marți, mai 17, 2022

Cum s-a ajuns aici și ce urmează? Consilierul prezidențial Andrei Muraru ar trebui să-și dea demisia de onoare (Actualizat)


In memoria lui Tony Judt (1948-2010)

Aflu că gestul preşedintelui Klaus Iohannis de a-l decora pe Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, a stârnit reacția critică a Centrului pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului MCA România. Pe bună dreptate. Trăim in secolul al XXI-lea, România face parte din NATO si UE, stim ce-a insemnat totalitarismul. Al Doilea Război Mondial nu a fost câstigat de Hitler si Mussolini. Prețuirea publica pentru pseudo-moralitatea unor mișcări terorist-demonice (comunismul si fascismul) nu poate face parte din pedagogia democratică. Nimeni nu poate interzice cuiva să prețuiască pe cine are chef. Dar un stat democratic nu legitimează, prin cea mai inaltă distincție a sa, asemenea opțiuni. Iar dacă o face, intelectualii democratici au dreptul, mai mult, au datoria să protesteze.

http://www.evz.ro/consilierii-lui-iohannis-tot-mai-controversati.html

Apartin unei categorii de „degenerati”

Update: Dl Florin Dobrescu, lider al partidului neo-legionar „Totul pentru Tara”, secretar general al Fundatiei „Ion Gavrila Ogoranu”, imi raspunde in revista „Bucium”. Ca si domnii Dorin Tudoran, Victor Roncea, Radu Calin Cristea, Iulian Capsali, Mircea Platon, Ovidiu Hurduzeu, Alesandru Racu, domnul Dobrescu ne asigura ca nu e antisemit. Cum altfel? Ei sunt doar impotriva „celor doua monopoluri”! In viziunea acestui umanist desavarsit, reprezint un exemplar degenerat. Stim ce soarta le era rezervata „degeneratilor” (evrei, tigani, homosexuali) in lagarele naziste de catre cei care decideau cine e si ine nu e „degenerat”. Domnule Dobrescu, va multumesc ca v-ati dat arama pe fata, Dvs si amicii Dvs! Domnule consilier prezidential Andrei Muraru, aveti sustinatori onorabili! Sa va fie de bine in compania urmasilor lui Mota si Marin, ai lui Codreanu si Sima, ai lui Eichmann si Kaltenbrunner! Sa ne intelegem, fara gafa Dvs, toata aceasta „discutie” n-ar fi avut loc. Daca va faceati datoria, ii propuneati d-lui Iohannis decorarea AFDPR pentru ce-a facut in acesti 25 de ani si pentru ce simbolizeaza. Domnul Bjoza, ca presedinte, ar fi primit decoratia in numele organizatiei. Nimeni nu ar fi avut niciun fel de obiectie. Incompetent sau rauvoitor fiind, ati ales sa-l compromiteti, de fapt sa-l sabotati, pe noul presedinte. Repet, e cazul sa va dati demisia de onoare!

„Nu, domnule Tismăneanu, nu despre asta e vorba. În ultimă instanţă, dvs. sunteţi produsul nomenklaturii comuniste, căreia tatăl dvs a aparţinut. Teroristul comunist Leon Tismeniţki, agentul trimis de URSS să destabilizeze statul român şi apoi să instaureze aici bolşevismul, prin teroare şi crimă, v-a asigurat o copilărie de vis în cartierul protipendadei roşii, într-o vreme în care oameni ca Octav Bjoza erau exterminaţi în lagărele de la Canal, iar Ion Gavrilă Ogoranu rezista în Munţii Făgăraşului cu arma în mână împotriva tovarăşilor criminalului dvs. tată. Când porţi un astfel de nume, ar trebui să-ţi fie jenă să emiţi judecăţi şi să te manifeşti cu condescendenţă într-o Românie în care încă nu s-au deshumat toate victimele Comunismului. Şi lor, acestor victime, le datoraţi scuze, domnule Tismăneanu. Eu sunt unul din cei care cred că aţi părăsit România nu ca urmare a sentimentelor anticomuniste, ci mai degrabă din oportunismul speciei umane căreia aparţineţi şi dumneata şi tatăl dumitale şi Silviu Brucan şi Petre Roman şi Alexandru Florian. Nu, domnule Tismăneanu, nu mă refer la evrei, aşa cum vă veţi grăbi să credeţi. Eu am învăţat să nu judec şi să nu condamn colectiv o comunitate umană pentru fărădelegile comise de unii din reprezentanţii ei, aşa cum înţelegeţi dvs. să procedaţi cu legionarii. Eu am cunoscut evrei de o calitate deosebită. Bunicul meu a salvat un evreu de la deportare în timpul războiului (pot da relaţii). Eu am înţeles că voi nu reprezentaţi spiritul poporului evreu, ci exemplare ale degenerării sale (sublinierea mea, VT). În fond, şi dvs şi tatăl dvs. şi Saul Brukner şi Neulander v-aţi lepădat de religia străbunilor voştri şi aţi înţeles să vă dedaţi la cele mai abjecte crime împotriva umanităţii. Exact ca fasciştii pe care-i huliţi. Da, d-le Tismăneanu, eu mă refer la categoria comuniştilor, a celor fără Dumnezeu, indiferent de etnia pe care au reprezentat-o.”

http://www.buciumul.ro/2014/12/29/astept-scuze-d-le-tismaneanu-scrisoarea-deschisa-a-lui-florin-dobrescu/

O eroare si cauzele sale

A fost prima distincţie acordată de Klaus Iohannis în calitate de şef al statului. Ceremonia a avut loc luni, 22 decembrie, la Palatul Cotroceni. Pe blogul, meu pe platforma “Contributors” si in “Evenimentul Zilei”, am indrăznit să pun sub semnul intrebării raționalitatea democratică a acelei decorări. Nu e vorba de AFDPR, pentru care nutresc cele mai sincere sentimente de prețuire (am fost foarte apropiat de regretatul Constantin Ticu Dumitrescu), ci de dl Octav Bjoza, apologet deschis al “moralității” unei miscări fasciste. Decorarea a fost o eroare. Din păcate, s-au găsit unii care să o justifice strident, chiar agresiv. Alături de jurnalistul Mircea Marian, am fost linșat mediatic in emisiunea “Sinteza zilei” de pe Antena 3. Am fost numit “ciomăgarul lui Băsescu”. Acum, cand scriu aceste randuri, constat intensificarea campaniei huliganice (citit forumul in EvZ). Pe lista celor desemnati drept “trădători de neam” a fost adăugat şi Ion Cristoiu, jurnalistul care a observeat că este vorba de o imensă manipulare urzită de Felix si oamenii săi, că dl Iohannis a fost atras intr-o sinistră capcană.

La urma urmei, unica noastră “culpă” este că am indrăznit să spunem ceea ce orice prieten al societății deschise ar trebui să spună. In loc de aceasta, pe Antena 3 și pe unele bloguri am fost stigmatizați, insultați, denigrați. In unele cazuri, antisemitismul a rabufnit paroxistic. Pe blogul unui fost disident și fost prieten, un forumist afirmă că sunt inrudit cu călăul Nicolschi prin originea “basarabeană”. De ce tocmai cu Nicolschi? Ghici ghicitoarea mea! Injuriile lor mă onorează. In orice caz, nu ma intimidează.

http://www.evz.ro/vladimir-tismaneanu-amenintat-dupa-ce-si-a-exprimat-pozitia-fata-de-decorarea-si-activitatea-lui-octav-bjoza.html

Tezele aberante despre “părintii care au controlat comunismul” si “copiii care controlează anticomunismul” sunt preluate, diseminate, aplaudate, amplificate pe blogurile urii. Analiza istorică este inlocuită prin mitologii toxice, prin amenintări, inclusiv amenintări cu moartea.

Revenind la detonatorul acestui scandal, este vorba de o gafă extrem de gravă care probează incompetența crasă a consilierului care a facut propunerea de decorare. In mod normal, acel consilier prezidential, cel mai probabil Andrei Muraru, ar trebui să-și depuna neintârziat demisia de onoare. Nu doar pentru a micsora pagubele pentru imaginea noului președinte al României, ci și ca expresie publică, fără urmă de ambiguitate, a căinței pentru consternanta sa gafă morală.

Articolul de mai sus este versiunea largita si actualizata a textului publicat in editia online a ziarului „Evenimentul Zilei”:

http://www.evz.ro/cum-s-a-ajuns-aici-aici-si-ce-urmeaza-consilierul-prezidential-andrei-muraru-ar-trebui-sa-si-dea-demisia-de-onoare.html

Update, 28 decembrie 2014: Autorul teoriei dublului monopol, aceasta music to the years pentru toti antisemitii trecuti, prezenti si viitori, fostul disident anticomunist si consilier al partidului lui Dan Voiculescu, Dorin Tudoran, este, in opinia mea, un campion al discursului urii. Spun asta cu estetică admiratie pentru pamfletarul de gigantică respiratie care resuscită insalubrul stil săptămanist ilustrat, cum se stie, cu inegalabilă măiestrie de către Eugen Barbu. Gratie d-lui Tudoran, subterana triumfă in scrisul politic romanesc al acestor ultimi ani. Nu-i nicio mirare ca un “camarad” precum Victor Roncea, agentul de PR al lui Larry Watts si al fostului sef al Securitatii, Iulian Vlad, salută pozitia recentă a d-lui Tudoran cu nedisimulat respect: ”Păduchele Tismăneanu a ratat saltul în blana ciobănescului german Iohannis.” Banuiesc ca fostul disident anticomunist se simte flatat…

http://roncea.ro/2014/12/28/paduchele-tismaneanu-a-ratat-saltul-in-blana-ciobanescului-german-iohannis-cazul-jonathan-pollard-de-dambovita-asteptam-sa-fie-aparat-de-apologetul-lui-pacepa-demisul-woolsey-care-a-permis-cea-mai/

Un citat din antologicul pamflet “Adjectivita epidemică”: “Granița dintre adevăr și ficțiune a devenit atât de poroasă în textele propagandistice ale lui Vladimir Tismăneanu încât, deseori, nici autorul lor nu mai știe exact unde se află. Busola lui ghicește orice, în afara punctelor cardinale. Minte, slugărește, manipulează, uită azi al cui hagiograf a fost ieri și, speriat că ar putea fi privat de acces la vârful viitoarei piramide politice, își înlocuiește limba de catifea cu una de glaspapir, doar-doar va băga frica în nesimțitori. Considerând că a făcut definitiv pasul de la o aspirantură oricum eșuată (portofoliu de Lingău al lui Ceaușescu) la condiția de om liber, în urmă cu aproape trei decenii l-am adoptat ca pe un frate mai mic, drag, sclipitor, de o curiozitate intelectuală excepțională.”

Ca fost amic al lui Adrian Paunescu, dl Tudoran stie cum stă treaba cu “Lingăii lui Ceausescu”. Limbajul d-lui Tudoran face productiile unui Iulian Capsali, dedicate aceluiasi monstru moral numit VT, să apară drept expresii ale pudorii. In plus, dl Tudoran ne spune cum l-a facut el om pe acest individ ingrat prezentandu-i pe prietenii sai Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Octavian Paler, Ana Blandiana, N. Manolescu etc Eu, in schimb, i l-am bagat pe gat si in casă pe George Voicu (amicul apropiat al amicilor sai apropiati de azi Radu Ioanid, M. Shafir etc) Este adevărul curat.

O corectare la informatiile abundente cu care ne desfată dl Tudoran: nu este catusi de putin adevărat că editura Humanitas n-ar fi dorit să mă publice in primii ani de dupa revolutie. Am făcut parte din primul consiliu al editurii, cartea mea „Mizeria utopiei” a fost inclusă in primul plan editorial si a fost tradusă din engleza. N-a apărut intrucat, impreuna cu Mircea Mihaies, am gasit traducerea nesatisfăcătoare si am decis ca nu merita sa apară in acea formă. Au urmat ups and downs in relatia dintre mine si Gabriel Liiceanu, dar, dupa 2000 aceste divergente s-au atenuat pană la disparitie. Dl Liiceanu a avut rezervele sale, in 2006, legate de numirea mea ca presedinte al Comisiei Prezidentiale, le-a exprimat intr-o emisiune de televiziune, cuvintele sale au fost exploatate ad nauseam de unii si de altii. Dar dl Liiceanu a sprijinit demersul Comisiei. Iar dupa 22 decembrie 2006, Gabriel Liiceanu a rostit numeroase cuvinte de pretuire pentru ceea s-a realizat. Nu mai vorbesc de Laudatio cand am primit Premiul GDS. In volumul omagial „Liber amicorum”, editat de Catalin Cioaba si Bogdan Minca, m-am ocupat pe larg de aceste chestiuni. Il consider pe Gabriel Liiceanu un prieten apropiat, il respect ca om si ca intelectual, sunt bucuros să afirm public acest lucru.

Cum este adevarat ca relatiile mele de prietenie cu George Voicu, fost coleg de an la sociologie, s-au incheiat in primavara anului 2000 cand am scris un articol, trimis revistei “Les Temps Modernes” (refuzat de Claude Lanzmann, publicat apoi intr-un dosar a acelei controverse intocmit de Mihnea Berindei in “Esprit”) in care mă delimitam de “lista lui Voicu”, unde eu eram la loc de cinste printre “cei buni”, alaturi de Radu Ioanid, Mircea Iorgulescu si Norman Manea, iar el, Dorin Tudoran era la “cei răi”, alaturi de N. Manolescu, Monica Lovinescu si, indeosebi, Gabriel Liiceanu. O adăugire: un lunch, in 1985, la New York si o intalnire cu doamna Midge Decter, presedinta, pe atunci, a lui Committee for the Free World, sotia lui Norman Podhoretz, editorul extrem de influentului mensual “Commentary”. VT il prezintă pe DT, poeme de DT apar după putin timp in “Partisan Review”. Cat pot de sincer, m-am bucurat să pot ajuta. Dorin Tudoran este un admirabil poet. Folosesc timpul prezent. Este si un exceptional eseist. “Frig sau frica” ramane un text esential al gandirii disidente a Europei de Est.

Mult mai granulos, scremut, acru, chiar chinuit stilistic, dar nu mai putin insufletit de nobilul sentiment al datoriei de a linsa este prolificul autor de carti, studii stiintifice, contributii la dezbaterile de idei, favoritul lui Crin Antonescu (ieri), al lui Victor Ponta (azi), al lui XYZ (maine), omul care lupta impotriva “sinecuristilor” de pe pozitia de membru (desemnat de PNL si reconfirmat de PSD) in CNA, fostul director al Muzeului Literaturii Romane (numit fara nicio interventie a cuiva la primarul din epoca, Adriean Videanu, strict pe baza de merite!), dl Radu Calin Cristea. Scrie acesta pe blogul “Certocratia” al fostului disident anticomunist si consilier PUR, Dorin Tudoran:

“VT cade strivit de muntele de adjective pe care le produce, spasmodic, ca gilgiitul unui vulcan noroios. Am arhivat, din epoca lui “Homo Sovieticus”, un lung lexicon de sinistre insanitati produse de VT. Pot intelege ca scrisul il elibereaza de “fantasmele trecutului”. Ma tem sa constat ca fantasmele cu pricina sunt nemuritoare. VT este definitia de dictionar a resentimentarului. Capacitatea lui de a uri reprezinta un spectacol in sine. Marturisesc ca n-am mai intilnit-o la nimeni la o asemenea dimensiune. Cred, pentru a simplifica acest caz trist, ca VT ar avea cu adevarat nevoie de prieteni. Acum. Nu sarjez, nu ironizez, incerc doar sa inteleg de ce, pe de o parte, este asumat de un grup de intelectuali respectabili, pe de alta parte acelasi grup il lasa sa se afunde in acest ridicol imund. E undeva o defectiune pe care n-o pricep. Intr-un recent text delirant de care nu poti sa nu rizi cu cearcane VT isi imagineaza siropos cum ar fi evoluat daca ar fi ramas in Romania si dupa 1981. Scrii ca pentru VT “portofoliul de Lingau al lui Ceausescu” ar fi fost o”aspirantura oricum esuata”. Crezi? Ma indoiesc. E suficient sa urmaresti in evolutia textelor sale ceea ce VT numea intr-un loc “Elefantiazisul servilismului”. E acolo o progresie foarte nelinistitoare. E un crescendo al cultului personalitatii care nu pot sa cred ca ar fi fost urmat de intilniri serafice cu unii din prietenii sai de astazi. Dupa cum mi-e jena sa-mi inchipui ca VT ar fi devenit vreodata, asa cum ii place sa creada, un dizident anticomunist. Pentru asta iti trebuie caracter.”

http://www.dorintudoran.com/adjectivita-epitetica/

Cel mai jos in acest abis pestilential se situeaza un individ cu nume aristocratic si limbaj de birjar (Patrick André de Hillerin). Minte de-ngheata apele (n-am afirmat in viata mea ca dl Bjoza ar fi fost “exterminator de evrei”, “un criminal” etc, este o calomnie infecta), bate campii fara urmă de gratie (Doru Buscu, nu te sperie atata gaunosenie? Nu te ingretoseaza compararea mea cu Seghei Mizil, o tema oricum plagiată pe urmele altui ipochimen, Bogdan Duca?), afirmă ca fostii detinuti n-ar fi colaborat la Raportul Final (Ticu Dumitrescu a fost membru al Comisiei, sectiunea despre victime a fost scrisă de fostul detinut politic, dl Gh. Boldur-Latescu, din Comisie au facut parte si domnii Alexandru Zub si Radu Filipescu, ambii fosti detinuti politici), Mihail Neamtu a plecat de la IICCMER in 2011, director stiintific a fost istoricul Cristian Vasile (a demisionat, impreună cu intreaga conducere, in mai 2012, in semn de protest fata de demiterea, de către Ponta a lui Ioan Stanomir si “eliberarea” mea din functie:

“Foștii deținuți politici din timpul regimului la a cărui violentă și nedemocratică instaurare a contribuit familia Tismăneanu ar fi vorbit cu șeful comisiei prezidențiale care lucra la raportul asupra comunismului, ar fi avut multe de povestit, dar atragerea lor într-un real proces al comunismului ar fi dăunat aurei științifice ce plutește în jurul marii mistificări băsesciene. Octav Bjoza s-a născut în 1938. Și, totuși, este acuzat de către Tismăneanu și de către marele Mircea Marian că ar fi legionar. Îl și văd defilând, la doar câteva luni, în cămașă verde și cântând imnurile Legiunii, cu mâna dreaptă ridicată. Dar nu, este legionar pentru că într-o apariție publică din 2009, când era deja președinte al AFDPR, a participat la o comemorare a legionarilor morți în închisoarile comuniste și a declarat că a avut ce învăța de la aceștia. Ei bine, e un motiv numai bun pentru ca Vladimir Tismăneanu să scrie nu mai puțin de trei articole (deocamdată) despre greșeala impardonabilă a Președintelui României de a-l decora pe acest “criminal”. Și, evident, de a cere demisia consilierului Andrei Muraru, care ar fi propus această nepermisă decorare. Nu-mi place Iohannis și cu atât mai puțin îmi plac legionarii. Cei care se întâmplă să mă citiți de ceva mai multă vreme știți asta. Dar cu atât mai puțin îmi plac trollii bătrâni, înfometați după atenția publicului. Căci Vladimir Tismăneanu asta este: un troll de net, un cerșetor de atenție, o prostituată intelectuală care trăiește din like-uri și share-uri. Pe vremea când Vladimir Tismăneanu conducea Consiliul Științific al IICMER și deconta telefoane și cazări fabuloase, director științific al aceluiași institut era Mihail Neamțu. Un puțoi supra-evaluat care comisese texte pro-legionare de mii de ori mai crunte decât declarația celui care, ca președinte AFDPR, îi omagia în egală măsură pe toți camarazii săi de suferință. Și, totuși, Tismăneanu, urmașul și beneficiarul direct al comnunismului impus cu șenilele și țeava T-3834-ului sovietic nu avea probleme în a conviețui alături de micul pupincurist academic, dar are acum, când președintele României a făcut un gest de reparatorie normalitate. A face din Octav Bjoza un exterminator de evrei, un dușman al democrației și un criminal nu denotă decât micimea sufletească a unui așa-zis guru anti-comunist care vrea să se răzbune, de fapt, pe cel care i-a succedat la conducerea IICMER. În definitiv, Vladimir Tismăneanu nu este decât un Serghei Mizil cu ceva mai multă școală și fără tatuaje. E tot ce-i deosebește. Altfel, sunt cam același tip de lepră crescută în Primăverii, doar că au ales drumuri diferite pentru disidență. Mi-e scârbă.”

http://www.pah.ro/trollul-de-net-la-batranete-azi-vladimir-tismaneanu/

Dejectiile de mai sus sunt imbratisate imediat pe varii bloguri specializate in patetisme etnocentrice. Iata un exemplu din multe altele:

“Vladimir Tismaneanu, demn urmas al lui Leonid Tisminețki si al Herminei Marcusohn, nu se potoleste si insista pe subiectul totalmente inventat al decorarii antisemitului legionar Bjoza de catre presedintele Iohannis. Nu analizez textul din scarba, nici link la contributors nu primeste, am doar o remarca de bun simt. Cat umor tragic are afacerea aceasta, posibila de altfel doar in Romania : urmasii evreilor stalinisti veniti pe tancurile rusesti in 1944 o fac pe moralistii natiunii in fata supravietuitorilor inchisorilor in care i-au aruncat. Cate mii de victime, destine si familii distruse, nenorociri si zeci de mii de ani de inchisoare incap in mizeria morala pe care inca o mai propavaduiesc oamenii acestia ?”

http://politicata.wordpress.com/2014/12/28/de-ce-ar-trebui-sa-ceara-tismaneanu-vladimir-demisia-regelui-mihai-i/

Da, Patrick, si mie imi este scârbă de josnicia in care va complaceți, de penuria, chiar abulia voastra morală, de incultura voastră istorică, de incapacitatea de a ințelege ce-a fost secolul XX si de ce nu e bine să ne jucăm cu focul cand vine vorba de totalitarisme. Dintre toate animalele, cel mai tare mi-e scârbă de rinoceri.

Bucuria de a linșa: Un abis pestilențial

Distribuie acest articol

207 COMENTARII

  1. Domnule Tismaneanu,
    Chiar cred ca sunt multe lucruri inechitabile mai sus – de la nestiinta unora dintre noi, poate si a mea (care-l consider pe dl. Ornea deplasat sau depasit in multe afirmatii despre perioada interbelica) pana la eschiva Dvs eleganta si repetata „mesaj revelator”. Insa prea imi pare ca din cele ce sustineti ar reiesi ca poporul ales nu are uscaturi, pe cand ceilalti sunt cam cu totii rebuturi. Ceea ce nu e tocmai cuser. Pe de alta parte, dupa cum bine stiti, Banatul si Ardealul au fost populate in repetate randuri cu sasi, inca de pe la 1300, apoi in secolul XVIII si nimeni sau prea putina lume s-a plans de „lucruri rele si rea-credinta” asa cum s-a intamplat cam peste tot in Europa. Or fi fost toti scriitorii asa limitati, iuti la manie si lejer dirijati, ca sa se „puna de comun acord” toti impotriva …celuilalt? – stiti bine ca de la Walter Scott pana la Eminescu, cam multi scriitori au avut ceva cu „cetateanul universului”. Mi se pare de tot ciudat ca dreptatea sa fie numai apanajul unora. Dar as intreba altfel: exista clar documente in care Antonescu refuza sa cedeze cetateni evrei lui Hitler – cu ce titlu de onoare ar fi trebuit rasplatit? Stiti de Amen si de minciuna uriasa abil strecurata in film a aprobarii tacite de catre Papa Pius al XII-lea a prigonirii/exterminarii evreilor, atunci cand Papa a fost cel care a contribuit personal la salvarea unor mii de evrei adapostiti la ordinul lui in Vatican? Nu stiu pe nimeni din comunitatea iudaica sa fi aparut si sa fi spus „e o minciuna / e o exagerare!, Papa ne-a aparat!”. Cu scuze, pentru mine istoria si politica sunt in primul rand probleme de morala ale umanitatii. Si, ca atitudine personala,ma prefer mai bine naiv decat ticalos,vandut sau dirijat. (nicio referire la Dvs, doar o rugaminte inspre mai mult „balans”.)

  2. Tara arde si baba..
    Departe de mine a contesta dreptul la opinie al cuiva. Constat doar extrem de mult timp si energie folosite pentru un subiect care in mod normal nu avea conotatii atat de profunde, in opinia mea. Evident ca ies la suprafata pareri si opinii, exprimate elegant sau mai putin, apar pro-legionari si antisemiti, mai mult sau mai putin docti, am vazut si termeni care pentru unii starnesc zambete si pentru altii semne de intrebare (vezi exemplu „intelectual democratic”).
    Nu cred ca trebuie sa va mire d-le Profesor valul de comentarii, nu cred ca reprezinta o surpriza faptul ca multi din cei care isi dau cu parerea o fac de multe ori in necunostinta de cauza sau cu rea-intentie. LIbertatea de opinie. Cred totusi ca anumite mesaje ar fi trebuit moderate si ma refer la cele care sunt sub limita decentei exprimarii. Cum de asemenea, pentru ca sunteti cel care a aruncat nu una ci mai multe pietre nu are de ce sa va surprinda numarul mare de comentarii, mai ales ca s-au atins teme sensibile, teme care fiecare in sine pot constitui subiectul unei intregi cercetari istorico-stiintifice.
    Mi s-a parut de multe ori ca vad in materialele si opiniile Dvs. lipsa de impartialitate si obiectivitate, partizanat la o tabara sau o idee, am sesizat ca sunteti om si va pierdeti cumpatul sau va lasati luat de val, sunt vizibile de multe ori simpatiile si antipatiile. Nu inteleg de ce, la multi dintre cei care scriu pe acest forum si aparent sunt persoane cu vizite dese prin biblioteci, cele de mai sus constituie un pacat. Cum de altfel nu inteleg, in anumite situatii, de ce nu va sustineti dreptul la subiectivitate!

    • Va multumesc pentru comentariu. Nu m-am asteptat la un pat de trandafiri, fiti convins. Dar nici la atata intoleranta impregnata de un antisemitism virulent. Mi-am spus opinia, am facut-o intr-un limbaj politicos, cu linkuri la surse. Am optiuni valorice cunoscute, inteleg sa le sustin si, la nevoie, sa le apar. Am considerat ca s-a produs o eroare, n-am impus nimanui nimic. Nu am nicio functie si, va incredintez, nu doresc absolut nicio functie in Romania. Ma bucura mult sa fiu profesor in Statele Unite. Dar scriu despre Europa de Est, despre comunism si post-comunism, am o perspectiva comparativa. Cum spuneam, textul e dedicat memoriei unui mare istoric pentru care adevarul a contat mai presus de orice. Am fost bun prieten cu Tony Judt, imi amintesc reactiile isterice la articolul sau despre Romania publicat in „New York Review of Books”. Ne-a povestiti, lui Mircea Mihaies si mie, ce scrisori a primit dupa aparitia acelui eseu. Cam in genul mesajelor din care n-a aparut aici decat o minima selectie. Ganduri bune si urari de fericire in Noul An!

      http://tismaneanu.wordpress.com/2014/12/28/bucuria-de-a-linsa-un-abis-pestilential/

  3. ” Oricum cred că problema în diaspora a fost una neaşteptată, izvorâtă dintr-o evaluare proastă a situaţiei”- preşedintele României, Klaus Iohannis.

    Negationismul inactiunii guvernamentale si politice anterioare privind construirea relatiei cu diaspora. Ignorarea cu buna stiinta a principalei revendicari a diasporei, asigurarea conditiilor de vot civilizate, dupa semnalele repetate si anterioare din partea romanilor din diaspora(alegerile anterioare anului 2014 din anii 2009 de exemplu, cand deja era semnalata problema absentei unei infrastructuri electorale care ar asigura exercitarea unui vot).
    USL a invins in 2014. Asta e realitatea.
    PSD-ul a numit un ministru fara nici o legatura cu Diaspora in fruntea organizarii si construirii relatiei cu cei din exterior, iar presedintele Iohannis se face ca nu stia de problemele cronice anterioare ale sistemului electoral, invocand un caracter exceptional izolat (de fapt in 2015, balonul s-a spart , dar problemele structurale existau demult). Pana cand Statul roman nu-si reconsidera fundamental relatia cu romanii din exterior si favorizeaza tot o abordare de tip geografica a relatiei (in fond in viziunea asta ca obiectiv e acumularea de teritorii pe primul loc ,construirea relatiei cu oamenii sunt pe al doilea loc ) in opinia mea personala nu vor reusi mare lucru.

  4. Domnule Tismaneanu , inainte de orice comentariu vreau sa apreciez sincer faptul ca sunteti printre putinii autori de articole care raspund cititorilor sai si in special celor ce nu sunt de acord cu dumneavoastra .
    Revenind la subiectul articolului trebuie sa va spun ca sunt indignat de felul in care dumneavoastra puneti problema . Ca sa fiu mai clar , ce anume ii reprosati Presedintelui Iohanis ? Ca l-a decorat pe domnul Bjoza care ar avea simpatii legionare , in numele AFDRP ? Jalnic .
    Eu cred ca va permiteti acest lucru pentru ca domnul Bjoza nu este un personaj foarte cunoscut . Dar sa facem un exercitiu contrafactual – daca presedinte al AFDRP ar fi fost Constantin Noica sau Mircea Eliade care nu numai ca au avut si simpatii legionare ci au fost chiar MEMBRII ai legiunii , tot asa rectionati … :) ? Eu cred ca nu pentru, ca atunci ati fi avut ca oponenti mult mai multi intelectuali ai acestei tarii decat ce-i ce dezaproba acum public pozitia dumnevoastra .
    Fie ca va place fie ca nu , indiferent de opinia politica avuta inainte de incarcerare TOTI detinutii politici ai regimului comunist merita RESPECTUL acestei natii .
    Sa analizam concret motivul pentru care Octav Bjoza, desi a spus raspicat ca nu a fost, nu este si nu va fi membru al Legiunii , ii aprecia pe legionari – “De la ei am învăţat pentru totdeauna că nimic nu se poate realiza fără morală. Nici în familie, nici în economie, nici în politică, nici în ţară. (…) Fără credinţă nimic nu se va putea realiza” , ”Şi din cauza asta îi voi purta în mintea şi în sufletul meu câte zile voi avea. Iată, îmi spunea unul dintre ei, nici jertfa supremă nu înseamnă prea mult atunci când te sacrifici, te jertfeşti, pentru salvarea demnităţii neamului tău .
    Asadar Octav Bjoza ii aprecia pe legionari pentru ceea ce i-au spus in inchisorile comuniste , nu pentru atrocitatile facute in perioada interbelica . Si eu la randul meu – si sper sa nu ma puneti la colt pentru acest lucru – cred ca NICI JERTFA SUPREMA NU INSEAMNA PREA MULT ATUNCI CAND TE SACRIFICI , TE JERTFESTI PENTRU SALVAREA DEMNITATII NEAMULUI TAU . Si mai cred ca FARA CREDINTA NIMIC NU SE POATE REALIZA . Poate ati uitat deviza Casei Regale a Romaniei – Nihil sine deo – e bine sa vi-o reamintiti . Daca dumneavoastra ati uitat acest lucru, unii dintre noi nu au uitat ca Excelenta Sa Presdintele Basescu l-a facut pe Regele Mihai “ sluga la rusi “ . Nu am uitat ca sub indrumarea dumneavoastra, Excelenta Sa Presedintele Basescu a condamnat comunismul in Parlamentul Romaniei , dar nu a avut bunul simt sa-l fi decorat chiar si post-mortem pe C. Ticu Dumitrescu pentru activitatea in AFDRP .
    In schimb a invitat la receptia de 1 Decembrie pe Gen. Victor Athanasie Stanculescu si a inaintat in grad un fost ofiter care s-a ocupat de aruncarea la canal a cenusii victimelor de la Timisoara .
    Nu am vazut sa fi fost prea indignat de aceste 2 gesturi si sa cereti demisia consilierilor care au facut posibile aceste GROSOLANII . In schimb va deranjeaza decorarea unui om care a facut puscarie politica in anii crunti ai comunismului si s-a luptat pentru drepturile si memoria fostilor detinuti politici .
    Daca Presedintele Iohanis a gresit din dorinta de a isi exprima aprecierea pentru fostii detinuti politici , Excelenta Sa Presedintele Basescu a fost un ignorant mediocru care a condamnat comunismul din oportunism , pentru a putea folosii acest gest in realizarea scopurilor sale politice .
    Iar dumneavoastra aveti aceasta pozitie din obedienta fata de fostul Presedinte , pentru ca el fiind las si nevand curaj sa critice acest gest in nume personal , o face prin intermediul altei persoane .

    • Va multumesc pentru mesaj, imi cer scuze ca nu pot raspunde detaliat. Nici Mircea Eliade, nici Constantin Noica nu si-au exprimat admiratia pentriu „virtutile” legionare dupa razboi. Au trecut, fiecare in felul sau, prin despartirea de orbirile tineretii. Sigur, nu la fel de transant precum Emil Cioran. Cartea lui Noica despre Hegel este una anti-totalitara. A gresit dl Basescu in cazurile pe care le amintiti? Evident. Dar nu era vorba de actiuni menite sa-i defineasca presedintia. Aici vad o diferenta esentiala. Ganduri bune!

      • Mircea Eliade nu si-a abjurat niciodata trecutul legionar, ci a facut un mare efort sa-l ascunda. Aceasta a fost drama lui Matei Calinescu si Ioan Petru Culianu (si poate chiar unul din motivele asasinarii celui din urma).

        Noica s-a delimitat, in inchisoare. de antisemitismul lui Nicolae Paulescu (care a avut o influenta hotaratoare asupra formarii lui C. Zelea-Codreanu), dar nu de Miscarea Legionara.

  5. „Dumnezeu râde de cei care deplâng consecintele actiunilor provocate de cauze care, suficient de des insa ;) , par sa le fie pe plac… ” – Bossuet

  6. „gestul preşedintelui Klaus Iohannis de a-l decora pe Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, a stârnit reacția critică a Centrului pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului MCA România.”

    Nu mă îndoiesc că dumneavoastră nu aveţi nimic de-a face cu această reacţie.

    Vă plângeţi dumneavoastră de scârbă? Nu aveţi idee câtă scârbă provocaţi. Dacă vă imaginaţi că sunteţi cunoscut altfel decât un reclamagiu de profesie, reclamă pe care v-o faceţi singur, vă iluzionaţi.

    Vreţi să vă spun un mic secret? Habar n-aveam cine-i Bjoza si că l-a decorat Iohannis, abia dumneavoastră mi l-aţi făcut cunoscut pe acest legionar la doi – trei anişori cât avea la data rebeliunii legionare.

    Nu mai exploataţi victimele Holocaustului pentru interesele dumneavoastră meschine, invocându-le mereu memoria: este ruşinos.
    Majoritatea celor scârbiţi de dumneavoastră nu au nicio legătură cu antisemitismul, dezgustul îl stârniţi dumneavoastră, nu poporul evreu.
    Nu v-a desemnat nimeni mare inchizitor decât pentru o perioadă şi doar în ceea ce priveşte crimele comunismului. Mandatul de inchizitor, chiar şi în această problemă, v-a expirat.
    Dacă v-aţi asumat această calitate cu de la dumneavoastră putere, măcar aveţi decenţa să-i măsuraţi pe toţi cu aceeaşi unitate de măsură !
    Şi pe Neamţu, şi pe Cristoiu, şi pe Noica (dar el a lăsat în urmă discipoli importanţi în societatea românească, care nu trebuie supăraţi, nu?).
    Şi pe Băsescu, care a elogiat participarea României la Al Doilea Război Mondial alături de Germania sub Antonescu, declarându-l „vândut ruşilor” pe cel care a făcut posibilă ieşirea României din această alianţă, aducându-şi o contribuţie concretă la victoria Aliaţilor asupra Germaniei Naziste.
    Nu-mi amintesc să fi citit proteste din partea dumneavoastră în această privinţă.

    Abuzaţi de dreptul de a decide despre ce scrieţi, iar acest abuz nu prea este compatibil cu statutul de inchizitor, de procuror, fie şi de denunţător. Asta face diferenţa între vigilenţă şi interes. Interesul fiind legat în acest caz de binecunoscutul dv. conflict cu Muraru şi de faptul că actualul preşedinte nu pare a fi, pentru moment, foarte interesat de cooperarea cu dv.

    Despre Iohannis se spune că este un om încăpăţânat şi se bucură de o imagine bună peste hotare, pe care s-ar putea să nu reuşiţi să o compromiteţi, indiferent cât aţi agita problema antisemitismului. Cred că aceasta nu este calea spre graţiile lui Iohannis.

      • Aveţi şi dumneavostră „dreptatea dumneavoastră”, cum se spune. Doar că încerc să mă informez din surse variate, nu numai din cele pe care le agreez. Apoi, sunteţi greu de evitat.
        Mulţumesc pentru urare, la mulţi ani şi dumneavostră – mai senini şi mai detaşaţi de politica românească!

  7. Domnule Tismaneanu, inteleg armele dumneavoastra pentru lupta din linia intai, acuzatia de lipsa de democratie (intr-un act de vointa a presedintelui) si mai ales armele pentru sustinerea continuitatii luptei, antisemitismul mitologic. Totusi observ ca nu ati reusit sa reconciliati trei inconsistente: faptul ca un urmas al aparatului profitor (in cazul nostru, stalinist) poate deveni acuzator pentru altii, minimalizand rolul progenitorilor, faptul ca criticile dumneavoastra par a fi resentimentare si faptul ca nu ati dat vreo replica fata de trimiterile la regele Mihai.

  8. Dle prof., sint solidar cu dvs! Tonele de laturi aruncate in spatiul public in urma publicarii materialului de mai sus ne arata ca mai avem mutle lucruri de (re)-conciliat in privinta istoriei noastre din ultimii 70-80 de ani.

    Un inceput ar fi ca Biserica ordotoxa (de ex.) sa incerce sa se re-evalueze istoric din aceasta perspectiva. La universitatea unde studiez – in Germania – exista (iarasi ca ex) un proiect de cercetare pe termen lung (tituluar: prof. de istorie a crestinismului modern) care „purica” raporturile dintre regimul totalitar fascist / nazist si Scaunul Papal. Desigur in cadrul facultatii de teologie romano-.catolica.

    Cu toata parerea de rau, dl. Bjoza a gresit atunci cind a purces la o „laudatio” a legionarilor…. din aceasta perspectiva merita tematizata profund decizia Presidentiei Romaniei. Demersul dvs il consider rezonabil si moderat, probabil intr-o alta tara (germania, italia, franta) s-ar fi ridicat voci care ar fi cerut revocarea de urgenta a onorificentei respective.

    Consilierii dlui Iohannis trebuie sa fie brici in tot ceea ce inseamna valorile pe care le presupune EU. NU au voie sa greseasca nici macar cu un tent.

  9. Seara buna!
    Un vechi prieten imi semnaleaza faptul ca, daca v-ati fi facut vreme „sa raspundeti mai pe larg” (sau macar sa reflectati d-adevaratelea si mai in tihna, cand „ratiuni de timp” nu v-ar mai fi impiedicat s-o faceti) la „temele importante” (constatate chiar de Dvs ca atare) aici:
    http://www.contributors.ro/global-europa/domnul-dan-sova-supraliciteaza-tot-ce-este-exagerat-devine-suspect/#comment-103900
    POATE ca nu mai ajungeati sa puneti intrebarea din titlu articolului de fata; si POATE ca nu va atacau si astia iar.
    Dupa cum bine spuneti si Dvs in articolul celalalt, cel catre care duce linkul: „Tot ce este exagerat devine suspect”
    Stima!

  10. A separa OMUL de MILITANTUL politic este testul esential de OMENIE. Bjoza a spus clar ca l-a impresionat in inchisoare omenia unor FOSTI legionari (e vorba de perioada de dupa 1958) – atat. Inca un fapt concret: Eugen Ionesco, care numai antisemit nu putea fi cand il afli in Enciclopedia Judaica – in anii de dupa WW2 s-a zbatut si i-a procurat o pensie modesta de la statul francez lui Paul Costin Deleanu, fondator al revistei AXA si crainic pana la sfarsit, alaturi de Horia Stamatu, la Radio Donau. De ce a facut-o? Pentru ca ii era prieten si-l aprecia pe Paul atat pentru valoarea sa intelectuala (are texte remarcabile de filosofie si oarecum teologie inca neaccesibile publicului larg) cat si pentru cea umana. Relatia omeneasca a fost pusa de Ionesco deasupra oricaror diferente – prapastie! – ideologice. Si-a „luat-o” insa de la ex-madam Hurezeanu.
    CMA isi face jobul – e doar filiala binecunoscutei ligi. Dar provoaca de multe ori prin interventii absurde dpdv al romanilor. E cazul impunerii anularii titlului de Cetatean de Onoare al Targului Ocna acordat lui Valeriu Gafencu – un model arhirecunoscut de OMENIE in inchisorile comuniste, cel mai cunoscut alaturi de Richard Wurmbrandt – pentru ca inainte a fi inchis de Antonescu fusese frate de cruce (corpul adolescentilor – elevi legionari). Ura aceasta dusa pana in panzele albe nu face decat sa irite (in cel mai minor caz!) milioane de romani crestini pentru care conceptul de pocainta si iertare sunr esentiale in structura lor sufleteasca.
    Oricine poate sa-si exprime opinia dar repetarea sa exagerata ridica semne de intrebare: e o disputa personala cu Andrei Muraru”? se aplica tehnica batzului virit prin gard pentru zgandarirea cititorilor? Dupa 70 de ani se vede ca mai nimeni nu a invatat nimic si nici nu a uitat nimic.

    • „Ura aceasta dusa pana in panzele albe nu face decat sa irite (in cel mai minor caz!) milioane de romani crestini pentru care conceptul de pocainta si iertare sunt esentiale in structura lor sufleteasca.”
      Înţeleg cǎ milioane de români l au iertat creştineşte pe Antonescu pentru cǎ acesta a exterminat 300.000 de evrei?
      Noi nu.
      Sau, poate, milioane de români i au iertat creştineşte pe romani pentru cǎ aceştia au ucis în chinuri un mare numǎr de evrei, printre care pe Iisus Nazariteanul?
      Noi nu.
      Scurtǎ istorie a creştinismului: în fiecare an, de aniversarea rǎstignirii unui evreu, ieşeau urmaşii cǎlǎilor şi i mǎcelǎreau pe urmaşii fraţilor rǎstignitului. Şi dac ar fi vorba numai de evrei. Gândiţi vǎ ce au fǎcut creştinii creştinilor (catarii, valdezii). Vlad Ţepeş a ucis în chinuri grozave 100.000 de musulmani – dar şi 40.000 de români.
      Cred cǎ românii ar trebui sǎ fie recunoscǎtori comunismului pentru cǎ a reuşit ce nu putuserǎ face nici legionarii, nici Antonescu – a scǎpat România de jidani. Acum e mai bine?
      Iar în privinţa rolului atribuit evreilor în instaurarea comunismului – evreii şi bicicliştii sunt vinovaţi de orice. Într-un site antisemit am citic cǎ evreii sunt vinovaţi şi de ascensiunea lui Hitler. De ce? De chestie.
      În tinereţe, am fost martor la discuţia dintre vǎrul meu şi prietenul lui securist. A spus vǎrul meu, ui’te ce-ati facut, nu-i de mâncare… I a rǎspuns securistul, noi am fǎcut? Jidanii au fǎcut o!

      • „Vlad Ţepeş a ucis în chinuri grozave 100.000 de musulmani”

        Ma insel eu sau musulmanii respectivi venisera sa cucereasca o tara care nu era a lor? Ce-ati fi dorit, sa-i astepte Tepes cu paine si sare (plus vreo 40 de fecioare – desigur, de fiecare)?

  11. Domnule Tismăneanu, eu nu fac apologia nimănui şi nici nu vreau să intru în polemică cu dumneata. Îţi dau însă un sfat de om bătrânŞ Lasă_te de lecţii politice că nu ai credibilitate. Sentimentul pe care îl ai este fals. Iar încăpăţânarea în cauza păstreaz+o pentru o cauză mai bună.

  12. Domnule Tismaneanu, ca de la fiu de fost detinut politic, catre fiu de comunist, va spun ca sunteti intr-o eroare. Ati putea sa mai reflectati. L-as fi invitat pe tata sa va raspunda, dar nu cred ca meritati timpul lui.
    El a cunoscut de asemenea numerosi legionari in inchisoare, exemple de moralitate si patriotism. Il jigniti si pe el.
    Impresia mea este ca un istoric preocupat de perioada comunista ar trebui sa stie o realitate simpla: majoritatea fostilor detinuti politici au avut o experienta similara cu domnul Bjoza. Au supravietuit alaturi de legionari in inchisoare. Lor le-au fost distruse vietile pentru ca s-au luptat impotriva unui sistem opresiv si criminal.
    In numar mare, acest sistem a fost impus in Romania de catre evrei. A fost o conjunctura istorica. Este o realitate. Nu suntem antisemiti, este istorie recenta.
    Dumneavoastra aveti o responsabilitate fata de noi romanii prin pozitia dumneavoastra de influenta. Cu aceste pozitii ne tradati increderea si respectul.

    • *corectie: „[…] a fost impus SI de evrei”.

      Evident, nu doar ei, dar multi au avut pozitii cheie in implementarea directivelor NKDV in Romania.

        • Nu grup compact. Unii evrei din Romania au fost victime, altii au fost opresori ca parte dintr-un regim comunist criminal.
          Unii legionari au fost criminali, altii au fost exemple de moralitate, inclusiv pentru detinutii politici.

          Si acum acestia sunt mentionati cand supravietuitorii sunt intrebati despre experienta din inchisorile comuniste. Asta au trait, asta va povestesc.
          Chiar daca nu e „politically correct” pentru unii, e adevarul inchisorilor comuniste din Romania din perioada aceea.

          • Cand faci parte dintr-o grupare care atarna concetateni de ai tai, dar de o alta etnie, in carligele abatoarelor nu prea isi mai au loc notiuni ca „moralitate”, „sfintenie”, etc.

  13. Apreciez ca raspundeti celor care comenteaza. Pe de alta parte, propun sa privim problema practic: johannis a fost ales, 5 ani va incerca sa dea romaniei o directie pe care o crede buna, prin mijloacele pe care le are la dispozitie. Singur nu poate reusi, trebuie spijinit. Ma tem ca ne aflam intr un moment al istoriei cand avem doar 2 variante: mergem cu johannis sau iesim din lumea civilizata. Discutiile de acest gen constituie un lux pe care nu ni l putem permite acum. A induce ideea ca johannis face greseli grave e de natura sa demobilizeze o masa critica ce se pare ca s a format, care poate schimba lucrurile in bine. Lasati mizele personale (Muraru), haideti sa nu mai despicam firul in 4, aveti rabdare macar 6 luni, in caz contrar dati mi voie sa ma indoiesc de buna dvs credinta.. „ganduri bune si la multi ani!”

  14. Preluati aici, din pacate, mitologii de tip Zydokomuna. Comunismul a fost o ideologie globala, a cuprins omenirea de la Moscova la Madird, de la Beijing la Havana. Nu spun ca o faceti cu intentii malitioase, ci pentru ca aceasta este o vulgata insidioasa si, in fond, convenabila de care multora le vine greu sa se debaraseze. Comunismul nu a fost impus in Romania de evrei, ci de Armata Rosie. Secretar general al PCR era un roman etnic, Gheorghiu-Dej. Premierul colaborationist era Petru Groza, roman etnic. Ministrul de interne impus de comunisti era Teohari Georgescu, roman etnic. Ministrul comunist al justitiei era Lucretiu Patrascanu, roman etnic. Evident, ca istoric al comunismului romanesc si est european, constat ca a existat o puternica prezenta a unor activisti originari din minoritatile etnice (maghiari, evrei, bulgari, ruteni) in aparatele de securitate si ideologice. La fel, in Comertul Exterior. Despre rolul maghiarilor si evreilor in miscarea comunista din Romania a scris lucid Ime Toth intr-o carte pe care o recomand acum, din nou, cat pot de calduros. Imre Toth, um mare ganditor, istoric al matematicii si filosof, a demitizat ceea ce a devenit un fel de stereotip conspirationist. Va multumesc pentru interventia pe forum.

    http://www.humanitas.ro/humanitas/%C3%AEn-via%C5%A3%C4%83-sunt-lucruri-care-nu-se-fac-%C5%9Fi-care-totu%C5%9Fi-se-fac-0

  15. Domnule Tismaneanu, afirm cu real regret ca in urma acestui articol – si a felului in care ati decis sa (nu) raspundeti unor comentarii pertinente – ati pierdut respectul meu (ca om, desigur, pentru ca nu pot renunta la aprecierea pentru cunostintele dumneavoastra vaste in domeniul istoriei recente).

    Da, stiu, sunt un neica-nimeni, inginer calculatorist din Romania deci sunt convins ca declaratia mea de disociere nu va va afecta odihna nocturna. Ganditi-va insa ca poate nu sunt singurul, si nici pe departe cel mai „important” roman care gandeste astfel.

    Un an nou fericit, domnule Tismaneanu, din partea unui om simplu care a avut ambii bunici detinuti in inchisorile comuniste si care stie – in mare parte, datorita dumneavoastra – cine au fost cei care au venit impreuna cu tancurile rusesti pentru a conduce o tara care nu era a lor!

  16. Consider util pentru subiect un articol publicat de domnul profesor Dorel Dumitru CHIRIŢESCU in DILEMA VECHE nr 560 din 6-12 noiembrie 2014 sub titlu ”Cultura lipsei de caracter”, din care citez:
    …. ”Ne pîndim unii pe alţii în speranţa că „va face o greşeală“, după care urmează reclamaţia, ancheta, condamnarea şi, în sfîrşit, executarea celui „vinovat“. Nu există popor care să trăiască cu mai multă intensitate şi cu mai multă plăcere sadică, autodevoratoare, drama celui aşezat pe Patul lui procust. Se „taie“ capete sau picioare, tinerii sînt mutilaţi din vreme de un sistem de învăţămînt care, din nou, pedepseşte iniţiativa şi personalitatea, astfel încît funcţionăm ca o naţie de sluţi şi amputaţi, toţi în acelaşi cadru, toţi construiţi după aceleaşi norme ale unui primitivism agresiv, demolator. Resimţim toate aceste lucruri, dar nu avem puterea şi educaţia de a fi sinceri, pentru a începe ceva, ci ne purtăm ca nişte închipuiţi, nişte prefăcuţi, care preferă să-şi exteriorizeze problemele nu ca pe praguri proprii de trecut, ci ca pe asimilarea lor cu un drum imaginar pe care nu dorim să ne aflăm.”

    ….”Nu ne asumăm responsabilităţi, tocmai pentru că mereu majoritatea pedepseşte întotdeauna pe cei care „îndrăznesc“, pe cei care sînt dispuşi să gîndească şi să se manifeste altfel. Poţi fi orice tip de erou, în România nu vei fi niciodată decorat. Se va găsi cineva să spună că ai furat un măr cînd erai mic, din pomul vecinilor, sau că ai fost răcit astă-iarnă, sau cine mai ştie ce şi, în consecinţă, cel care trebuia să te decoreze va spune: „Mai bine lasă, decît să dăm drumul la discuţii, mai bine nu-l decorăm.“ Lipsa de caracter nu poate fi suplinită cu nimic, iar libertatea fără răspundere a accentuat-o.”

      • „Multumesc Revistei 22 pentru scrisoarea deschisa pe care mi-a adresat-o in numele unui grup de intelectuali. Ii asigur pe semnatarii ei ca raman credincios promisiunilor si angajamentelor pe care mi le-am luat fata de romanii din tara si din strainatate. Acest lucru se va reflecta in toate deciziile mele, inclusiv in privinta echipei de consilieri”.

        Ce bine ca dl Iohannis si-a ales biroul luminos folosit de dnii Iliescu si Constantinescu…
        „Lumina” acestui birou reflecta din plin deciziile noului Presedinte, inclisiv in privinta echipei de consilieri.

        Oare o va tine tot asa sau si mai bine?

  17. Mai lasa-ne tovu’ Tismaneanu,
    Banuiesc ca acest comentariu nu va trece de cenzura tipica acestui tip de postari (vorbesc de dl Tismaneanu).
    Nu pot decat sa imi doresc ca dansul sa reflecte.
    Cele bune

  18. Mda… Odata cu acest caz, sa-i zicem „Cazul Bjoza” & tot tambalaul aferent, m-am surprins incepand sa gandesc „conspirationist”, desi nu-mi sta in fire:
    anul asta „Bjoza”, anul trecut „Colinda antisemita”.
    http://www.contributors.ro/societatelife/scandalul-colindei-antisemite/
    Nu-mi aduc aminte care era treaba acum doi sau trei ani si nu mai stau sa caut daca o fi fost ceva, dar pot pune ramasag de pe acum ca la anul va fi un nou „Caz X antisemit” scandalos; tot in decembrie…

  19. Pe mine, unul, nu ma mira revigorarea ideilor de extrema dreapta. Doar sunt finantate de Putin in scopul pur NKVD-ist de a destabiliza politic tarile membre UE. Articole despre relatia dintre formatiunea Jovic din Ungaria si regimul Putin au aparut mai de mult. Sa nu mai vorbim de extrema dreapta franceza a lui LePen. Romania nu e exclusa. Oricum, acesti schiloditi intelectuali si cretini morali vor pieri pe limba proprie.
    Sunt cateva lucruri care chiar ma enerveaza pe langa acest legionarism artificial. Primul este faptul ca numim dizidenti niste oameni ce acum se scalda scabros in rahatul propriilor tortionari, ca sa zic asa; o inversiune patologica a idealurilor sau ceea ce Eric Voegelin numea „pneumopathology.” Pare paradoxal cum niste oameni ce au actionat in numele democratiei stiind ca se expun represiunii regimului comunist s-au malignizat peste noapte devenind exact ceea ce dispretuiau initial. Ei bine, eu nu cred in astfel de „rasuciri” negative ale sufletului. Cred ca acestia deja sufereau de varii vicii sufletesti chiar inainte de-a deveni dizidenti. Ura, resentimentul, amoralitatea, hedonismul, dorinta sufocanta de a fi adulat sunt doar cateva din viciile ce-i pot face pe oameni sa savarseasca fapte nu numai reprobabile dar si sublime. Sublime daca sunt privite superficial, adica ignorand adevaratele motive si cauze ce le-au produs. De aceea se si bat cu pumnul in piept ca-au fost dizidenti si la fiecare paragraf nu uita sa ne aminteasca ce mari si tari au fost ieri iar in restul textului se infrupta din laturile ideologice ce acum li se par ambrozie si nectar. Pentru mine acesti paraplegici moral nu sunt dizidenti. Ei sunt ceea ce ne arata azi imaginea ce singuri, de bunavoie si nesiliti de nimeni (e un fel de mariaj sinistru), si-o compun cu minutiozitate si unii chiar cu inteligenta.
    Nu trebuie sa va faceti griji ca sunt multi ce va hulesc pt. ca acestia nu sunt manati in umorile lor de catre adevar si dreptate. Sunt insa oameni ce nu va cunosc personal dar va pretuiesc pt. calitatea umana ce reiese din ideile si pozitiile dvs. publice. Ma numar printre acestia si va asigur ca o astfel de sustinere da o putere nebanuita celui in cauza de care, dealtfel, sunt convins ca sunteti constient. Va spun aceste lucruri ca sa stiti ca aveti tot sprijinul meu moral atat timp cat ramaneti acelasi Vladimir Tismaneanu.
    In ceea ce-l priveste pe Iohannis nu mai am de adaugat nimic la ce am spus despre el pana acum. Individul incepe sa ne reconfirme ca e „baiat de baiat”, de la noi, din Balcani si care a trecut o data pe la Grivco. Ca Andrei Muraru e nesimtit si nu-si da demisia e oarecum natural in cazul lui, dar Iohannis n-are absolut nici o scuza ca nu-l demite. Asta ca sa nu spun ca el l-a angajat stiind ce hram poarta. Spun ca Iohannis n-are nici o scuza pt. ca a ajuns presedinte nu datorita lui si nici datorita „marelui strateg de [anti]campanie Blaga.”

  20. Dincolo de discutiile despre Miscarea Legionară n-ar fi rău sa fim mai aproape de prezent şi să nu uităm ce este Antena 3. Antiamericanismul ;și antioccidentalismul aproape fățis afișat aici nu poate să nu stârnească îngrijorare. Iar statul român își datorează existența în mare parte datorită acestui hulit occident. Cand domnul președinte al AFDPR se afișează alături de Gadea &comp iar poaspăta prezidentă a PNL face aceeași mișcare e normal să se nasca întrebări.

  21. Am vizitat de curiozitate site-ul Centrului pentru Monitorizare cu pricina. Web site-ul nu spune cine sunt conducatorii Centrului, cine I-a ales sau numit, cati membri are si cum se iau deciziile. Ma gandesc sa deschid si eu un Centru de Monitorizare in vreo cateva tari si sa emit declaratii de condamnare a sefilor statelor respective.
    Anonimatul Centrului mi-a adus aminte de celebrul dialog din Take, Ianke si Cadar, in care Ianke se intreaba pe buna drepattae cine este Madam Comunitate, cine a numit-o si ce interese reprezinta.
    Pentru destinderea atmosferei (si pentru cei cu simtul umorului) iata pasajul respectiv, cu un Find and Replace:

    IANKE: Cine?
    ILIE: Centrul pentru Monitorizare! Ce ești nebun?
    IANKE: Nu, sunt surd. Cine ai spus? Centrul pentru Monitorizare? Dar ce amestec are Centrul pentru Monitorizare? Eu am făcut fata cu Centrul pentru Monitorizare, stai puțin să mă trezesc. Ce cu Centrul pentru Monitorizare. De ce vorbești tu de Centrul pentru Monitorizare?
    ILIE: De ce vorbesc? Vorbesc, fiindcă m-a trimes Centrul pentru Monitorizare să vorbesc.
    IANKE: Iote, iote! Și așa o mare secetă a fost că n-a gaăsit alt măgar să trimită?
    ILIE: Te rog să vorbești cu respect, că eu vorbesc oficial!
    IANKE: Ce spui? Știam că vorbești jidoveste… și așa unul că tine poate să vorbească oficial? Și mă rog, ce-ai să vorbești oficial?
    ILIE: Am să vorbesc, că Centrul pentru Monitorizare nu-ți dă voie să-i dai fata lui Ionel!
    IANKE: Bine! Și dacă eu tot am s-o dau, ce recoltez eu?
    ILIE: Ai să recoltezi așa un mic faliment sigur! Că nu mai cumpără nimeni de la tine!
    IANKE: Ei, bruvo! Tot m-aleg cu ceva! Ei și dacă nu dau faliment?
    ILIE: Și ce, la o mare supărare, crezi că un mic foc nu se poate pune?
    IANKE: Ce vorbești?… Ca la Haim Rabinovici?
    ILIE: Chiar așa!
    IANKE: Și dacă eu îs asigurat pentru foc?
    ILIE: Dacă ești asigurat pentru foc, tot nu ești asigurat pentru concurență.
    IANKE: Ei și dacă m-am asigurat și pentru asta?
    ILIE:Tot ai să închizi prăvălia…
    IANKE: Ei dacă am s-o închid și deschid altă în asociație cu Take…
    ILIE: Și dacă Centrul pentru Monitorizare ajută un alt ovrei să deschidă alături…
    IANKE: Și dacă îi dau eu foc? Ce se întâmplă?
    ILIE: Deschide alta, că și el o să fie asigurat și gata!
    IANKE: Ei comedie! La toate s-a gândit madam Centrul pentru Monitorizare asta! Așa o cucoană teribilă, mai să pui mâna în foc că-i bărbat! Și la așa un bărbat pot să-i dau chiar pe Ana! Nu cumva îl cheama Ștrul?
    ILIE: Ei, te rog! Fără aluzie! Eu vorbesc aici oficial!
    IANKE: Așa, zau? Și cine mă rog te-a făcut oficial, Ruhala?
    ILIE: Te rog!
    IANKE: Dar acu te rog eu, că am înțeles ce șuruburi pui tu aici. Ce crezi că n-am aflat ce negustorie învârtești tu, pezevenghiule, de când a venit fata și până acum? Așa crezi? Și pe baba Safta cine a trimis-o? Ce crezi că n-am știut că ai trimis-o tot tu? Ai noroc că nu port câini în ogradă, că te-aș da afara cu câinii, auzi tu, păcătosule!
    ILIE: Așa o politeță de ovrei ai tu în vorbă?
    IANKE: Te poftesc să nu mă faci să-ți arat eu ție ce politețe de ovrei am eu pentru tine, că pe urma îi rău/
    ILIE: Te rog arată!
    IANKE: Fii deștept și nu mă ațâța!
    ILIE: Ei, am să fiu deștept, dar tot am să te ațâț! Poftim. Crezi că mi-i frică? N-are de ce să-mi fie frică!
    IANKE: Măă!
    ILIE: De ce să-mi fie frică de așa unul că tine? Pentru că țipi? N-ai decât să țipi, că țip și eu și gata!
    IANKE: Mă Ițic!
    ILIE: Nu-i Ițic! Centrul pentru Monitorizare!
    IANKE: Nu fi prost!
    ILIE: Nu sunt prost, sunt Centrul pentru Monitorizare!
    IANKE: Așa? Ești Centrul pentru Monitorizare? Și mă rog cum ești când ești Centrul pentru Monitorizare? Tot așa cum ai fost la Nicorețti după vin? Ce crezi că nu știu? Păcătosule!
    ILIE: Și taci odată! ,
    IANKE: Nu vreau să tac!
    ILIE: Vorbește încet, ce ești prost și nu înțelegi! Din partea mea fă ce poftești. Și eu aș face că tine. Ce-s eu de vină dacă Ruhala e așa cu o ambiție la fata ta. S-o ia dracul de femeie… toată săptămâna a umblat pe acunsc la gard. Ce vrei să am bocluc?
    IANKE: Dar ce vrei să-1 am eu? De ce vă amestecatț voi în casă la mine? Ce, eu mă amestec în casă la voi! Ce vreți voi să știți ce se petrece aici? Ce, eu umblu să știu ce se petrece la voi când te bate Ruhala și te vâră sub pat?

  22. Astazi a aparut si acest articol:
    „Meteorologia impenitentă a antisemitismului”
    http://www.contributors.ro/editorial/meteorologia-impenitenta-a-antisemitismului/
    Chiar daca din motive usor diferite(detalii in ultimul paragraf), cred ca am sa procedez si eu ca @iosiP, aici:
    http://www.contributors.ro/global-europa/cum-s-a-ajuns-aici-%c8%99i-ce-urmeaza-consilierul-preziden%c8%9bial-andrei-muraru-ar-trebui-sa-%c8%99i-dea-demisia-de-onoare/#comment-221546
    desi, asa cum zice si D-sa @iosiP, nu poate/pare a nu conta prea mult. Si?
    Pe scurt, ideea e legata de lipsa (cronica, imi dau seama) a simtului masurii rezonabile, atat la D-l Tismaneanu, cat si la discipolul D-sale. Nu ma intereseaza deloc motivatia/motivatiile (eventuale ale) articolelor si, acum cand scriu, nu ma mai intereseaza nici subiectul. E vorba pur si simplu despre oportunitate si cantitate vs suportabilitate (nu a mea, atentie, insa, la multe comentarii de aici!) si despre urmarile de-balansarilor induse de ne-masurarea ca viziune (lipsa).
    In incheiere, paragraful promis. Este un extras dintr-un comentariu catre care am dat link si mai sus (http://www.contributors.ro/global-europa/domnul-dan-sova-supraliciteaza-tot-ce-este-exagerat-devine-suspect/#comment-103900), dar acum voi folosi „copy/paste”. Subiectul era oarecum asemanator, desi obiectul articolului era diferit: Dan Sova si negationismul. In titlul acelui articol, insusi autorul, D-l Profesor Tismaneanu zicea ca „Tot ce este exagerat devine suspect”, cu referire la prea rapida si completa, brusca si totala, exagerata „iluminare” a lui Sova dupa vizita la Muzeu. Reamintesc, Sova sarea calul invers acum, ca sa zic asa. Subscriu. Iata extrasul:
    „Personal, cred ca din foarte multe puncte de vedere (social, cultural, politic, mediatic, artistic chiar etc) s-a ajuns la o saturatie periculoasa cu acest subiect al Holocaustului si ca lucrul asta ar trebui sa le dea de gandit si entuziastilor si auto-multumitilor (deocamdata-inca) sustinatori-difuzori ai uneia din cele mai mari ineptii izvorate din mintea omului, anume reglementarea-impunerea adevarului istoric prin lege, caci despre asta e vorba in suma de legi care interzic negarea Holocaustului (e vorba si de limitarea dreptului la libera exprimare, dar n-as vrea sa vorbesc despre asta acum). (…) Acest subiect, domnule Tismaneanu (ca si multe alte subiecte din trecuturile noastre de oameni, mai indepartate sau mai recente) va produce, inevitabil, si efecte perverse, prin maniera, din pacate unilaterala, extremista (sorry!), agresiva si lipsita de toleranta in care este abordat-promovat-diseminat. Bref, e vorba despre lipsa de masura. La un moment dat, in capul oamenilor nu va mai fi nicio diferenta intre adevarul istoric reglementat-impus-controlat prin legi (chiar asa, cum vi se pare, ca istoric si ca politolog, chestia asta?) si vreo propaganda (oricare) si-sau reclamele pentru cumpararea detergentului (…) cutare. Din nenorocire, e doar o chestiune de timp pana atunci, pana cand vom-veti constatata ca s-au inmultit, inexplicabil, “sovii”. Si ca, in mod straniu, “sovii” au succes. Ce ma mira e ca dumneavoastra nu va dati seama”
    Acum, dupa mai bine de doi ani de la acel comentariu (si de la altele de mai jos, de la acel articol), raman si eu cu aceeasi mare mirare. Caci este doar o mirare, inca.
    Respectele mele!

  23. Hmm, după toată „furtuna” asta mediatică, iată că apare în Gândul un interviu cu dl. Bjoza. Eu zic că trebuie citit: http://www.gandul.info/interviurile-gandul/confesiunea-legionarului-octav-bjoza-tanar-fiind-intrand-la-19-ani-si-cateva-luni-in-temnita-eram-avid-in-a-lua-de-la-fiecare-daca-gaseam-ce-avea-el-mai-bun-si-am-luat-de-la-toti-13742440

    Impresia mea e că o afirmație de-a dumnealui a fost scoasă din context (cea că a învățat de la legionari în închisori) și de aici s-a construit o întreagă acuzare asupra unui om care n-are nicio legătură cu mișcarea legionară.

  24. Din cate am inteles eu, dl. Bjoza a fost condamnat pentru ca si-a exercitat libertatea de exprimare. Acum se sustine ca n-ar fi trebuit sa primeasca distinctia pentru acelasi motiv: si-a exercitat libertatea de exprimare. Desigur, aproape toate drepturile si libertatile au limitiele lor. In cazul libertatii de exprimare, aceste limitari decurg in esenta din ideea de a nu-i jigni pe ceilalti. Raportat la dl. Bjoza, consider ca acesta n-a jignit pe nimeni. Daca ar fi zis de exemplu, poporul x sau y este inferior altui popor, sau ma rog, ar fi folosit expresii denigratoare la adresa unei etnii, atunci as fi inteles aceasta indignare, dar asa nu. A spus ca a apreciat la legionari pretuirea unor valori ca morala sau credinta, or aceste lucruri per se nu contin nimic jignitor. Recunosc, pare mai problematica fraza: “Tot ei mi-au atras atenția că neamul românesc e bântuit de trădători, de vânzători de țară și au avut dreptate”. Insa nici aceasta banuiala nu este indreptata impotriva unei anumite etnii. Intr-o alta ordine de idei, nu pot sa nu observ faptul ca azitazi o sumedenie de strazi si institutii poarte numele lui M. Eminescu, M Kogalniceanu, Ion Bratianu, Carol I, O Goga, cunoscuti pentru opiniile lor nu tocmai magulitoare cu privire la evrei. Ma intreb si va intreb, daca unii intelectuali , in frunte cu dl. Tismaneanu se arata revoltati de acordarea distinctiei lui Bjoza, pentru ca a zis, ce a zis, atunci cum de nu se arata indignati si de starea de fapt descrisa mai sus ?

  25. Dl cu pricina a spus ca nu-i legionar si nici n-a fost (si inteleg ca nimeni nu contesta asta) dar ca a luat de la unii legionari lectii de moralitate. Cred ca n-am deformat nimic pana acum. Asta numiti dvs asociere cu un curent anti-democratic. Prin analogie, cineva care ar spune ca nu-i comunist (ba e chiar anticomunist), dar a avut de invatat in chestiuni de morala de la comunisti, ar fi la fel de contraindicat pentru a fi decorat. Este exact cazul dvs, presupunand ca ati intalnit comunisti, pana la plecarea din tara – poate chiar parintii dvs – de la care ati invatat ceva si pe care ii respectati. Cand / daca veti fi propus pentru a fi decorat, pentru meritele dvs de istoric si politolog, pentru contributia dvs la condamnarea comunismului, sa inteleg ca nu veti accepta?

    • Mi-e teama ca nu ati inteles argumentul. In plus, eu nu ma afisez la reuniuni publice unde sunt exaltati Gheorghiu-Dej, Ana Pauker si Nicoae Ceausescu. Cred ca am scris destul despre „morala comunista” pentru a nu pierde acum timpul cu explicatii, se pare, zadarnice. Va urez un An Nou fericit!

      • Pai nu e vorba de „morala comunista”, ci de morala unor comunisti, tot asa cum era vorba despre morala unor legionari. Asa se intelege din clipul incriminator, dupa parerea mea. In orice caz, let’s agree to disagree. Va multumesc pentru raspuns.

        Un an nou fericit va doresc!

    • O tineti una si buna. Spor la treaba! Si, cand aveti drum, poate il acompaniati pe dl Bjoza la comemroari legionare! Vine Anul Nou, nu voi mai comenta, la infinit, pe o tema care mi se pare lamurita. Daca Dvs nu vi se pare, respect opinia Dvs, dar nu o impartasesc. Dl Bjoza a fost decorat, unii am spus ca a fost o eroare (din ratiunile amintie de prea multe ori spre a le mai repeta), altii cred diferit. Regretabile si chiar repugnante sunt insa puseurile ad hominem cu puternic iz xenofob ale unora dintre cei care au decis ca nu am dreptate. In fine, e loc sub soare pentru toata lumea. La Multi Ani!

      http://www.evz.ro/bjoza-aparatorul-antenei-3-si-al-lui-voiculescu.html

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro