marți, mai 17, 2022

Cum s-a auzit la București orologiul Kremlinului

Aproape 1000 de pagini reunite între copertele a două volume, fiecare organizat în patru consistente capitole, refac cu extremă minuție, aș zice chiar cu răbdare de chinez, povestea instaurării comunismului în România.

O poveste ce nu are nimic în comun cu cine știe ce legități istorice, nici cu evreii, așa cum auzim adesea, aceasta în pofida faptului că apostolii și practicanții din diferite generații ai acestei ideologii totalitare  au fost de-a dreptul obsedați de a construi și inocula ceea ce profesorul Lucian Boia numea mitologia științifică a comunismului.

Cam în acest fel ar putea fi rezumată esența cărții Stalin și poporul rus… Democrație și dictatură în România contemporană datorată istoricului Gheorghe Onișoru, carte apărută în 2021 în colecția Istorie a editurii bucureștene Corint. O cercetare de mare anvergură ce dovedește fără putință de tăgadă că, până în clipa în care comuniștii români au făcut trecerea de la supremația internaționalismului proletar la naționalism-comunism, întreaga istorie a partidului a fost intim, ombilical legată de ordinele primite de la Moscova. Ceea ce nu înseamnă nicidecum că planurile urzite de Kremlin și puse în practică de servanții acestuia din România nu ar fi ținut cont de un anume set de specificități ale locului, riguros relevate de autorul cărții. Și nici că după 1964 sau 1965 am devenit total independenți de ruși. Cu atât mai puțin liberi.

Primul volum poartă subtitlul Premisele instaurării comunismului, iar aceste premise sunt identificate încă înainte de momentul creării cu cântec, la 8 mai 1921, a Partidului Comunist din România. Aceste premise se situează în intervalul dintre anul 1919, așadar imediat după Primul Război Mondial și Unirea de la 1 Decembrie 1918, și ceea ce s-a petrecut în țara temporar reîntregită până la finele anului 1945.  Cartea ne lămurește de ce atenția istoricului zăbovește în acest prim tom până la sfârșitul anului 1945 și nu doar până la 6 martie 1945, atunci când, ca urmare a unui diktat sovietic, a fost instaurat guvernul condus de dr. Petru Groza. Fiindcă așa cum s-a întâmplat și până la acel moment-cheie comuniștii români, încă nesiguri pe ei și pe reușita deplină a acțiunilor lor, și iarăși la sfaturile cu titlu de ordin ale Moscovei ori cu aprobarea ei, fie că au creat ori stimulat înființarea a tot felul de formațiuni politice satelite, fie că au încheiat alianțe cu feluriți tovarăși de drum, cea din urmă dintre ele fiind cea semnată cu rămășițe legionare.

În paginile acestui prim volum, în cele patru capitole ale sale –Drumul de la Marea Unire la totalitarism, 23 august 1944, Sub regimul armistițiului  și, în fine, 6 martie 1945- istoricul Gheorghe Onișoru prezintă succesiunea de regimuri politice, de la cel democratic consfințit prin Constituția adoptată în 1923, la cele totalitare-  dictatura regală, statul național-legionar și dictatura antonesciană. Cartea detaliază cu lux de amănunte și istoria PCR și aceea a Mișcării Legionare, recapitulează și certitudinile, și controversele din jurul actului de la 23 august, demontează felul în care s-a ajuns la semnarea armistițiului ca și la instaurarea unei Pax Sovietica. Nu este omisă nici agitația ce a urmat imediat după aceea.

Ideea esențială a acestui prim volum este că operațiunea instaurării comunismului din România s-a declanșat la foarte puține zile după momentul întoarcerii armelor, că nici comandanții de la Moscova, nici servanții lor de la București neavând răbdare. A fost pus la punct și apoi transpus în practică un plan ce a urmărit acapararea treptată a puterii, dobândirea de poziții-cheie în instituțiile de forță ale Statului. S-a gândit o întreagă rețea satelitară și de alianțe circumstanțiale, extinsă de la partide și formațiuni politice fantomă la crearea unor instituții culturale paralele, așa cum a fost, de pildă, ARLUS. Au contat imens și staționarea pe teritoriul României a trupelor sovietice, și poziția privilegiată pe care au deținut-o rușii  în așa-numita Comisia aliată de control. Una preponderent sovietică. Gheorghe Onișoru insistă  asupra întâmplărilor din sfera comunistă ca și asupra celor din zona opoziției (PNȚ, PNL, PSD). Nu sunt trecute sub tăcere nici mișcările Palatului Regal, ale regelui Mihai și ale fidelilor acestuia. Reiese evidența că sfera de acțiune a forțelor democratice a fost sistematic îngustată, că, urmând cu fidelitate indicațiile Moscovei, fiind mereu conectat la orologiul Kremlinului, PCdR și-a pregătit ascensiunea și, mai apoi, acapararea totală a puterii.

Cel de-al doilea tom are și el un subtitlu- Stalinismul în România- și e, la rându-i, structurat în patru capitole. Greva regală, 19 noiembrie 1946, Sfârșit de epocă, Modelul stalinist. PCR a fructificat în intervalul 1946- 1948-49 tot ceea a sădit până atunci. A acționat pe mai multe fronturi. Și-a sporit numeric rândurile, și-a înmulțit alianțele, a făcut-o chiar în chip neortodox asociindu-se cu foștii legionari, a găsit cele mai diverse forme de contracarare a acțiunilor Opoziției și de compromitere a liderilor acesteia, a urmărit și contracarat acțiunile Regelui. După falsificarea grosolană a rezultatelor alegerilor din noiembrie 1946, obiectivele principale ale comuniștilor români au fost distrugerea partidelor istorice, arestarea conducătorilor acestora (cartea insistă, și pe bună dreptate, pe personalitate lui Iuliu Maniu și avatarurile existenței acestuia) și distrugerea lor fizică (în închisori, lagăre de muncă și Canalul Dunăre-Marea Neagră) alungarea din țară a Regelui, consolidarea penetrării economiei (de la stabilizarea monetară, una cu indubitabil caracter de clasă la naționalizarea în diverse etape). În 1948 devine realitate visul partidului unic, un partid foarte adesea marcat de convulsii și de lupta pentru putere.

Gheorghe Onișoru valorifică un număr impresionant de documente istorice ( a se vedea în acest sens consistența notelor) ca și ceea ce s-a putut desprinde din mulțimea de cărți, de jurnale și memorii apărute din 1990 încoace. Găsește în ele noian de argumente întru susținerea ideii că Stalin și poporul rus au fost departe de a ne aduce libertatea promisă. Dimpotrivă.

Gheorghe Onișoru- STALIN ȘI POPORUL RUS. DEMOCRAȚIE ȘI DICTATURĂ ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ. Vol. 1- Premisele instaurării comunismului; vol. 2- Stalinismul în România ; Colecția Istorie, Editura Corint, București, 2021

Distribuie acest articol

5 COMENTARII

  1. ” Gheorghe Onișoru valorifică un număr impresionant de documente istorice … și ceea ce s-a putut desprinde din mulțimea de cărți, de jurnale și memorii apărute din 1990 încoace. Găsește în ele noian de argumente întru susținerea ideii că Stalin și poporul rus ” au fost departe de a ne aduce libertatea promisă. Dimpotrivă.” (?!)

    Impresionanta concluzie. Din prezentarea elogioasa facuta de catre autorul articolului , si dupa „prodigioasa activitate” de la CNSAS (cf: https://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Oni%C8%99oru ), Gheorghe Onisoru demonstreaza in 1000 de pagini si cu lux de amanunte ceea ce stia de fapt toata lumea , respectiv ca A (comunismul ) este A si prin aceasta este diferit de B (democratie si stat de drept ).
    In sfarsit, autorul articolului nu rezista tentatiei de a prelua o celebra formula care prin absurdul ei apartine de fapt junglei lui Meinong ( ” mitologia stiintifica a comunismului ” ) , formula emisa de un celebru guru contemporan compromis moral de trecutul care l-a ajuns din urma ( https://evz.ro/puterea-cuvantului-interviu-exclusiv-cu-lucian-boia-colaborarea.html ). Problema este ca inainte de a fi ” mitologie stiintifica” ( exista si mitologii „nestiintifice” ?!) comunismul a fost in realitate inginerie sociala pura ( mitologiile nu construiesc lagare !) la fel ca nazismul, dar acesta este inca un subiect tabu.
    In sfarsit, ar fi foarte interesant de stiut daca in cele 1000 de pagini Gheorghe Onisoru face vreo referire la celebrele Directive NKVD emise in 1947 pentru tarile din Est ( cf. Cristopher Andrew & Oleg Gordievski – KGB. Istoria secreta a operatiunilor sale externe de la Lenin la Gorbaciov , Editura ALL, Bucuresti, 1994, p.487-492 ) .

    • Distinse domn, sunt gata să pariez că nu ați citit cele două volume ale d-lui Onișoru. Tot comentariul dvs. este unul de colportaj. Vă dedați la atacuri la persoană. Îl atacați ba pe autorul cărții, ba pe dl. Boia. Cred că ar fi mai util pentru dvs. să citiți cartea recenzată. Pe urmă, stăm de vorbă.

  2. Pai si guvernul în majoritate evreu școlit și instruit la Moskva în special pentru a distruge elitele românești???

  3. O mult prea multa parte a intelectualitatii din Romania a incercat si inca incearca sa ramana conectata la orologiiile de la Paris si Berlin in loc de cel de la Londra.
    Consecinta este … chiar titlul articolului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro