vineri, aprilie 19, 2024

Dâmboviţa în lumina reflectoarelor

Florin Popescu a fost demis de la conducerea PDL Dâmboviţa. El era unul din susţinătorii moţiunii Udrea de la congresul recent al partidului. Dâmboviţa era un judeţ important pentru democrat-liberali (am explicat aici lucrurile).

Să privim un pic mai detaliat evoluţia lucrurilor:

1. În anii ’90 un judeţ tipic pentru vechiul Regat:

– PD a obţinut în 1996 în Dâmboviţa 14%, un procent peste scorul de la nivel naţional;

– Iliescu a ocupat întotdeauna locul unu în Dâmboviţa, indiferent despre ce tur de scrutin vorbim, chiar şi în 1996;

– În 2000, clasamentul în Dâmboviţa era:
PSD 49% (douăsprezece procente peste media naţională)
PRM 22%
PD 8% (iarăşi un procent peste media naţională)
PNL 6%.

2. Anul 2004 – începutul schimbării de dinamică

La prezidenţialele din acel an, Năstase a câştigat în ambele tururi de scrutin. Scorul ADA în Dâmboviţa (30%) a fost unul apropiat de media naţională: Dâmboviţa n-a fost nici un judeţ fruntaş dar nici codaş. Pe de altă parte, scorul ADA în judeţ reprezintă de două ori mai mult decât suma PD+PNL de la alegerile care avuseseră loc cu patru ani mai devreme.

3. PLD face diferenţa

La europarlamentarele din 2007, scorul PLD în Dâmboviţa este al doilea la nivel naţional (19%), aproape cât PD-ul local.

Fuziunea celor două partide are efecte benefice: la localele imediat următoare, PDL câştigă 39 de primării din 89, printre care şi municipiul Târgovişte.

În acest context nu e surprinzător că, la parlamentarele din 2008, PDL obţine singur mai mult decât ADA cu patru ani mai devreme (45% faţă de 30%).
Cu 10%, PNL se reîntoarce practic la cota din 2000.
PSD este la o cotă surprinzător de mică pentru un judeţ din Muntenia (35%).

4. Prezidenţialele din 2009 – forţa organizaţiei PDL este testată

Lupta se dă la baionetă – PSD se mobilizează foarte, foarte bine.

PDL, voturi la parlamentare: 89 de mii
PSD, voturi la parlamentare: 70 de mii

TB, turul unu: 95 de mii
Geoană, turul unu: 99 de mii

TB, turul doi: 146 de mii
Geoană, turul doi: 140 de mii

Dâmboviţa este unul din judeţele în care Traian Băsescu câştigă, dar diferenţa este infimă (6 mii de voturi), având în vedere că Dâmboviţa deja părea să fi devenit o feudă PDL. Primarii social-democraţi au fost însă extrem de disciplinaţi, o trăsătură pe care o vom revedea ceva mai jos.

5. „Criză? Tăieri? Despre ce vorbiţi?”

La localele din 2012, PDL Dâmboviţa a obţinut 95 de mii de voturi pentru Consiliul Judeţean, cu trei mii mai multe decât în 2008, înainte de tăieri. PDL pierde un singur primar, ajungând la 38.

PDL însă a pierdut preşedinţia CJ. Florin Popescu a obţinut un respectabil 35% dar degeaba, candidatul USL a luat 52%.

6. Fără preşedinţia CJ… începe prăbuşirea

Efectele pierderii sursei principale de fonduri au fost dezastruoase pentru PDL în Dâmboviţa precum în toată România. Primul semn a fost referendumul de demitere al preşedintelui, la care prezenţa a fost de 53% la nivel de judeţ (în unele comune cu primari PDL prezenţa a fost sub 30%, în alte peste 60%). Mobilizarea primarilor USL a fost, de altfel, excepţională.

La parlamentarele din 2012 ARD obţine 36 de mii de voturi. Există mai multe moduri de a interpreta acest rezultat:

A. ARD a obţinut la fel de multe voturi în judeţ cât PNL şi PD în 2000 (!), adică… foarte, foarte puţin.

B. Scorul ARD în Dâmboviţa a fost totuşi un pic peste media naţională (19%).

C. Două treimi din votanţii PDL de la locale, parlamentare şi prezidenţiale au dispărut.

Datorită numărului mare de primari PDL şi importanţei sale istorice (unul din puţinele judeţe din Muntenia unde PDL/Traian Băsescu performau), miza simbolică a judeţului este considerabilă.
Există şi o miză concretă dată de mărimea judeţului. Doar în Prahova, Bucureşti şi Suceava obţineau PDL/Traian Băsescu mai multe voturi. Acesta este principalul motiv pentru care lupta politică din judeţ merită atenţie în continuare.

Articol aparut pe blogul Sociollogica

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

  1. Domnule Mateescu,

    unde se pot gasi rezultatele detaliate ale alegerilor de pana acum? Ma interseaza in special cele pana in anul 2000 inclusiv, pe regiuni. (M-ar interesa sa stiu cum s-a votat pe orase/judete/regiuni la prezidentialele din ’90)

    Multumesc

  2. Cunosc bine chiar foarte bine situatia din judet si evolutia PDL pe ani. Stiu ca Florin Popescu a fost un foarte activ „colector” de fonduri pentru PDL, bani care au ajuns in infrastructuri si in divesre proiecte locale, dar e posibil ca o parte sa fi ajuns si in buzunarele celor care i-au obtinut. Nu acuz dar spun ce zvonuri circula in judet si in targoviste mai ales. F. Popescu s-a bazat mult pe protectia si sprijinul dnei Udrea pe care o insotea, iertat sa fiu pentru comparatie, ca un catelus peste tot pe unde distinsa doamna se deplasa. Domnia sa a dovedit o anumita eficienta si a sprijinit consistent primarii PDL din judet cand era seful CJ Dambovita. Apoi totul s-a prabusit si in 2012 PDL a pierdut judetul. S-au dus banii, acum primarii USL primesc grosul fondurilor iar dl FP cu greu a prins un loc de parlamentar. Intre timp dna Udrea a pierdut sefia PDL, fiind invinsa de dl Blaga iar Florin Popescu s-a pomenit marginalizat si probabil tracasat de numerosii „prieteni” pe care ii are in partid. Acum ca a fost demis, probabil din ambitie va parasi partidul si va merge catre formatiunea lansata de dl Basescu. Mai probabil asteapta calm sa vada ce face dna Udrea si atunci se va orienta si domnia sa. Oricum acest domn a reusit o cariera spectaculoasa in politica, nimic de zis. Acum 12 ani era un profesor de matematica cvasi-anonim in Targoviste. Azi e inca o „vedeta”, cel putin la nivel de judet. Are fel de fel de procese pe rol, e acuzat si se apara. daca scapa, are sansa sa revina precum Pasarea Phoenix…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Barbu Mateescu
Barbu Mateescu
Sociolog, Barbu Mateescu a absolvit in 2005 University of Pennsylvania

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro