cea mai agreabilă variantă, cred. Dar ați vrea ca studiile să fie făcute in altă parte. Deci măcar putin e și cu fes și interes.

          • „În ce privește caloriferul înspăimântător, lucrurile stau cam așa: panourile absorb cam 15-20% din radiația solară și o transformă în energie. Restul e radiat imediat înapoi. Asfaltul radiază totul imediat, iar verdeața absoarbe pentru fotosinteză cam 30-35% din radiație si o transformă in biomasa, care ajunge in stomacul oilor si vacilor.”
            Nu stiu de unde va luati informatiile…dar e naspa de tot :P
            Faceti confuzii maxime, randamentul unui panou solar nu inseamna ca panoul ala absoarbe doar acea energie pe care o transforma apoi in electricitate. Randamentul lui se calculeaza la un flux de 1000W/mp… cati W electrici poate da etc.
            . Exista grafice care ne dau marimea fluxului vs ce curenti poate „livra” fara sa cada tensiunea sub o anumita valoare. Avem tensiuni in gol, sarcina la dif curenti etc.
            Panourile absorb in plus functie si de ce culoarea au, (majoritata sunt albastrui) de coeficientul de absorbtie al materialului din care sunt facute (pe intreg spectrul de lungimi de unda)…de albedou, in ansamblu.
            Ca sa nu o lungesc prea aveti aici un tabel aproximativ cu valori ale radiatie solare absorbite de diferite materiale si culori
            https://www.engineeringtoolbox.com/solar-radiation-absorbed-materials-d_1568.html
            Tot ce ati dat dvs ca cifre este gresit :P
            P.S. factorul de absorbtie al celulelor fotvoltaice este undeva in zona 70-90% … spre deosebire ce aia 20% „presupusi” de dvs :P
            Un calorifer mult mai cald, da?
            In rest ce sa mai zic? Mai cititi…:P

            • Fie nu citiți cu atenție, fie am presupus eu că puteți face mai ușor bilanțul energetic. Spuneați că sunteți inginer. Clarific cu panourile fotovoltaice și reiau: „panourile absorb cam 15-20% din radiația solară și o transformă în energie. Restul e radiat imediat înapoi.” [sublinierea mea]
              Randamentul fotovoltaicelor este de 15-20%. Atât pot ele să convertească din energia primită de la soare. Restul radiației solare este fie reflectat in spectrul vizibil (și din acest motiv le vedem albăstrui), fie absorbit, transformat în căldură și radiat tot înapoi, dar în spectrul infraroșu. Adică una peste alta „restul este radiat înapoi” (în mediul înconjurător), după cum scrisesem deja. Se cam pupă cu cele 70-90 procente reclamate de dumneavoastră, nu?
              E mai mult decât dă înapoi pajiștea, dar mai puțin decât dă asfaltul.
              Desigur, sunt și ceva diferențe de absorbție, ce depind de culori. Dar într-o mașină albă parcată la soare domnește în final aceeași temperatură ca într-una neagră, doar că o atinge ceva mai târziu.

            • Vad ca insistati…OK.
              „…verdeața absoarbe pentru fotosinteză cam 30-35% din radiație si o transformă in biomasa”
              „Between 98 and 99 percent of solar energy reaching Earth is reflected from leaves and other surfaces and absorbed by other molecules, which convert it to heat. Thus, only 1 to 2 percent is available to be captured by plants.”
              https://www.britannica.com/science/biosphere/Efficiency-of-solar-energy-utilization
              Alta:
              ” Kotzen (2003) further explained that by blocking solar radiation the branches and leaves of a tree directly reduce the energy reaching the ground, thereby reducing temperature and long wave radiation from the ground.”
              https://www.researchgate.net/figure/Leaf-Absorption-Transmission-and-Reflection-of-Solar-Radiation-Source-Brown-and_fig2_224054095#:~:text=With%20solar%20energy%20a%20single,being%20reflected%20and%2030%25%20transmitted.
              Asa cum va spuneam…mai cititi :P

            • Fie, domnule Mircea, am greșit în ceea ce privește eficiența fotosintezei. Schimbă însă eroarea mea în mod fundamental bilanțul energetic? Să fie acest singur punct decisiv în teoria dumneavoastră?
              De fapt, opiniile noastre nu sunt chiar atat de divergente, pe cât păreți a crede. Sunt de acord că fotovoltaicele induc un efect de insulă termică. Am și scris asta, asfaltul nu transformă energia solara decat in căldură, fotovoltaicele cu circa 15-20% mai putin, iar vegetația îmbunătățește acest procent pana la 35%, (prin evaporare, iar nu prin fotosinteza, așa cum crezusem).
              Întrebarea care rămâne este dacă efectul de insulă termică astfel rezultat ar fi resimțit și în interiorul localității apropiate, adică acolo unde există străzi, asfalt și betoane si deci un puternic efect de insulă termică? Credeți cu adevărat că parcul fotovoltaic amplifică acest efect deja existent? Eu mă îndoiesc că aveți dreptate când cereți o distanță minimă de10 km.

        • Aproape că uitam! Articolul din gorjeanul e bun, domnuleMircea. Trimiteți-l celor ce compară suprafețele necesare producerii de energie furnizate de diverse tehnologii!
          Bineînțeles că eu nu aș locui acolo și, dacă ar fi putut alege, nici turcenenii. Lângă fotovoltaice e preferabil. Dar dacă nici așa nu e bine, poate vin niște prospecțiuni pentru fracking în zona dumneavoastră. Nici pășunea, nici clima locală nu vor fi afectate. 🥴

  5. De ieri 2022-11-13 16:55:32, pina azi 2022-11-14 07:38:27, energia electrica produsa solar a fost 0 (zero)
    Astazi 2022-11-14 11:39:22 Romania a avut un consum de 7401 si a produs 6767 din care 254 solar.
    Intrebare: ce suprafata va trebui acoperita cu solare ca sa se produca, sa zicem, 30% din necesar, evident ziua? Si noaptea?
    Dar cita suprafata va fi necesara atunci cind se vor generaliza automobilele si incalzirea electrica?

    Cine vorbeste de energie ar trebui sa urmareasca si sa inteleaga acest link https://www.sistemulenergetic.ro/

  6. „Dezvoltarea de capacități de producere a energiei regenerabile care depășesc 50 de hectare este complet blocată: astfel de proiecte nu pot urma procedura legală nou introdusă pentru proiectele de până la 50 de hectare (deoarece nu îndeplinesc cerințele legale aplicabile acestora), iar procedura prevăzută de lege pentru astfel de proiecte mari este refuzată de MADR.”
    Corect si sper sa ramana asa, transformarea terenurilor arabile in ferme fotovoltaice ar trebui interzisa prin lege, punct.
    Este o crima sa folosesti pamanturi roditoare pt alceva decat pt agricultura sau cresterea animalelor. Pamantul este baza existentei noastre, de la el ne hranim, la el ajungem inapoi, este ciclul vietii si a existentei omului.
    Se pot pune fotovoltiace pe acoperisuri, sunt milioane de metrii patrati care se pot fi folositi, nici o problema iar moristile de vant, afara pe mare, acolo stau bine si nu deranjeaza pe nimeni iar vantul bate mai tot timpul.
    Securitatea alimentara nu este afectata, acum insa va pot da in scris si cu parafa, va fi daca dam mana libera acestor proiecte aberante mai ales daca sa pot incasa subventii mai mari de la UE decat pe agricultura si chiar daca subventiile ar fi mai mici , intr-o ferma fotovoltaica efortul depus pt productie este cu mult inferior decat cel intr-o agricultura clasica chiar si performanta.
    De pe tractor la calculator, visul multora dar mancarea nu vine prin priza, mai stii ?

  7. Probabil că birocraţii de la MADR an nişte calculatoare pe …opaiţe marca „Flinstone Inc.” . Ia să le oprească distribuitorul curentul electric vreo două zile pe motiv că „nu avem curent” şi să vedeţi cum semnează aprobările. La lumânare. Metoda s-ar putea aplica şi ONG-urilor aşa-zis „ecologiste” care blochează punerea în funcţiune a celor două hidrocentrale ca şi faimosului Berbecaru [?] care consideră că gândacul mov cu picăţele este mai important decât producţia de energie electrică.

  8. „1 Proiectele de peste 50 de hectare sunt complet blocate” – Excelent.
    „2 În România nu se vor mai putea dezvolta proiecte fotovoltaice mai mari de 42 MW” – Si mai bine.
    „3 Conectarea noilor proiecte fotovoltaice direct la rețeaua de transport de 400 kV nu mai este fezabilă din punct de vedere economic” – spre marea multumire a dispecerilor de energie care nu mai au nevoie de inca o sursa de instabilitate a retelei.
    „4 Securitatea energetică va fi pusă în pericol” – securitatea energetica ESTE pusa in pericol de orice astfel de proiect.
    „5 România nu va putea să-și atingă țintele de energie regenerabilă” – Romania le depaseste cu mult pe cele ale majoritatii tarilor europene. Oricare alte tinte in plus aduc instabilitate retelei de transport si distributie si maresc preturile energiei.
    „6 Securitatea alimentară a României nu este afectată de dezvoltarea proiectelor regenerabile” – va bagati nasul unde nu va fierbe oala.
    „7 Instabilitatea legislativă afectează capacitatea României de a atrage noi investiții” – ce sa spun, platitudinea asta o fi vreo mare noutate.

  9. Ma tem ca degeaba ne indignam si degeaba argumentam, caci jocurile sunt deja facute „Rien ne va pas!”
    Nu poate fi vorba de eroare de logica sau de calcul in privinta energiei, semnale sunt destule, mai degraba sunt solutii perverse cu urmari anticipate doar de cine trebuie. Probabil ca bogatia celor bogati, a celor mai putin bogati si a celor saraci se va adauga la bogatia celor foarte si celor extrem de bogati care conduc lumea, elitele si guvernele. Iar daca totul se bazeaza pe electricitate, suntem la mana „electricianului sef”.

    • „mai degraba sunt solutii perverse cu urmari anticipate doar de cine trebuie”

      E adevărat, însă asemenea soluții nu funcționează în practică. Niște corporații încasează subvenții, iar acele subvenții provin din banii cetățenilor. Deci luăm de la săraci și dăm la bogați, ăsta e mecanismul economic pus la cale de nobilimea socialistă.

      România lui Ceaușescu avea probleme reale cu energia electrică, era disperată nevoie de reactoarele de la Cernavodă. Până și Ceaușescu înțelesese asta, dar construcția Casei Poporului și a bulevardului Victoria Socialismului (…asupra poporului) au fost mai importante pentru el, așa că obiectivele lui l-au dus direct la zidul de Târgoviște. Politicienii de azi nu par să fi înțeles nimic din experiența asta, vor neapărat să mai încerce o dată.

  10. „Capacitatea maximă a unui proiect fotovoltaic care poate fi dezvoltată pe un teren de 50 de hectare este de aproximativ 42 MW”
    „Proiectele de care are România nevoie pentru atingerea țintelor de energie regenerabilă pentru anul 2030 nu vor afecta mai mult de 0,05% din suprafața totală a terenurilor arabile din România.”
    „…ținta care trebuie îndeplinită pentru anul 2030 este una foarte ambițioasă. Prin Planul Național Integrat pentru Energie și Climă, România și-a stabilit o țintă de 30,7% care urma să fie crescută la 34% înainte de adoptarea planului REPowerEU. Ne putem aștepta ca României să i se solicite de către Comisia Europeană stabilirea unei ținte și mai ambițioase pentru anul 2030.”
    0,05% din terenul arabil = 185 ha.
    deci, patru parcuri fotovoltaice de 50ha rezolva problema! hahahahaha
    d-na Nyerges, va rog sa nu ne credeti prosti.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Mihaela Nyerges
Avocat asociat la Vlăsceanu, Nyerges & Asociații. Implicată în dezvoltarea de proiecte complexe de investiţii în domeniul producţiei de energie electrică (din surse convenţionale şi din surse regenerabile de energie), precum şi în elaborarea reglementărilor din domeniul tranzacţionării energiei electrice şi promovării producerii de energie din surse regenerabile. Totodată, are o experienţă vastă în fuziuni şi achiziţii, inclusiv în privatizări din sectorul energiei electrice şi gazelor naturale.

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carte recomandată

 

 

 

Carte recomandată

 
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro