duminică, noiembrie 27, 2022

De ce e necesar CNP-ul la recensamant?

O buna parte a presei pare a se fi transformat peste noapte intr-o hoarda de mineri dezlantuiti care casapesc orice picior de statistician gasesc in cale. Minerii de care vorbesc eu aici nu au tarnacoape, doar niste maciuci sanatoase facute din vorbe taioase – cu care pocnesc zilnic peste ochi Institutul National de Statistica. Mai scoate Voineagu doua vorbe, pac niste breaking news-uri si cawl-uri peste ochi. Mai vine cineva cu o precizare, poc sunt intervievati isterici care isi dau foc in direct, in studio, cu privire la nedreptatea incredibila si cruda soarta de a-ti arata buletinul cand vine un amarat cu recensamantul. Ca si cum nu era suficient, mai vine si premierul cu capacul – amenintari cu destituirea la adresa aceluiasi nefericit.

E timpul sa amintesc niste probleme reale, pe care insa majoritatea romanilor nu le cunosc. In primul rand, de ani buni, in vesela patrie numita Romania, mortii consuma,  de exemplu, medicamente compensate  din banii dumneavoastra. Rapoarte peste rapoarte ale Casei de Sanatate au semnalat astfel de fraude in urma unor controale.  Altfel spus,in realitate, sistemul de sanatate este fraudat sistematic prin introducerea de CNP-uri de pacienti morti. Coniventa doctorilor, a farmacistilor si a distribuitorilor de medicamente nu poate fi oprita in timp real de Casa de Sanatate, pentru ca aceasta nu are o evidenta in timp real cu starea populatiei . Aceasta evidenta si daca ar exista nu este usor manipulabila porning de la CNP. E bine sa ne amintim ca doar Ministerul de Interne prin Departamentul numit Evidenta populatiei are situatia la zi, iar informatia merge cu intarziere intre institutii, pentru ca nu exista o singura evidenta nationala ce poate fi accesata la comun.

In al doilea rand, exista in Romania de patru ori mai multi pensionari invalizi (892.000) decat in 1990 – in judetele “fanion” este de notorietate ca poti sa iti “rezolvi” o pensie cu 2-3.000 de euro plasati unui medic.  Doar ca a-ti “rezolva” o pensie de invaliditate are legatura, in gandirea dragalasei noastre birocratii cu Ministerul Muncii, care nu are un protocol mereu bine stabilit cu Ministerul de Interne, care se ocupa de evidenta populatiei. Si intrucat nici Ministerul Muncii nu are o legatura in timp real nici cu Ministerul de Interne si nici cu Ministerul Finantelor, pensionarul nostru invalid poate aparea la Fisc sa isi plateasca impozitul pe gipanul pe care il conduce cu mult aplomb, precum si pe viloaie, ambele proprietate personala, fara ca cineva sa dea de cap acestei nepotriviri. Ce e mai grav, dupa ce plateste impozitul la Fisc, cu sistemul actual poate sa se reintoarca la Ministerul Muncii sa primeasca si alte feluri de ajutoare sociale, dupa care poate merge la primarie sa primeasca si ajutor de incalzire.

Singura formula prin care acest talmes-balmes poate fi pus cap la cap trece prin folosirea unor baze de date pe baza de CNP, altfel este imposibil. De aceea cand presedintele INS baguia la televizor ca “spuneti-mi dumnavoastra daca stiti o alta cale, ca eu nu o cunosc”. Omul incerca, cat de cat politicos, sa ii faca pe sturlubaticii care il atacau sa inteleaga situatia reala in care este pus. Evident, insa, nu veti gasi un oficial al satului roman care sa recunoasca grozaviile pomenite mai sus – ba chiar sa incerce sa calculeze milioanele de euro care se scurg anual din sistem prin simplul fapt ca statul nu are habar nici macar cati cetateni locuiesc in Romaina (se pare ca doar 18 milioane din esantionul prelucrat pana acum), daramite sa ajunga la performanta in care sa lege diversele servicii oferite cetatenilor intr-o baza de date comuna.

