joi, iulie 18, 2024

De ce contează E. Lovinescu?

Nu cred că există in istoria intelectuală românească un autor care să fie atât de actual precum E. Lovinescu (1881-1943). Vorbesc despre actualitatea etica, politica, estetică. O actualitate care transcende imediatul, dar nu-l ignoră. Pentru ca in aceasta imediatitate se intrezaresc liniile de forta ale alcatuirilor menite sa dureze. In mai 1943, un grup de tineri intelectuali intrat in istoria culturală drept Cercul Literar de la Sibiu, au publicat o scrisoare deschisă către E. Lovinescu. Trebuie menționat că politrucii fasciști erau alergici chiar la numele criticului. Cum alergici vor fi, în anii „democrației populare” si ai „socialismului multilateral dezvoltat”, politrucii comunisti. Acuzat de estetism, E. Lovinescu nu se ferește să apere valorile în care crede si să vestejească introducerea politicului si a etnicului în judecățile de artă. Dar nu doar acolo.

La ceasul cand atatia se rinocerizează, E. Lovinescu detestă rasismul si se opune public antisemitismului. Ușile Cenaclului Sburatorul sunt deschise scriitorilor evrei, de la Camil Baltazar la Sorana Gurian. Acest lucru în plin regim antonescian. Cerchistii nu erau sburătoristi. Dar se regăseau in si se revendicau din spiritul deschis, european al lovinescianismului.

Răspunsul lui E. Lovinescu are valoare profetică. După aberațiile legionarismului pseudocultural, ale etnocrației predicată de Crainic, totalitarismul comunist din România a zămislit un avatar al antilovinescianismului, in fapt al antioccidentalismului autarhic, sovin si cocardier, care continua si azi.

Iată un pasaj de maxima relevantă din raspunsul public al lui E. Lovinescu:  „După o munca de 40 de ani ce ar putea impune oarecare considerație prin continuitatea si dezinteresarea ei notorie, ma vad la fel de descoperit tuturor atacurilor indarjitilor sau incepatorilor ca si in debuturile mele, am rămas un deznationalizat. Acum un an, în revista Convorbiri literare, unde m-am straduit odinioara atata vreme, si pe al cărei «spirit major» am pretenția de a-l continua, am citit articolul unui tânăr, de al cărui nume auzeam intaia oara, sustinand ca în momentele de fata, cand pier atatia eroi pe stepele Rusiei, oameni primejdiosi literaturii noastre naționale ca mine ar trebui puși la zid si impuscati. Iată ce va așteaptă pe calea pe care ați apucat.”

Distribuie acest articol

6 COMENTARII

  1. Tocmai ce am terminat de citit „La Apa Vavilonului”. Am cartea pe birou si nu am puterea s-o pun undeva, printre alte carti din biblioteca. Imi pot doar imagina ce ar fi fost daca Eugen Lovinescu ar fi avut la randul lui, un microfon la Radio Europa Libera. Daca au existat doua lucruri care i-au ingrozit intotdeauna pe comunisti, acestea au fost cultura si cuvintele transmise, fie pe cale undelor radio, fie prin literatura. Propaganda totalitara trebuia probabil sa acopere „bruiajul” venit din partea lumii libere si democrate, iar rezultatul a fost incercarea de anihilare a celor care ne faceau noptile mai line si ne transmiteau speranta prin unde radio. N-as vrea sa cred ca in anul de gratie 2024, Europa va vira spre un regim totalitar, astazi cand libertatile noastre sunt garantate de atatea si atatea institutii puternice.

  2. Da, Lovinescu a fost unul din cei 4 evangheliști ai literaturii române, alături de Maiorescu, Călinescu și Manolescu. Și, da, a fost cel mai europenist dintre ei, mai ales că a fost, moral și etic, deasupra celorlalți, mai mult sau mai puțin influențați de -ismele ideologice ale oribilului secol XX.

    • Dacă-mi permiteți, l-as promova pe martirul Nicolae Iorgu ! Eventual în locul lui Călinescu, care numai a “evanghelist” al neamului romanesc nu mi se înfățișează.

  3. Văzînd fotografia primului volum din „Istoria civilizației române moderne”, doresc să punctez că se împlinește un secol de la apariția unei lucrări critice de primă mînă în istoria ideilor din România. Chiar dacă nu a avut impactul pe măsura importanței, nu a rămas fără ecou în tînăra generație a vremii, și mă gîndesc că „Schimbarea la față a României” a lui Emil Cioran consună tare mult cu „Istoria…” lui E. Lovinescu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. In 2024 editura Humanitas i-a publicat un nou volum cu titlul „Aventura ideilor".Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro