prin infestarea cu CfD (regenerabile intermitente + CfD) (CfD = Contract pentru Diferențe)
Prezenta analiză generală a acestor două situații descrise, este o continuare a multiplelor analize tehnice, documente și justificări economice transmise celor în cauză (Presedinție, Parlament, Ministere-Energie, Mediu, Transelectrica, ANRE, Asociații, etc.), prin care s-a arătat necesitatea (mult mai mult decît fezabilitatea !?) stocării energiei electrice prin CHEAP (ex. Tarnița-Lapuștești) in România. Chiar și aici, in Contributors, problema eolienelor si solarelor intermitente a fost prezentată destul de amănunțit spre buna înțelegere a efectului lor, și pozitiv și negativ, asupra SEN (Sistem Energetic Național)
Cînd, în sfîrșit, credeam ca lucrurile se îndreaptă pe un făgaș normal (anunțul Ministerului Energiei că proiectul Tarnița-Lăpuștesti va fi reconsiderat), apare HG spre legiferarea CfD, în continuare, fără a avea incă vreo strategie energetică sau, cel puțin vreo analiză de impact asupra efectelor acestei reglementări asupra SEN.
Citind aceasta HG si justificarea ei, am observat că se preconizează să introducem in SEN 2000 MW in 2025 și înca 3000 MW pînă in 2030, deci, un total de 5000 MW eoliene si solare intermitente ! (pe lîngă cele aproximativ 4500 MW existente deja si ce s-o mai construi in plus pînă in 2030 – în special din cele ”distribuite”)
In aceste condiții, personal (dar și alți colaboratori), am devenit curioși, ca să nu spunem îngrijorați, despre ce se va întîmpla cu noi pînă la si după 2030, imaginîndu-ne, simulînd și stiind deja că:
- 10,000 MW regenerabile intermitente necesită cel puțin 1700 MW capacități stocare (!), dacă luam de bună analiza altor experti in planificarea sistemelor de energie integrate, care spun ca la 6 MW RES intermitente este necesar 1 MW stocare. Adică, astăzi, în 2023 ar fi trebuit să avem Tarnita deja, iar in 2030 ar trebui sa mai avem ”incă o Tarniță”, știind ca realizarea ei necesită cca 6-7 ani !
- 10,000 MW regenerabile intermitente, dacă se vor realiza (personal sper că nu !), fără stocare, ”nu vor intra in SEN” și, dacă celelalte programe de noi capacități , fosile CCGT, hidro și SER, chiar vor fi realizate, atunci, majoritatea energiei verzi eoliene și solare, va fi exportată (spun majoritate, pentru că nu vor fi capacități transfrontaliere disponibile) și, mai rău, prin CfD, vor fi plătite de statul român, sau, dacă va fi ”curtailing” (intreruperea functionarii, sau pret ”0”) atunci, tot vor fi plătite de statul român, dar, și mai rău, de consumatorii români !
Să analizăm mai jos, dacă ”îngrijorările” noastre sunt sau nu justificate, sau, pur și simplu, nu înțelegem noi subtilitățile funcționării ”pieței de energie”, planificate de Ministerul Energiei si reglementate de ANRE:
- Cum funcționează CfD (extras din HG):
”…plata pentru diferență CfD înseamnă o plată efectuată în temeiul unui contract CfD:
- de către contrapartea CfD (NA adică statul roman) către un beneficiar CfD, care se bazează pe cantitatea de energie electrică livrată în SEN măsurată care beneficiază de CfD și se calculează pe baza diferenței, dintre prețul de exercitare și prețul de referință, în situațiile în care prețul de referință este mai mic decât prețul de exercitare;
sau
- de către un beneficiar CfD către contrapartea CfD, care se bazează pe cantitatea de energie electrică livrată în SEN măsurată care beneficiază de CfD și se calculează pe baza diferenței, dintre prețul de referință și prețul de exercitare, în situațiile în care prețul de referință este mai mare decât prețul de exercitare;
Întrucît Guvernul României nici măcar nu a mai catadicsit sa ”depersonalizeze” textul HG ci l-a preluat (inghițit) ca pelicanii, neștergind din footer-ul paginii originea documentului -UK – 683261283.1 , (adică niște consultanți oarecare care sunt din ”Brexit” trimiși de BERD să ne învețe CfD), atunci redau și eu exemplul grafic din UK a ceea ce spune HG-ul de mai sus, la punctul b), unde STRIKE PRICE este ”prețul de exercitare”.
Toate bune și frumoase pînă aici, însă, să ne uităm puțin mai atent la asta de mai jos, din același grafic din UK, în condițiile în care Ministerul Energiei vrea să resusciteze proiectul CHEAP Tarnița-Lapuștești:
1. S-a demonstrat pentru cazul României (și este confirmat și din practica sistemelor care dispun de capacități corespunzătoare de stocare) că prezența stocării duce la eficientizarea funcționării SEN și, foarte important – scăderea costurilor de sistem si reducerea necesarului de noi capacități !. Deci, apar întrebări legitime și în contextul punctului B. de mai sus:
- de ce ne grăbim cu CfD înaintea construcției CHEAP, avind riscul de a plăti mai mult pentru energia produsă prin CfD, sau riscul de a nu putea folosi energia, sau, de a exporta mai mult, dar, in acelasi timp si de a importa mai mult ?
- de ce ar plăti statul prin CfD ”prețul de exercitare” și nu s-ar stoca acea energie de către generator pentru livrare mai tirziu ? Nu mai vorbesc de situațiile în care energia este ”0” Lei/MWh
2. Daca citim din HG-ul pregatit de Guvern avem cele de mai jos extrase:
- ”…Prețurile de referință vor fi media lunară ponderată a prețului pieței pentru ziua următoare (PZU). Prețul va fi ponderat pentru aceeași tehnologie de producere supusă sprijinului CfD.
- Diferențele de plată vor fi calculate în euro și convertite în lei înainte ca plata să fie efectuată în lei, utilizând media lunară a cursurilor de schimb zilnice Leu/Euro publicate de Banca Națională a României.
- Prețul de exercitare va fi indexat anual, în conformitate cu Indicele prețurilor de consum din zona euro…”
Ceea ce scrie în HG comportă niște întrebări:
- Stocarea opereaza orar, la preturi PZU iar CfD isi calculează pretul de referintă la media lunara ponderata a PZU. Nu cumva aceasta este discordantă cind, indeobste este cunoscut – calculele ”la medie” nu reflectă corect situația de fapt.
- Stocarea ”aplatizează” curba si scade pretul mediu de sistem, ceea ce mareste marja beneficiarului CfD ! (adică toată lumea asigură profitul generatorului). De aceea poate apare de neînțeles (adica, în realitate este de inteles și logic ca Asociatiile de Eoliene, Solare si Regenerabile din România, să se opuna stocării tip CHEAP Tarnița-Lăpuștești (vezi mai jos)
- După părerea unora, indexarea anuală cu CPI (Consumer Price Index din zona EUR) nu prea ar fi corectă. Mult mai corect ar fi ca indexarea sa fie in concordanță cu condițiile din SEN-România, respectiv, să fie legată (de exemplu), de media anuală a prețurilor din SEN realizate de tehnologii.
Toată aceasta ”tevatură” creată de introducerea intempestivă a CfD (că așa ne-am angajat în PNRR, din nou, fără să ințelegem consecințele) – și care este tot o schemă de sprijin (NA- fără sa fie absolută nevoie) – este făcută fără o analiză de impact asupra SEN (sau poate o fi, dar nu se știe incă despre ea ?!). Mai important însă, acest CfD este introdus în SEN, fără a avea o analiză a costului marginal de sistem pe termen lung care acoperă necesarul de energie al României, ca să existe o bază si fundament solid pentru justificarea acestuia.
Concluziile care se desprind:
- CfD, aparent introdus prea devreme, pentru RES intermitente, înaintea Stocării la nivel TSO, pare o greșeală care va intra în conflict cu Stocarea mai tîrziu (daca se va face !). Adică, fundamental, Statul prin CfD, fără să știe, ”ia pîinea de la gură în viitor” propriului copil – pe care il concepe – Stocarea
- CfD este mult mai util să fie aplicat tehnologiei nucleare (U-3+4 Cernavodă), care este producător de energie ”in bază”, cu costuri de investiție mari, durate mari de execuție, deci, riscuri mari, adică exact pe dos de ceea ce se întîmplă in cazul Eolienelor si Solarelor, care, realist, n-au nevoie de ”sprijin”
- HG-ul cu pricina, demonstrează fără dubiu că in mentalul decidenților energetici din România persistă mari confuzii: la punctul 38 din HG este menționat: 38. tehnologie eligibilă de producție, sunt eolienele, solarele, hidro, nuclear, hidrogen si stocarea energiei. Neințelegerea faptului că stocarea energiei, nu este nici producție si nici consum, duce la o harababură pe care nici Consultanții britanici n-o mai descurcă (ce-ar fi să facem Tarnița pe CfD și să stabilim ”strike price” la producție – CHEAP vrea cel mai mare pret la productie si cel mai mic pret-chiar ”0” la consum/achiziție, adică invers de ce ar vrea eolienele si solarele).
- În ultimul rind, din nou observăm neglijarea premeditată (de ce oare ?) a celei mai importante resurse regenerabile din România (de peste 4 ori mai mare decit toate solarele și eolienele luate la un loc: BIOMASA
Ce este neînțeles (iarăși) este faptul că Biomasa este resursa care poate produce HIDROGEN (verde), direct, economic și simplu, mult mai simplu decît elecrtroliza cu energie electrică verde !
CE NE FACEM MAI DEPARTE CU ASTFEL DE DECIZII ?
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Capacitati de stocare a energiei sunt chiar si in afara de Tarnita.
Hidrocentrala de la Portile de Fier are cea mai mare capacitate de stocare a energiei, dar ar trebui folosita in primul rand in acest scop. Sa produca numai cand este deficit de productie si sa opreasca si sa stocheze cand energia produsa solar sau eolian, etc. este in exces.
Numai ca nu se face treaba asta. Hidroelectrica produce curent in regim continuu si nu pt acoperirea varfurilor de sarcina!
Student la politehnica fiind la sfarsitul anilor ’70 am fost in vizita de studii la Portile de Fier, unde inginerul sef de atunci ne-a explicat rolul de reglaj al sistemului national avut de hidrocentrala si ca energia produsa acolo era mult mai pretioasa decat cea produsa de termocentrale care nu aveau flexibilitate de productie.
Se pare ca acum nici macar „specialistii” nu inteleg cum sta treaba, cu rolul pe care ar trebui sa-l aiba hidrocentralele in realizarea echilibrului sistemului energetic national
Student la politehnica fiind la sfarsitul anilor ’70 am fost in vizita de studii la Portile de Fier,
Se spune ca pe vremuri scoala ar fi fost grozava. Citind aceasta postare incep sa am mari indoieli.
Nea Catalin vorbeste despre posibilitatile de stocare a energiei atunci cind e exces din regenerabile.
Sunt anumite hidrocentrale care ar putea indeplini aceasta sarcina cu mari modificari, lac suplimentar in aval si pompare din aval in amonte.
Cea de la Portile de fier nu poate indeplini aceasta functie.
Nu cunosc nivelul de competenta al dvs sau al celui citat.
Credeam ca este evident ca stocarea energiei la Portile de Fier este posibila doar pe termen scurt, adica pana la atingerea nivelului maxim al apei in lacul de ACUMULARE
(am folosit majuscule special pt ca macar la nivel intuitiv sa intelegi despre ce e vorba).
Intrucat consumul zilnic, la nivel national, variaza mult la nivelul unei zile (24h), iar energia din fotovoltaice este produsa numai cand e soare (si atunci neuniform!), hidrocentrala are posibilitatea sa produca mai putina energie (sau chiar deloc) in toiul zilei si sa acumuleze/stocheze volumul respectiv de apa iar noaptea sa produca la capacitatea maxima!
Puterea instalata a hidrocentralei de la Portile de Fier este de aprox 1,2 GW (pt partea romana) si reprezinta puterea maxima pe care o poate genera centrala pt a acoperi varfurile de sarcina.
Puterea medie pe care o poate genera este insa mult mai mica.
PS. La vremea vizitei ni s-a spus ca, conventia cu sarbii se referea la volumul egal al apei folosita per total de fiecare parte.
Alex, inca nu intelegi rolul CHE-Portile de Fier (PF) si rolul unui CHEAP.
PF mai regleaza si ea ceva, in sensul ca doar intirzie productia (adica acumuleaza apa) cind alte regenerabile produc prea mult si trebuie sa le facem loc in sistem …ATIT !
Problema e atunci cind regenerabilele produc MULT MAI MULT, adica exces, care de obieci se duce in export, si ca orice export in exces, la preturi mici. Deci rolul CHEAP este pentru ambele sensuri, nu monodirectional ca PF
Daca Hidroelectrcia face ea reglaj asa ca mai sus, asta nu inseamna ca sunt destepti…sunt prosti !
EI IN PRIMUL RIND ar trebui sa se gindeasca la o CHEAP pompare acumulare , sa lase PF sa mearga cit poate (d.aia e centrala ”pe firul apei”) si faci reglajul din CHEAP…dar, HidroelectriciI zilele aste ÎI arde si ei de eoliene si solare, cind stau cu bazine / lacuri colmatate, turbine care pierd eficienta si tocmai ei spuna ca CHEAP nu e utila…s-au prostit de tot
Nu cred ca e deloc o idee rea sa aiba hidroelectrica parcuri fotovoltaice
Verbund austriaca de exemplu e plina de solare si de eoliene
La noi SN Petrom are de exemplu parcuri fotovoltaice (unul de exemplu se construieste pe niste halde de cenusa de la CNLO, aia mi se pare o utilizare foarte buna, cu ocazia asta le si stabilizeaza sa nu mai zboare cenusa cand sufla vantul)
Ideea e ca hidro sau petrom vand electricitatea si in banda – si ambele spre deosebire de o termocentrala care foloseste caldura (obtinuta arzand carbuni sau altceva, sau fisiune nucleara) sa obtina printr-un ciclu Rankine energie mecanica sa invarta generatoarele si care sunt extrem de greu de oprit si de pornit – astea isi pot porni/opri turbinele (cu apa la una, cu gaz la Brazi) foarte repede, si daca ei notifica la SEN ca maine pana la ora 18 dau 500 mw de exemplu, si dupa aia 450, pot foarte usor sa tina inchise capacitatile hidro sau turbinele cu gaz, daca au regenerabile, si sa dea drumul doar cand si daca e nevoie de ele
Petrom mai are o fabrica de hidrogen in constructie pe care vrea sa o alimenteze cu regenerabile – hidrogenul lor insa e utilizat intern in rafinarie, pentru desulfurat benzina si motorina de exemplu, pana acum il faceau din gaz natural, hidrogenul e usor de stocat, il produci cand e soare/vant si il folosesti cat ai nevoie la hidrofinat
La hidroelectrica la fel, lacurile alea uriase si putin adanci de pe Oltul inferior, super-insorite, pierd o gramada de apa prin evaporare, daca ar pune panouri peste ele ar mai reduce evaporarea si ar putea uzina mai multa apa, si poate ca ar deveni rentabile pentru pompaj (alea sunt singurele centrale reversibile din pacate) – acuma ce pompeaza noaptea se evapora ziua
Deci nu ar fi deloc o idee rea zic eu regenerabile la un producator care are capacitati clasice pe care le poate opri/porni usor
Cu decolmatatul lacurilor, complet de acord – eu am vazut barajul Firiza anul trecut trecand prin asa ceva, acolo au trebuit sa intervina din cauza grilajelor de la prizele de apa pentru Baia Mare, daca ar fi dupa mine as interzice si taierea la „ras” a versantilor in jurul lacurilor si al raurilor care alimenteaza lacurile de acumulare, si partea juridica cu lacul la apele romane si doar centrala si galeriile la hidroelectrica ar trebui reglementata cumva – acuma cine decolmateaza ? Nimeni
a acumuleze/stocheze volumul respectiv de apa iar noaptea sa produca la capacitatea maxima!
vezi ca spui prostii…tocmai noaptea este ”gol de noapte” si nu e cerere
ti-o spune un incompetent
Sunt in Romania deja reversibile – pe Oltul inferior, cam fara cap facute zic eu, lacurile sunt cu suprafata mare de evaporare si in zona cu cea mai mare insolare, si lipseste una jos la dunare (unde a fost Ponta si a ramas celebru cu „ti-era dor, fa, de o inundatie”)
Domnul voia sa spuna de „echilibrare” – daca va uitati pe situatiile financiare de la hidroelectrica, are venituri consistente de pe „piata de echilibrare”, Portile de Fier de exemplu sau alte centrale cu acumulare o fac modificand cantitatea de apa uzinata, Echilibrare la noi mai face si Petrom de exemplu de 10 ani incoace, care are doua turbine cu gaz la Brazi pe care cand primesc ordin de la dispecerul Opcom le pornesc aproape ca un motor de avion, in 6 minute le pot cupla la SEN
Oricum o centrala cu acumulare si una cu pompaj – sunt chestii total diferite
Eu sincer ma indoiesc ca o sa se faca vreuna la noi, la Macin cu apa din Dunare, e sit protejat muntii Macinului, asta era singura solutie din ce stiu eu care nu avea nevoie de pereche de baraje, la Lapusesti nu e lac inca si cine stie pe platoul de la Lapusesti ce o fi fiind, la Runcu sunt blocate lucrarile din cauza ONG-urilor de mediu,
Daca o sa mai fie CHEAP – cred eu ca o sa fie ca cele de pe olt, pe Sebes de exemplu unde e salba de lacuri, si cand sunt eoliene si solare sa mute apa in lacurile din amonte
Paul, am avut niste discutii extensive cu WWF, GreenPeace si talibani de mediu de pe la ei…
Nici unul nu a fost in stare sa-mi argumenteze pe baza C/B (cost beneficiu), care ar fi balanta constructiei (cu grija maxima cit pot) intr-un sit protejat fata de protectia societala de mediu data de o hidrocentrala ce functioneaza 100 de ani.
Daca n-o fac, energia poluanta de oportunitate distruge si situl respectiv si societatea respectiva in 100 de ani
In plus, ca exemplu, peste tot pe unde s-au construit hidrocentrale, care au si alte roluri nu numai de productie electricitate, totul s-a dezvoltat in zona: natura, turismul, infrastructura, …e drept si cu niste ”costuri de mediu”..dar beneficiile ?
Aici nu vorbesc de niste piriiase care produc citiva KW si distrug zone intinse ca s-o fac…desi, cu niste standarde f.f.stricte aplicate, se poa face si asa….vezi Austria, Elvetia, care au cca 85-90% din potentialul hidro deja exploatat, pe cind RO, nu avem decit 45%
Dar,…si eu sunt un ecologist convins, dar nu taliban
in zona Macin nu rezervatiile is problema, ci insasi natura: zona e lipsita de vai naturale pe care sa le poti indigui, cat sa acumulezi destula apa pe o suprafata rezonabila;
poate mai degraba pe la Seimeni, langa Cernavoda, unde deja sunt niste iazuri mai rasarite pe firul unei vai, da’ nea Catalin ar fi trebuit sa stie mai bine
La Macin era vorba de un lac de cariera – gen cel de la Turcoaia din muntii Macin,, Dunarea e jos la vreo 5 metri, lacul sa zic la vreo 400 de metri asa foarte din burta, sa ai 8 ore de apa pentru grupuri de 1000mw, si lacul sa nu fie rezerva de apa pentru vreun oras – n-ar fi cine stie ce mare acumulare si nici un proiect faraonic.
Cu microhidrocentralele construite de „privati” care au bagat un rauletz de munte intr-o teava si au lasat animalele padurii fara apa pe sute de hectare, astea daca ar fi dupa mine le-as demola pe toate maine, un lac de acumulare facut cu cap si tinut curat, impadurit versantii din jur sa reduca aluviunile si colmatarea si evaporarea etc – e un ecosistem nou, e plin de viata in apa si imprejurul lacului
@dl. Paul…in zona Macin, smecheria este ca sunt conditii pentru o salba de rezervoare, nu numai Turcoaia, care pot fi create cu costuri minime !
Iar zona aceea arida, daca va avea apa prin-prejur, va infloriȘ vegetatie, pasari, animale, turism, pescuit, etc.
daca cu 1mc/h scoti, sa zicem, vreo 0,25kwh, pentru 1mil.kwx8h, as zice ca ar fi nevoie de vreo (1/0,25)x1mil.mcx8h, care la o adancime de, sa zicem, H=8m, inseamna 4000ha luciu de apa;
comparativ, Vidraru are 9kmp =9mil.mp=900ha
dvs. ce calcule nefaraonice aveti ?
in ce priveste rolul benefic pentru biodiversitate, sunt de acord cu dvs.;
in ce priveste cariera, e treaba proprietarului sa fie de acord;
in ce priveste exploatarea zonelor protejate: se circula cu vaporul prin delta ? desigur; se face agricultura in delta ? cu siguranta; se construiesc drumuri in zone protejate ? se construiesc;
https://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_hidraulic%C4%83#:~:text=Exploatarea%20acestei%20energii%20se%20face,o%20transform%C4%83%20%C3%AEn%20energie%20electric%C4%83. de aia am zis asa ochiometric, dunarea are vreo 5 metri altitudine, vreo 400 de metri diferenta de nivel ar putea fii. Lacurile de cariera sunt mult mai adanci (zeci de metri). Asa ca idee cam la aceeasi diferenta de nivel si aceeasi capacitate pentru lacul de la Lapusesti, deasupra lacului de la Tarnita, voiau sa expropieze 144.6 hectare – nici acolo nu e cine stie ce relief favorabil gen barajele facute la „stramtori”, e un platou mai degraba, daca ati umblat prin Apuseni
diferenta de nivel e mai degraba un dezavantaj, ca ai mai mult de pompat la deal, in timp ce invers energia se disipa;
sunt doua posibilitati:
1. cu turbine la baza unui baraj, caz in care inaltimea barajului creste presiunea si implicit debitul; inaltimea utila e doar inaltimea barajului, nu diferenta de nivel pana la Dunare;
2. cu turbinele in aval, la Dunare, caz in care solutia devine faraonica la debite corespunzand unor puteri de ordinul sutelor de megawatts, iar pana la turbine n-o sa mai ai „E=mgh”
insusi faptul ca la Turcoaia se extrage piatra dovedeste ca nu ratiunile de mediu reprezinta un impediment;
dvs.afirmati ca lacurile de cariera sunt suficient de adunci; eu afirm ca pot fi foarte adanci, dar numai cu conditia sa existe, acolo in varful muntelui :)
care nici nu e cine stie ce munte, e ca o colina singuratica pe un platoul dintre Dunare si DN22D
caz 1) turbine la baza barajului din varful muntelui: e inutil sa pompezi lacuri intregi din Dunare in varful muntelui la o altitudine de vreo 400m, ca sa beneficiezi de energia potentiala a unei coloane de apa de cateva zeci de metri, cat ar fi inaltimea barajului; randamentul va fi dezastruos
caz 2) turbine la varsarea in Dunare
2.a ca sa recuperezii energia cheltuita pentru a urca Dunarea la altitudinea de 400m, va trebui sa lasi lacul sa se scurga cu viteza maxima data de aceasta altitudine si vei avea de-a face cu o viitura cat se poate de distructiva
2.b limitezi viteza de scurgere fara sa afectezi debitul, ceea ce nu se poate face decat prin praguri care opun rezistenta si consuma mai toata bunatatea de energie (obtinuta cu eforturi energetice uriase de pompare la 400m inaltime) inainte sa ajunga la turbine, realizand in final un randament dezastruos
@Prototipescu apa este urcata si coborata in lacul de sus prin tunel. La fel se intampla, de pilda, cu apa din barajul Belis-Fantanele, care coboara aproximativ 470m printr-un tunel de 8,7km lungime inainte sa invarta o turbina la centrala de la Mariselu. Randamentul e foarte bun si probabilitatea de a cauza o viitura e zero.
https://www.hidroconstructia.com/dyn/2pub/proiecte_det.php?id=115&pg=3
Ca sa exportam ieftin in Ungaria si sa importam scump, tot de acolo;
nu ati inteles, inca, lucrul de baza din Romania? tot ce e bun este distrus; sistematic; in toate domeniile.
Multumiri pentru informatii!
Un articol scris de cineva care înțelege ce se întâmplă în sistemul energetic. Posibil singurul din România. Intr-un sistem meritocratic ati putea fi beneficiarul unui salariu de ministru și a unei pensii speciale.
@Alex din Bush: multumesc, sunt onorat de apreciere, dar, parca n-am nici un merit
Acu vreo 30 de ani eram un inginer-economist mediocru si am incercat macar sa-mi pastrez nivelul mediu, in pas cu timpurile ,dar azi am devenit asa zis specialist intr-un mediu profesional care a decazut la nivel submediocru
Cam asa cred ca stau lucrurile
Nu cred ca trebuie sa cautam, neaparat, logica, in actiunile guvernului. Ma refer la guvernul Romaniei.
La noi, masurile luate de guvern trebuie „descifrate” in logica diverselor grupuri de interese, care-i manevreaza pe onor-alesii nostri. Ai nostri politicieni, in marea lor majoritate needucati, neinstruiti si lacomi fiind, nu sunt capabili sa-si inteleaga misiunea si rolul. In plus, sunt si incompetenti, cei mai multi dintre ei. In consecinta, ceea ce gandesc si „produc” ai nostri politicieni, nu este orientat catre binele comun (al natiunii), ci catre binele lor propriu. Sa nu avem impresia ca „baietii destepti” din energie s-au retras sau ca nu stiu cum sa manevreze jalnicele marionete politice care ne conduc, astazi!…
Daca esti needucat si neinstruit, cum ai putea intelege ce inseamna securitatea energetica a unei natiuni si, daca esti incompetent, cum ai putea gandi si infaptui masuri care sa intareasca securitatea energetica a Romaniei?!…
Ma impresioneaza in mod deosebit faptul ca noi, din generatia aia crescuta in comunism, cum imi reprosa un baiat mindru de tineretea lui, de parca am putea sa ne alegem in ce generatie ne nastem, inca ne mai interesam de viitorul tarii. Ca sa fim sinceri, citi dintre noi vor mai apuca anii 2030, 40 sau 50!?
Dar, e o tendinta generala sa se denigreze hidrocentralele. Si pe aici se cam inchid sau sunt, cel putin, scoase de pe lista de sustinere financiara. Cindva au fost in Ge, 50000 de instalatii, acum au ramas, 7.600 Wasserkraftanlagen, cu putere instalata de 5.600 Megawatt (MW), care produc 21755 Gwh, adica 3,6%.
Cica ar exista si o EU-Wasserrahmenrichtlinie, care arata ca hidrocentralele sunt f rele.
https://www.focus.de/earth/analyse/unbegrenzt-gruene-energie-der-deutsche-traum-von-der-wasserkraft-hat-einen-grossen-haken_id_193226468.html
nea neamtu, nu avem nici o certitudine ca mai apucam macar 2030, dar, ne simtim bine gindindu-ne in mod reflex… la viitorul tarii.
pe mine ma impresioneaza ca te impresioneaza inca si pe matale si pe altii, desi, depasind limita sperantei de viata in RO, efectiv suntem tehnic expirati…dar, mai avem cite ceva de spus macar, nu-i asa ?
merci nea neamtu pt. site http://www.focus.de
il voi folosi – drept justificare – la niste analize pe care le pregatesc
asa pare….daca si nemtii o iau razna, ce sa mai zicem…
Nemtii au luat-o razna, nici o scapare. Este singura tara din lume care circula energetic pe sens invers.
problema insa este ca si altii se iau dupa ei, fara sa se mai uite la semnele (avertizarile) de circulatie…asa se intimpla de multe ori si in practica sofatului prin oras…pleaca ala din fata ta de la stop, pleci si tu, fara sa te mai uiti daca e verde///poate acela de daltonist !?…
Daca ramaneati la analiza CfD era bine, dar a fost doar un preludiu pentru a reveni la aceleasi 2 marote pe care le aveti: CHEAP si biomasa.
Ambele solutii care faceau furori prin anii ’90 ai mileniului trecut in RENEL si CONEL!
Acum exista baterii performante, ETS (Electric thermal storage – stocarea energiei sub forma de caldura) si cel mai simplu si fara bani se poate electrifica consumul de energie termica in stocarea locala la consumator (boilerul electric pe care tot bucuresteanul ar trebui sa il aiba in casa ca sa aiba si el apa calda).
Acum exista baterii performante, ETS (Electric thermal storage – stocarea energiei sub forma de caldura) si cel mai simplu si fara bani se poate electrifica consumul de energie termica in stocarea locala la consumator
Sfinta naivitate! Daca ar fi atit de simplu ce bine ar fi! Ce faci cu ETS vara? Si cind te gindesti ca toata lumea incearca solutii de stocare prin hidrogen, pompare etc. cind e atit de simpu, bagi energia in cazan. Saracu Pacala, cum baga el soarele in beci!
ETS are nevoie de 2 surse de caldura, sursa calda pentru termoficare si sursa rece pentru conditionare, deci e perfecta pentru trigenerare.
Cautati la nemti ca se lauda cu ele si MAN si Siemens.
Pfui, deci de aia Germania are cea mai ieftina energie din UE? Fiindca a descoperit An Electric Thermal Storage unit, ETS for short, is a home heating storage device that contains several ceramic bricks. Pai de-astea aveam si eu in facultate, o spirala electrica intr-o samota! Ce il mai injuram pe Ceasca dar practic eram niste ecologisti avant la letre!
nea Pifu, prin anii 90, altceva imi faceau furori…in nici un caz ce zisesi matale
A fost buna asta! :)
Autorul articolului este specializat in Centrale Nucleare Candu si nu prea are habar de altceva.
Afirmatia „Biomasa este resursa care poate produce HIDROGEN (verde), direct, economic și simplu” este pur si simplu o ABERATIE!!!
Ar face-o toti daca ar fi „direct, economic și simplu, mult mai simplu decît elecrtroliza cu energie electrică verde !”.
Alex, n-ar trebui sa-mi bat capu sa-ti raspund, dar, mai baiete, mai pune mina pe carte, mai citeste si mai documentaza-te inainte sa scrii ceva…verba volant, nu-i bai dar amu, scripta manent…eu, nici macar la centrale nucleare nu ma mai pricep, dar, am capatat obiceiul prost de a citi cit pot de mult, tocmai ca n-am habar de altceva, cum grăiși…putina decenta, ca de respect nu poate fi vorba
Deci, ca un mic exemplu, ia ABERATIA asta de mai jos:
https://www.energy.gov/eere/fuelcells/hydrogen-production-biomass-gasification
dar, inainte de toate, vezi ce inseamna ”biomasa”…as paria 1/100 ca iti inchipui ca fiind copaci taiati, ceea ce nu m-ar mira…
PS. lucrez cu RHEC (Renewable Heating & Cooling) asociatie UE de regenerabile si, in ultima vreme se ocupa si cu presiunea asupra CE (si pe acolo sunt destui bolovani) , sa se introduca/extinda notiunea de H2 verde, ca definitie, si ala produs din biomasa…capisci ?
M-am uitat pe linkul respectiv.
Totul este la nivel de concept. Teoretic posibil. Nicio analiza economica.
Tot din textul respectiv rezulta ca alte noi tehnologii sunt necesare pt a face posibila tehnologia propusa:
„-Replacing the cryogenic process currently used to separate oxygen from air when oxygen is used in the gasifier with new membrane technology.
-Developing new membrane technologies to better separate and purify hydrogen from the gas stream produced (similar to coal gasification).”
Adica ar trebui sa creezi membrane care sa separe si purifice hidrogenul si sa pui la punct aceasta tehnologie, alaturi de multe alte procese care de asemenea ar trebui puse la punct.
Cine si pe ce bani s-ar apuca sa le dezvolte, avand in vedere rezultatul final incert cel putin dpdv economic si probabil si tehnic?
Suna mai degraba a fantezie, nicidecum ca solutie viabila ce n-a fost inca luata in calcul de catre decidenti.
Alex, inca odata:
– am spus DOAR CA UN MIC EXEMPLU (asta mi-a venit la indemina, dar, ca asta sunt nenumarate….nu-s americanii piua #1 acilea)
– vezi ca si in Romînia sunt firme si instalatii mici care produc hidrogen din biomasa si, abia asteapta ”sa se coaca” treaba…nici tehnologia asta nu e ieftina, dar nu intrece prostia sa faci h2 verde din electrcitte verde ca sa faci inapoi electrcitate…to verde
– diferenta e ca faci hidogen direct din biomasa (gazeificare/piroliza) si cu el faci ce vrei…transport sau energie
Exista studii care arata ca, daca Romania doreste sa atinga tintele specifice RePower EU, trebuie sa aiba instalata o capacitate mult peste 10.000 MW in 2030 in producere de electricitate din surse regenerabile. E luata in calcul electrificarea in transporturi, in industrie, in asigurarea necesitatilor energetice rezidentiale. In consecinta, va fi nevoie de capacitati de stocare chiar inainte ca noile capacitati de productie (intermitente) sa fie puse in functiune. Multe capacitati noi vor fi descentralizate („tsunami-ul prosumatorilor”), iar aceasta va duce la aparitia de mii de probleme locale de reglaj de tensiune, de putere reactiva, de congestii retea. Ele nu vor putea fi rezolvate de o capacitate mare situata departe de locurile de consum. O astfel de capacitate poate ajuta la reglajul de frecventa in SEN (care oricum e interconectat), dar nu la rezolvarea problemelor locale enuntate. CfD este forma moderna de ajutor de stat prevazuta de Community Energy and Environment Aid Guidelines („CEEAG”) a forma de „market premium”. Nu oricine primeste CfD – va fi o licitatie – cine cere „strike price” mai scazut. Incurajarea acestei proliferari este o necesitate de politica energetica, asumata de ceva timp. Din pacate, energia electrica produsa de centralele hidroelectrice cu acumulare prin pompare nu este eligibila, pentru un astfel de mecanism de ajutor de stat pentru protectia mediului deoarece nu se poate controla „curatenia” energiei utilizate pentru pomparea apei in acumularea superioara. Spania a aprobat de curand o schema de ajutor de stat – sub forma de ajutor pentru investitii – pentru noi capacitati de stocare – au constientizat ca solutia bazata pe piete de capacitate nu livreaza rezultate in intervalul de timp dorit. Si la noi sunt linii de finantare nerambursabila pentru capacitati de stocare si probabil aceste linii vor deveni mai generoase pe masura ce se va constientiza urgenta problemei. Rezerva tertiara rapida (mFRR) devine insuficienta in dinamica de azi (si din deceniul curent) a capacitatilor instalate. Dar probabil, pe motiv de timp de punere in functiune, marea majoritate vor fi baterii.
Finantarile astea nerambursabile cam imi dau dureri de cap. Ma intreb de unde vin banii, ma intreb care e baza economica a unor asemenea finantari.
Sunt multe modele de interventie a statului in domeniul energiei. Se-ncepe cu celebra taxa pe codoi, se continua cu subvetionarea directa a energiei pt mari consumatori, cu pedepsirea consumatorilor privati prin preturi alarmante, diferitele forme de suport pt masini electrice, sau pt desfiintarea impozitului pt acestea s.a.md. Toata povestea incepe sa semene puternic cu economia planificata, cu cincinale in patru ani si jumatate, povetse car enu prea s-a terminat cu bine.
Banii ? rotativa se invarte….pana va iesi fum !!
Europa condusa de Bruxelles tinde catre de ce ne este noua mai multa frica, socialism ” cu fata umana”
Cind de tratamentul danturii se ocupa pantofarul si cind hainele sunt facute de potcovari…
Am avut o curiozitate acum ceva vreme si m-am uitat cine sunt secretari de stat la Energie. Nu era atunci nici un energetician. Fara comentarii.
Si cam la fel e si pe la conducerea CHE-Oltenia si in multe alte locuri.
Din punct de vedere al stocajului energiei electrice-veriga lipsa din lantul energetic in Romania-centrala de pompaj rămâne o tehnologie de reper, dovedită și de încredere, capabilă să răspundă nevoilor rețelei și să ofere o producție susținută până la 100 de ani
In acord cu ” Lazard’s Levelized Cost Of Storage report” costul de capital al unei centrale de pompaj este de $1.5 million to $2.5 million per MW instalat. in timp ce solutia pentru centrala pe baterii este de $3.5 million to $7.5 million per MW instalat
Centrala de pompaj asigura o functionare pe 80-100 de ani,centrala de stocaj pe baterii are o viata tehnic limitata la 10-15 ani
In cele din urma există loc atât pentru baterii, cât și pentru hidrocentrale cu acumulare prin pompaj și chiar se pot completa reciproc. Bateriile sunt mai rentabile pentru a furniza cantități mici de energie stocată într-un timp scurt, la niveluri de putere ridicate. Stocarea prin centrale de pompaj este mai rentabilă la stocarea și eliberarea unor cantități mai mari de energie stocată. Obținerea soluției optime de stocaj va depinde de o planificare atentă și de găsirea celor mai potrivite circumstanțe
Pana una alta centralele cu acumulare prin pompaj au puteri instalate de 1000-2000-3000 MW in timp ce stocajul prin centrale pe baterii a ajuns la 200-300 MW
Bateriile sunt populare,in anumite medii, comode dpdv managmentul unui proiect de stocaj, dar centralele de pompaj furnizează marea majoritate a stocării de energie electrica pe termen lung in lume ,stocajul hidro fiind esențial pentru energia regenerabilă eoliana si solara
Plus poluarea infinita a centralelor de baterii si faptului ca in perspectiva va fi un razboi al bateriilor inte sectorul transporturi si sectorul energetic
Poate nu veriga lipsa e problema ci veriga in plus! Daca pentru fiecare MW intermintent deja devine clar ca avem nevoie de un MW de stocaj sau unul de rezerva/ suplinire atunci de ce in primul rand sa construiesc la nesfarsit MW verzi? Nu trebuie sa fii inginer sau economist pt asta! Aa, salvam planeta? scuzati!
Din punct de vedere al stocajului energiei electrice-veriga lipsa din lantul energetic in Romania-centrala de pompaj rămâne o tehnologie de reper, dovedită și de încredere, capabilă să răspundă nevoilor rețelei și să ofere o producție susținută până la 80-100 de ani
In acord cu ” Lazard’s Levelized Cost Of Storage report” costul de capital al unei centrale de pompaj este de $1.5 million to $2.5 million per MW instalat. in timp ce solutia pentru centrala pe baterii este de $3.5 million to $7.5 million per MW instalat,avantaj pompajul
Centrala de pompaj asigura o functionare pe 80-100 de ani, centrala de stocaj pe baterii are o viata tehnic limitata la 10-15 ani, avantaj pompajul
In cele din urma există loc atât pentru baterii, cât și pentru hidrocentrale cu acumulare prin pompaj și chiar se pot completa reciproc. Bateriile sunt mai rentabile pentru a furniza cantități mici de energie stocată într-un timp scurt. Stocarea prin centrale de pompaj este mai rentabilă la stocarea și eliberarea unor cantități mai mari de energie stocată. Obținerea soluției optime de stocaj va depinde de o planificare atentă și de găsirea celor mai potrivite circumstanțe
Pana una alta, centralele cu acumulare prin pompaj au puteri instalate de 1000-2000-3000 MW si azi avem cca 200.000 MW in centrale de pompaj in toata lumea in timp ce stocajul prin centrale pe baterii a ajuns la 200-300 MW si centralele in functiune pot fi numarate pe degete
Bateriile sunt populare,in anumite medii din sectorul energetic, comode dpdv managmentul unui proiect de stocaj, dar centralele de pompaj furnizează marea majoritate a stocării de energie electrica pe termen lung in lume ,stocajul hidro fiind esențial pentru energia regenerabilă eoliana si solara
Nu mai discutam poluarea infinita a centralelor de baterii si faptului ca in perspectiva va fi un razboi al bateriilor inte sectorul transporturi si sectorul energetic, mai ales pentru componentele bateriilor,din minerale rare si scumpe
În cele din urmă, există loc atât pentru baterii, cât și pentru hidrocentralele pompate (și pentru alte soluții de stocare) și chiar se pot completa reciproc. Bateriile pot devenii functionale in tari unde posibilitatea de a avea centrala de pompaj este exclusa,de tipul Ungariei
Pentru „amuzament” uitati-va la https://www.sistemulenergetic.ro (sariti peste faptul ca nimeni nu e in stare sa schimbe in program un semn astfel ca cei + sa fie + si nu viceversa -). Se pare ca sistemul nostru este facut „tanda/manda” si daca nu bate vantul sau soarele nu straluce, avem probleme. Desi puterea instalata pare mare, pare ca in functionare SEN lipseste ceva care sa asigure o functionare „mai lina” a sistemului. Poti mari de 100 de ori „energia verde” ca atunci cand nu e vant si soare tot pe zero o sa fie. O Tarnita si cele 2 unitati lipsa pe nuclear ar salva SEN si am deveni exportatori absoluti.
Da, „Poti mari de 100 de ori „energia verde” ca atunci cand nu e vant si soare tot pe zero o sa fie.”
Incercati sa explicati acest simplu fapt celor care sustin cu ferocitate extinderea acestor forme de productie a energiei, cu siguranta veti fi catalogat drept conspirationist, negationist al incalzirii globale etc.etc.
Cu toate strofocarile incercarilor de stocare a energie electrice, cele pe baterii sunt utopii, raman la pararea mea, ajunge de o baterie de care o fi insa pt necesarul unui oras sau unei capacitati industriale, o utopie.
Intradevar nuclearul ne poate salva de importuri „murdare” si scumpe.
Un specialist in energie german spunea ca in trecut sistemul energtic nemtesc functiona „ceas” si era nevoie de cel mult 10 – 20 interventii pe an pt stabilizarea acestuia, astazi este nevoie de 10 – 20 pe zi !!
Nu stim exact de cate interventii este zilnic nevoie pt stabilizarea sistemelor electrice nationale si internationale insa am impresia, ne jucam cu focul pana ne vom trezi cu un black out de anvergura.
Cu cat sistemul devine mai complicat si complex cu atat este mai vulnerabil, fragilitatea lumii, colaps sau un nou inceput ?
Spuneti ca nu e suficienta capacitatea de transport transfrontalier (acum e 3000 MW cu Bulgaria, Serbia si Ungaria) pentru a exporta supraproductia…
Ati evaluat cat ar trebui sa fie aceasta capacitate de transport cu vecinii astfel incat sa putem exporta ce nu avem nevoie, dar sa putem si importa cand e cazul.
Ideea e ca toate tarile UE isi cresc aceste capacitati de productie si se lucreaza si la retelele de transport.
Evident ca vor fi riscuri de aprovizionare, dar ma intreb cat de mici/mari in conditiile in care in diverse colturi din Europa capacitatile de productie din eolian cresc.
In momentul de fata, noi suntem dependenti de o singura regiune pe eolian: Dobrogea. Cu alte cuvinte, daca nu bate vantul in Dobrogea, dar bate in Moldova, noi trebuie sa importam de la cine are energie, ca in Moldova nu exista capacitati de productie, inca. Inteleg totusi ca se lucreaza pe la Iasi.
Daca va exista supraproductie in Grecia, nu vor exporta si catre Romania?
Sau in sudul Italiei, Austria, Polonia?
Ar fi mai completa analiza, daca ati privi lucrurile din perspectiva regionala/europeana. Nu doar din perspectiva in care ar trebui sa ne asiguram energia 100% din surse interne. E clar ca regenerabilele nu permit asta.
Romania ar trebui sa militeze pentru cresterea capacitatii de transport dintre Italia si Grecia dar si dintre Grecia si Bulgaria. Doar asa isi reduce riscurile de aprovizionare si poate beneficia de energie ceva mai ieftina. E practic scenariul invers de care ne plangem noi, cand exportam ieftin daca bate vantul puternic la noi. De ce sa nu importam ieftin cand bate vantul puternic la altii?
Daca bate vantul in sudul Italiei ar trebui ca Grecia sa aiba suficienta capacitate de transport cu ei astfel incat sa beneficieze de respectiva energie in dauna unor surse mai scumpe si sa fie si in pozitia de a exporta catre Bulgaria si mai departe Romania.
Acelasi scenariu ar trebui sa se desfasoare si catre centrul Europei.
P.S. Costurile sunt o discutie separata.
@cititor9: cu cine conversati ?
Incerc sa comentez cele mentionate de dvs., spunind de la inceput ca aveti o abordare generala europeana ”corectă”, bazata pe un puternic wishful thinking, dar care, in practica lucrurile se intimpla cu totul si cu totul altfel, dupa niste principii respectate cu sfintenie de orice stat, oricit s-ar stradui Comisia Europeana sa le schimbe, ele insa vor ramine aceleași pururea in vecii vecilor…Amin !. Deci, ce nu se spune, dar se face:
1. orice stat, are ca obiectiv securitatea, siguranta energetica proprie pe termen lung si cu costurile cele mai mici. Nu veti vedea nici un stat ca-si planifică mai intii importurile (dependenta de alt stat) si apoi ce poate face el in interior. Se intimpla exact pe dos !
2. Tranzactiile frontaliere sunt oarecum sporadice, neregulate, pentru echilibrare, situatii de urgenta, cresterea sigurantei, adecvanta proprie fiecarui sistem , etc. NU AM VAZUT DE EXEMPLU UN STAT CARE SA INCHEIE CU UN ALT STAT UN CONTRACT PE TERMEN LUNG (BILATERAL) IN CARE SA SE ANGAJEZE SA FURNIZEZE 1000 MW IN BANDA PE 20 DE ANI !…asta ar fi dependenta !…adica, primul stat investeste 1 miliard de EUR ca sa-i furnizeze celuilalt energia…altminteri statul furnizor, n-ar cheltui 1 miliard pe ceva ce nu i-ar trebui, nu-i asa ?
3 Acestea fiind zise, chiar CE recomandă in Reg 1999/2018, Guvernanta si schimbari climatice, ca fiecare stat membru sa intocmeasca PROPRIUL PLAN INTEGRAT de productie energie electrcia, cu mixul de regenerabile necesar si indeplinirea tintelor PROPRII DE DECARBONIZARE SI EFICIENTA !
SUBLINIEZ: PLANURI PROPRII, in care interconexiunile transfrontaliere sunt calculate PE NECESITATILE STATULUI !
3. Romania, spre deosebire de altii, are potential sa-si indeplineasca PROPRIILE OBIECTIVE, deci, intrebarea firesca ar fi , de ce ne-ar freca grija fata de altii ?…Aaaaa, vrea cineva energie din potentialul nostru si interconectare sa o ia ?….perfect, facem investitia si vindem …NOI…pentru ca resursa e a noastra, teritoriul e al nostru si, cum zic APELE ROMANE celor de la Hidroelecrrica…”noi vindem apa”
4. O mare confuzie pe care o faceti, in cadrul Romaniei: regenerabilele la noi sunt , in ordine: Hidro, Nuclear (e curata), Biomasa, PV si Eoliene… cu numai 2 grupuri nucleare (Doamne fereste de 3/4), cu 5000 MW hidro (adica să ajungem la 60% valorificare potential) inca vreo 1000 MW Biomasa, si cel putin 1000 MW stocare gen Tarnita, nu am mai avea nevoie de prea multe eoliene si PV in plus (max 3-4000 MW), iar interconexiunile sunt suficiente…de ce le-as mari (CHELTUI !) mai mult daca nu-mi trebuie MIE ???
Ce daca zice Banca Mondiala ca in MArea Neagra sunt 25 TWh eoliene ?!?..ce sa facem cu ele si la ce ne trebuie noua ?…stiu/intuiesc ce vreti sa ziceti mai departe, dar…ginditi-va la problema pusa asa
Scopul oricarui SEN (Sistem Energetic NATIONAL) este primordial, asigurarea energiei propriei populatii
…restul sunt chestii secundare
Se vede treaba ca e mai greu de comunicat pe net. Sau nu m-am facut eu inteles suficient. Ca mi-ati pus in „gura” multe lucruri pe care nu le-as fi avut in minte.
1. Nu am sugerat sa prioritizam importurile. Noi trebuie sa insistam pe investitiile la nivelul UE care ne permit sa importam ieftin cand avem nevoie. Asta nu insemana ca facem noi acele investitii.
2. Nu sunt asa sporadice cum spuneti. Va rog sa verificati https://opcom.ro/rapoarte-pzu-raportMarketResults/ro pentru data de 29-aug si veti vedea intervale orare in care RO importa spre 2000 MW. S-a importat si mai mult. Sau s-a exportat. La 5-6000 MW consum.
3.Nu am sugerat altceva. Cu totii suntem de acord ca o astfel de situatie ar fi ideala.
4. Pai interconexiunile ne asigura si noua securitate energetica, nu doar altora. Daca unul dintre reactoare intra in revizie si avem si o seceta crunta in acelasi timp, iar o centrala mare pe gaze are un accident ce facem cu 800 MW din hidro+700 MW din nuclear si 7-800 MW din carbune (din care nu mai prea avem iar ala pe care il avem e de calitate proasta)? Importam de unde putem. Ideea era sa avem cat mai multe alternative de import, nu sa stam la mana bulgarilor.
Credeti ca mai avem expertiza sa terminam Tarnita intr-un timp rezonabil?
5. Productia trebuie sa fie cat mai aproape de consumator, dar importul din Grecia nu inseamna ca aducem curentul din GR in RO. Inseamna ca in SEN-ul din BG intra curent din GR iar in SEN RO intra din BG.
Chestie valabila si la export.
Noi importam din HU de multe ori, desi ei la nivel national sunt pe deficit. Sursa acelui curent poate fi Germania, Polonia sau chiar Danemarca. Dar asta nu inseamna ca ce produc eolienele din Danemarca ajunge in RO efectiv.
P.S. E perfect adevarat ca in practica lucrurile se intampla altfel.
Nu se zice ca CNLO/SNLO/CEO isi pun un secretar de stat in Min Energiei doar pt a bloca investitiile care ajuta regenerabilele?
La RAI se spune ca Enel-ul isi planteaza oameni in autoritatile competente din IT doar pt a bloca investitiile in eoliene astfel incat Enel-ul sa-si scoata investitiile in conductele de gaze dinspre Africa, investitii care au nevoie de minim 20 de amortizare si la niste preturi minimale pt gaze.
Fiecare isi apara felia din care castiga cum poate, indiferent ca vorbim de state, firme sau diverse grupuri.
PS…am uitat de un principiu sanatos din energetica: productia sa fie cit mai aproape de sursa, iar consumul sa fie cit mai aproape de productie.
S-o stradui CE sa faca ”piata de electrcitate” si ”interconexiuni” vaste intre Grecia si Norwegia si Portugalia si Ungaria, dar, principiile de mai sus, tot vor functiona…oricum…ca si costurile
Un alt exemplu aici…
https://euenergy.live/?date=2023-08-29
Preturile PZU in zona RO-BGF-GR sunt decuplate in sus fata de restul Europei si din lipsa de conexiuni cu restul (RO cu HU iar GR cu IT).
sa va impartasesc citeva info, care nu se prea spun, dar aia care stiu, stiu de ce iar prietenii stiu de ce
CE , a adoptata startegia interconectarii cit mai mari si tranzactii cit mai mari intructi asta favorizeaza sistemele puternice. (ghici cine sunt alea)…si daca as sti cine este cititorul9 v-as trimite analizele astea, care nu sunt in piata si nici la CE
Modelul d epiata adoptat, care se recunoaste ca nu prea e bun in anumite momente, totusi, prin ”marginal pricing” , imprastie virusul cresterii preturilor marginale…astea sunt gazele !
Analiza in ultimii 3 ani a aratat fara tagada si dubiu, ca ”price setting in sistemele UE” a fost gazul !…nu carbunii !…atit de multi huliti !
Daca importi electricitate,, pentru ca nu ai destula, uneori si importul devine ”price setting marginal” (aspect nu prea cunoscut la noi, desi, culmea, OMV-Brazi, CCGT a fost cel care a dictat pretul in RO si nicidecum CEO !! (astia doar au profitat)
Ideea este sa importi cit mai putin, sau, daca se poate deloc, dar ramii conectat la retea, iar conexiunea o folosesti daca ai vreo problema (GRAVA IN SISTEM), desi, adecvanta ENTSO cere sa ai rezerve…iar eu zic ca e bine sa fie ceva mai mari
Fiind de scoala veche, ramăn la parerea ca interconectarea e foarte buna, dar, nu trebuie exagerata ! deoarece:
1. construiesc/investetsc in capacitati pentru mine si pt securitatea mea
2. nu am de ce sa construiesc / investesc capacitati pentru export !…adica, le fac si astept sa pice ocazia de export pe PZU ? (decit, doar in contarcte bilaterale pe temren lung…de ex. sa construim CCGT in RO de 1000 MW, contract cu Ungaria pe 30 de ani si livrare in banda 1000 MW cu conditia sa inchida Paks-nuclear cu Rusia..asta da)
3. deci, in urma celor 1 si 2 de mai sus, altminteri, de ce as construi capacitati de mii de MW interconectare ? (poate mai fac in sfirsit si vreo 2 CHEAP-uri ?!)….dar, sa va spun una, care nu se prea spune: Germaniei ii trebuie 25000 MW din Marea Neagra off-shore (si H2 verde mult !) , deci, trebuie si interconectari multe si mari….mult mai mari decit ne trebuie noua…plus cablu CC -5000 MW de la Constanta-BRUA-HU-A, plus alt cablu 1000 MW din Azerbaidjan energie verde, vopsita de ei…cu astia 6000
MW (care reprezinta cca 60% din consumul RO, Trannselectrcia poate devine din monopol national TSO, intr-o companie oarecare de distributie locală, nu-i asa ?
N-as putea sa-mi imaginez asta ?
Ati auzit cumva cam ce cistigam noi din acele cable ?…eu n-am auzit nimic !…stiu doar ca noi suntem o ”sirma de tranzit”
Nu cumva d-aia este CE disperata sa faca interconexiuni cit mai mari si mai multe ?!
Vestul UE are mari dificultati sa-si realizeze tintele de decarbonare, dar O, are deja 64% RES in SEN !…noua ne trebuie mult mai putin sa ajungem foarte repede la 100%, inainte de 2030, iar de acolo STOP! …who cares about EU ?…..Aaaa, vrea cineva energie verde ?, sau H2 verde ?…scoateti banu, CONSTRUIESC EU CENTRALE SI H@ verde SI LE VIND EU !…nu las investitorii strategici sa faca ei !…d-aia suntem prosti…asta s-ar putea vedea cam de pe aici, ca o idee:
https://panorama.ro/mari-greseli-trag-romania-inapoi-30-de-ani/
@cititorul 9: va citez: ”…Romania ar trebui sa militeze pentru cresterea capacitatii de transport dintre Italia si Grecia dar si dintre Grecia si Bulgaria. Doar asa isi reduce riscurile de aprovizionare si poate beneficia de energie ceva mai ieftina. E practic scenariul invers de care ne plangem noi, cand exportam ieftin daca bate vantul puternic la noi. De ce sa nu importam ieftin cand bate vantul puternic la altii?…”
Judecați simplist si impracticabil
– Cum am mentionat, si a cerut si CE, prin REG-1999/2018, fiecare stat membru TREBUIE sa-si intocmeasca asa numitul ”Least cost integrated resources plan 2035-2045.
Asta presupune ca stiu deja (planificat) ce capacitati trebuie, ce fel si ce interconectari…daca imi planific ceva, dupa cum probabil stiti, marjele de joaca bate vintu la mine sau nu, iau de la vecin sau nu devin o loterie, si, s-ar putea ca importul, chiar mai ieftin, sa nu fie fezabil (acceptabil) din cauza cresterii costului de sistem !? …si asa dam de alta belea…
Revin: cel mai bine de gestionat este ca fiecare sa-si vada de ciorba lui, si, ca vecini buni ne mai ajutam cu o chifla doua, din cind in cind…altminteri, e bulibaseala mare si joc de speculatii
@cititorul 9: si, ca sa va fac viata mai complicata, daca Doamne fereste RO este mai ”verde decit Bg si Gr, importul de la ei trebuie restrictionat, intrucit, imi cresc emisiile indirecte…adica eu investesc, asudam cu CfD sa facem mii de MW eoliene (si CfD – atentie, finalmente il plateste consumatorul roman), ca sa import CO2 de la maritsa Istok (Bg) sau de la PPC (Kozani, Pelopones) care vin la noi sa faca eoliene…din nou ?!
Nici Gr si nici Bg nu au programul nostru ”ambitios” de inchidere lignit
Pai asta era si ideea mea, ca aceste investitii noi sa fie facute in sync de catre toti. Ne dezvoltam cu totii niste capacitati suplimentare astfel incat sa ne completam unii pe altii cand e cazul, nu sa le facem doar de dragul de a le face.
De asta am sugerat ca e binevenita o analiza la nivel regional macar. Vorbesc in contextul eolienelor si fotovoltaicului.
Ca daca facem centrale pe gaze treaba e simpla, le facem doar pentru noi si e totul clar atata timp cat avem gaz.
Ce se intampla azi cand noi producem 2800 MW din eoliene?
Exportam catre BG, SRB si HU. Dar ei nu prea au eoliene astfel incat sa importam la un pret similar atunci cand nu bate vantul la noi, dar bate la ei.
GR are, dar nu suficiente astfel incat sa mai si exporte.
Plus ca e interesant de vazut cum abordeaza problema si statele vecine. Ce strategii au? Ce proiecte de investitii au? Cum ne influenteaza?
”…Plus ca e interesant de vazut cum abordeaza problema si statele vecine. Ce strategii au? Ce proiecte de investitii au? Cum ne influenteaza?…”
hai că sunteți de-a dreptul simpatic și plin de umor !…noi nu suntem în stare să avem strategia noastră !?….nu înțelegem ce ni se întîmplă nouă si sa ne mai gindim și la altii ??