In al treilea rand, misiunea primordiala a unui recensamant este a ajuta dimensionarea politicilor statului si a o baza pe numarul efectiv al oamenilor. Spre exemplu, scaderea numarului populatiei presupune poate pierderea statului de oras pentru o asezare, poate presupune decizia de inchidere a unui spital care a scazut sub numarul de locuitori necesari pentru a fi deserviti. Intr-un exemplu la capatul opus, acelasi recensamant ar putea releva cati locuitori cu varste intre 0 si 2 ani se gasesc in anumite cartiere din Bucuresti, pentru a putea dimensiona corect ca numar si ca asezare crese, gradinite, sau poate chiar spitale de pediatrie. Recensamantul ar putea, de asemenea, releva situatia unor cetateni care nu exista in statisticile statului, mai ales in zona rurala saraca, pentru ca nu au buletin.

Ca atare, oamenii obisnuiti nu au de ce sa se teama dand CNP-ul celui care ii va bate la usa sa ii faca recenzia. Cei care se tem ca le va fi descoperita munca la negru, suprafata subdeclarata a unei proprietati, eventuale venituri neinregistata sau proprietati nejustificabile, e timpul sa le dam o veste buna. Statul, cand a conceput birocratic recensamantul nu s-a gandit sa tinteasca aceste informatii pentru a le putea verifica la Fisc. Legislatia permite si o reala dificultate in a transfera date detaliate unei alte institutii. Cu alte cuvinte, chiar daca informatia ca exista un numar de x persoane care declara urmatoarele lucruri in orasul y se va putea tranfera, nu se merge pana la nivelul de amanunt in care sa se atraga atentia autoritatilor ca Georgel este pensionar si primeste ajutoare dar locuieste intr-o viloaie si conduce un gipan. Nu s-a gandit nimeni sa faca pasul urmator logic, legarea CNP-ului si de Registrul Comertului, pentru a putea evita situatiile care se intampla mai nou in care firmele in faliment sunt “cumparate” de cetateni moldoveni de prin periferia unor orase mai mici, scapandu-se urma faptasilor care ii tepuiesc pe cei care le imprumuta bani, in firme.

Avand in vedere problemele noastre, un simplu recensamant nu este suficient, insa poate totusi servi ca referinta pentru tot ceea ce inseamna institutie de stat in Romania (exemplele de mai sus sunt incomplete).  Situatia s-ar rezolva cu adevarat daca s-ar introduce o baza de date comuna pentru diversele institutii, dublata de criteria stricte pentru accesare si pentru a preveni scurgerea datelor in prelucrarea acestora. Solutia, oricum ar fi, nu sta in casapirea Presedintelui Institutului National de Statistica, chiar daca omul nu e blagoslovit de Dumnezeu cu darul vorbirii. Poate sta cel mult in gasirea unor explicatii calme, complete si detaliate dinspre guvern inspre oameni, sper eu cu oameni mai priceputi decat purtatorul de cuvant al INS-ului care si-a dat demisa. Daa nu reusim, ne ramane mereu varianta cunoscuta a tipetelor la televizor, a smulgerii parului din cap in piata publica si a baltirii in necunoastere.

Distribuie acest articol

145 COMENTARII

  1. Dincolo de tot si de toate cred ca pe fondul haosului informational care a domnit la recensamant numarul personal a fost inca o data compromis in Ro! pai atata timp cat oamenii au ajuns sa isi atarne CNP ul la use ma intreb ce rost mai hackerii romani…
    Care este protectia datelor personale in Ro? Pe cand vor ajunge romanii sa isi atarne de usa codul PIN de la cardul de creedit?

  2. fara a fi de profesie am cautat un raspuns la aceasta intrebare: ” de ce este necesar CNP-ul?”… din pacate statisticienii nu au venit cu raspunsurile sau nu au avut sprijinul media pt a fi auziti iar Puterea nu si-a manifestat interesul pt a da raspunsuri logice … daca intrebi si ti se raspunde ca dai CNP-ul pt ca asa scrie in lege nu cred ca nu ai tendinta de a face scenarii intr-o tara in care acest lucru este obisnuinta…
    Cred ca voit s-a lasat sa se faca din subiect un scandal media.. este si in avantajul Opozitiei care arata cu degetul spre Puterea pusa pe furt la alegerile viitoare dar si pt putere care doarme linistita caci nu se mai vorbeste de incapacitate manageriala in domenii mult mai importante : economie, sanatate, educatie

  3. Ca CNP e necesar pentru evitarea duplicatelor in baza de date e o mare tampenie. Se pot crea chei naturale dupa oricare din nenumaratele date din chestionar, ca sa se faca aceasta validare. De altfel, chiar CNP-ul este format din sex, data nasterii, locul nasterii plus un numar secvential al nasterilor din ziua/locul respectiv. Singurul motiv pentru care „e musai necesar” CNP-ul e incompetenta sau reaua vointa. In ambele variante, ma simt indreptatit sa privesc foarte circumspect acest recensamant, chiar daca altfel CNP-ul meu si alte date personale sunt pe toate gardurile, inclusiv datorita altor institutii ale statului (e.g. bazele de date de la evidenta populatiei care circula pe internet). Si asta fara nici o legatura cu PSD, USL, PDL si alti neica nimeni.

  4. Argumentele dvs sunt puerile. In prelucrarea statistica NU sunt necesare datele individuale.
    DA, problemele mentionate sunt reale, dar asta nu se rezolva prin recensamant. Ei trebuie sa-si puna ordine in bazele de date cu evidenta populatiei. Noi Inregistram la ei toti mortii si toate nasterile. (in afara de tigani si alti cativa care oricum sunt in afara sistemului).
    Ei vor de fapt sa furnizam CNP pt a putea sa lege ulterior datele furnizate de o persoana anume. Asta e sindromul big-brother al unora din conducere, n-are nimic de a face cu statistica.

  5. @Iacob Merca…daca as gandi precum ganditi dvs, ca totul este pleava si puzderie, nu functioneaza nimic si nimic nu mai trezeste Romania la viata, atunci nici nu as scrie, nici nu m-as intoarce in tara, ba chiar nici nu m-as trezi din pat. Daca totul e pierdut, la ce bun sa te trezesti dimineata? Nu pot gandi asa nici daca imi propun.

  6. Conform legii, INS-ul nu poate folosi datele adunate acum decat pentru informatii statistice. Deci argumentul ca se sincronizeaza bazele de date ale institutiilor publice cade. (Nu ca n-ar putea-o face bilateral, la fel de bine cum o pot face de acum inainte).
    Dupa cum s-a discutat mai sus se pot imagina o groaza de algoritmi care sa genereze o cheie unica care sa identifice in mod unic o persoana recenzata, sa descopere duplicatele, samd.

    Poate am citit eu prea repede, dar cam ce argumente raman pentru colectarea CNP-ului ?

  7. Autorul face o grosolanie colosala in articol. Justifica necesitatea furnizarii de date personale (CNP fiind in acest caz o mica diversiune, pentru ca in formulare s-au cerut multe alte date personale NERELEVATE STATISTIC), prin necesitatea stoparii fraudelor.

    Stimabile, noi toti tocmai asta am spus: datele de la recensamant nu se vor anonmiza, ci se vor folosi de stat pentru ca sa ne urmareasca mai bine. Ingrijorator este faptul ca dumitale ti se pare natural acest scop al recensamantului.

    • Pentru un stat cum este cel Roman, aproape de disolutie, incapabil sa se inchida la sireturi daca ar fi o persoana, nu am temeri de genul Big Brother. Alta e situatia in UK – 20 de milioane de camere de luat vederi, toate datele personale sunt online, scurgerile din bazele de date sunt la ordinea zilei, etc.

  8. Scriitorul afirmă că situaţia României s-ar rezolva dacă s-ar introduce o bază de date comune pentru diverse instituţii, care să aibă criterii stricte de accesare pentru prevenirea scurgerii datelor şi îşi sprijină opinia prin trei argumente. În primul rând din pricina lipsei evidenţei serioase a Casei de sănătate şi intazierea distribuirii datelor de la Evidenţa populaţiei către celelalte instituţii există o fraudare masivă a sistemului de sănătate prin aceea că din banii noştrii morţii consumă medicamente compensate. Un alt argument ar fi faptul că există în România de patru ori mai mulţi pensionari ca în anul 1990. Cauză ar fi şpaga dată medicilor, dar şi lipsa de comunicaţie între ministere. Cel de-al treilea argument este acela că recensământul are misiunea de a ajuta la dimensionarea politicilor statului şi aceea de a avea o bază a numărul populaţiei. Singura cale pentru ca toată această încurcătură să fie rezolvată este posibilă doar prin folosirea unor baze de date pe bază de CNP.
    De asemenea există persoane care cred că Cnp-ul nu ar fi necesar INS-ului. După cum aprecia Bogdan Manolea (2011): CNP-ul este inutil din următoarele motive: în primul rând ar fi fost mai uşor ca fiecare apartament să aibă propiul cod de bare unic în baza căruia cetăţeanul să poată introduce datele statistice. În cel de-al doilea rând afirmă că dacă pe INS îl interesează date statistice, este inutilă solicitarea datelor personale. Un ultim argument ar fi uşurarea muncii birocratice a institutului ( asigurarea securităţii datelor, instruirea recenzorilor, etc.). Un argument solid este acela că o bază de date cu toate datele personale reprezintă o vurnerabilitate uriaşă din punct de vedere al protecţie datelor.
    În ceea ce mă priveşte pe mine, consider că argumentele domnului Răzvan Orasanu sunt mai plauzibile şi mai aproape de realitatea cotidiană, spre deosebire de cele ale domnului Bogdan Manolea care sunt scrise doar de dragul de a încerca să aducă contrargumente articolului.

    Referinţe:
    Manolea, Bogdan (2011) – Contributors.ro – De ce NU ar fi fost necesar CNP-ul la recensământ ? [Online] Disponibil la adresa: http://www.contributors.ro/administratie/de-ce-nu-ar-fi-fost-necesar-cnp-ul-la-recensamant/

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Razvan Orasanu
Presedinte al Asociatiei "Tine de Noi", Kokkalis Fellow la Harvard University - John F. Kennedy School of Government (2012), Consultant local pentru Banca Mondiala (2010), director de cabinet al Presedintelui Consililul Concurentei (2009), absolvent al cursului Financial Programming and Policies - Fondul Monetar International (2009), Consilier de Stat al Primului Ministru pe probleme economice (2005 si 2007-2009) si Presedinte AVAS (2006). Absolvent London School of Economics, Joint Vienna Institute si al Cursului Executive Harvard Kokkalis (Atena-2006). Autor a peste 200 de articole in domeniul economic si al politicilor publice - in Ziarul Financiar, Capital, Money Express, Evenimentul Zilei si Contributors.ro

Carti noi

 Colocviu la NEC:  Languages of Hospitality. The Legacy of André Scrima in Lebanon 24 noiembrie a.c. Se poate urmări prin intermediul aplicației Zoom.

André Scrima(1925-2000), monah ortodox de origine română, a viețuit pentru mai bine de trei decenii în Liban (1961 – 1991), între mănăstirea ortodoxă antiohiană Sfântul Gheorghe, din localitatea druză Deir-el Harf și Beirut, unde a predat la Universitatea Saint-Joseph și la Universitatea Saint Esprit, Kaslik.

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carte recomandată

 

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro