vineri, martie 24, 2023

De ce Franta poate exista doar in Franta?

In materie de gandire socialista, drept, legi, birocratie, Romania s-a inspirat semnificativ din experienta Frantei. Rezultatele nu au fost nici pe departe cele scontate si incerc sa evidentiez motivul principal.

Modelul francez

Principalul element de inspiratie de origine franceza este „statul greu”. Franta are o administratie (adica birocratie) exceptional de bine dezvoltata, model impus practic si in functionarea politica a Uniunii Europene.
Modelul francez al social-democratiei neparticipative, al centralizarii excesive si al guvernelor atotputernice s-a potrivit ca o manusa gandirii de stat romanesti, indiferent de orientare politica. Motivele sunt posibil intemeiate si se datoreaza in principal conjuncturii istorice.
Exista o diferenta: administratia franceza este functionala (un exemplu ar fi succesul companiilor de stat franceze gen EADS, GDF Suez, France Telecom etc).
Administratia romaneasca nu functioneaza nici pe departe atat de bine pe cat s-ar dori.
Detaliul care face diferenta
Motivul este simplu si se leaga de un subiect foarte discutat astazi: EDUCATIA.
La varf, administratia franceza se bazeaza pe o elita adevarata, aleasa riguros, pe merit, cu studii la cele mai bune Grandes Ecoles. Aceasta elita are capacitatea sa administreze cel mai centralizat stat dezvoltat din lume.
Acest mic detaliu lipseste in Romania. Din acest motiv, orice incercare de a copia / transpune modele franceze trebuie sa tina cont de acest „detaliu”. Nu exista local capacitate umana si apoi institutionala de a administra o tara ca Romania pe baza modelului francez.
Sa nu ne miram ca se vehiculeaza ideea unor agentii / comitete cu experti straini care sa aloce fondurile europene. Totul deriva din educatie.

Distribuie acest articol

9 COMENTARII

  1. DE acord, problema si mai mare ca in ultimii ani cohorte de functionari publici au obtinut diplome universitare cumparate de la „universitati” gen Spiru Haret. Ei au fost primii si cei mai fideli clienti ai acestui gen de „studii” deoarece modul de promovare si retribuire in institutiile statului permiteau o evolutie rapida cu o diploma. LA privat e sau era mai greu, acolo nu merge doar cu diploma. Sunt zeci daca nu sute de mii de secretare, functionari marunti, veri, „verisoare” si alte „obligatii” inclusiv sau mai ales de partid care au putut accede la functii inalte si bine platite dupa ce au venit cu diploma de la spiru. Sau chiar doua trei daca se poate, sa legitimam numirea. Concursurile la institutiile statului sunt simbolice-acolo unde se mai organizeaza- oricum postul e deja ocupat.
    Pe de alta parte eu cred cu tarie ca avem nevoie de experti straini si nu numai in privinta fondurilor UE. Sigur ca nea Costel care s-a insurubat intr-un post bun se teme sa nu vina expertul sa-l faca de ras, sigur ca ministreasa dezvoltarii nu vrea sa-si bage nasul nimeni in ciorbai ei speciala, dar tocmai din aceste motive ar trebui sa aducem oameni pregatiti si cu o alta mentalitate.

  2. Asta nu-i împiedica pe francezi sa fie si ei ca stat în faliment.
    Cu toate aceste scoli de stat (care conduc spre o gîndire unica, de multe ori împinsa la extrema, adica la totalitarism ideatic) impozitele colectate ajung cheltuielilor pîna la 14 iulie, ziua nationala, dupa care restul e pe împrumut.
    Datoria Frantei a explodat pur si simplu din 1973 încoace, citez anul 1973 caci a fost ultimul an de echilibru bugetar din istoria Frantei. Bravo les grandes ecoles !
    Si asta cu toate ca domina înca economic multe tari din Africa, vezi maniera ”democratica” cu care au întronat un presedinte în Coasta de Fildes, pt a controla business-ul cu cacao, vezi interventionismul din Libia, ca sa nu dau si alte exemple.
    Franta este exemplul tipic de amestec a doua moduri de guvernare degenerate, aristocratia + democratia ( cred ca afirmatia apartine lui Aristotel)
    tara condusa de o oligarhie politico-financiara si mediatica.
    Mai bine alt exemplu. Merci !

    • In faliment sau nu, cel putin francezii (in majoritatea lor) o duc bine. Noi departe de faliment nu suntem si cred ca nu e nevoie sa preciz ca romanii (in majoritatea lor) sunt vai de capu’ lor. Exemplele occidentale, desi au multe „greseli” tot se dovedesc muuuuuult mai reusite decat cele „pur” romanesti.

      • Chestia cu ”cel putin francezii o duc bine ” e tare. Totul este relativ. Intreaba niste francezi si vei vedea ca incep sa se plinga, si te asigur, au toate motivele. De curind lucrez cu niste ucraineni, si perceptia lor este ca Romanii o duc mult mai bine decit ei. Cred ca trebuie sa discutam la nivel de concept si sa nu coborim discutia la cit de foame ii este unuia sau altuia, pentru ca toate sunt relative

        • Da, fiecare intelege in mod diferit ce inseamna sa „o duci bine”. Diferentele sunt chiar si mai mari de la o tara la alta. Eu ma refeream in sensul ca ceea ce se cheltuie prin occident se cheltuie (si) pentru populatie, spre deosebire de Romania in care fiecare isi vedea de sarmaua lui. Eu spre exemplu traiesc in Portugalia si daca ii auzi pe portughezi cum vorbesc, iti vine sa le dai de pomana. In acelasi timp cafenelele si restaurantele sunt pline, ca sa mergi de la Cucuiata din Deal pana la Cucuiata din Vale nu mergi pe sosea nationala ci pe autostrada cu 4 benzi, intr-un loc in care azi era un morman de moloz, in cateva luni rasare o noua statie de metrou (usor) si exemplele pot continua…

  3. @Horatiu

    Nu sunt lucrurile așa negre în Franța cât timp statul este dator la bănci franceze.
    Altfel sunt de acord să renunțăm la exemplul francez, dar asta ar putea însemna să ne întoarcem la 1856 și Austria să ocupe Moldova și Valahia, sau la 1918 și Transilvania independentă să încorporeze Regatul României (eventual alungându-l pe regele Ferdinand)

  4. Modelul birocratic francez a sta la baza administratiei publice romane, asta e limpede.
    Ce este tulbure este felul in care primul ministru roman, BOC, co-fondator si cadru universitar la facultatea de Administratie Publica- locul unde ar trebui sa se formeze functionarii administratiei romane- numeste prefectul judetului Cluj:
    un medic ginecolog… pe post de inalt functionar de stat,reprezentant al sau in teritoriu…..
    La aceasta se rezuma Administratia Publica din Romania!!!!

  5. Nu stiu ce sa zic, ca m-am cam frecat de birocratia franceza. Nu e prea placut. Da, la noi e cam debandanda in birocratia publica, la ei e mai multa ordine.

    Diferenta e cam asa: la noi ajungi undeva, intr-o institutie. Te plimbi cam ametit de la un birou la altul, faci doua cozi gresite, te intorci la posta dupa nu stiu ce timbru sau copie. Dupa 3 ore rezolvi problema. La ei te intampina unul din start, iti da un bon de ordine, iti spune biroul si iti spune si ora: fix peste 5 ore o sa intri in birou. Si nu accepta nicio discutie. Si tu ti-au luat o jumatate de zi libera de la lucru..

    Nu mi se pare deloc un sistem de imitat. Mai bine invatam de la altii mai agili, nu de la elefantul asta.

  6. întrebarea care cred eu ca ar trebui sa ne-o punem înainte de a alege un model sau altul este urmatoarea :
    Cum poate functiona corect o democratie (si alegerile libere) atunci cînd majoritatea (sau o mare parte a ) cetatenilor sunt platiti (direct sau indirect) de stat ! ?
    Caci în Franta cam asa e treaba.
    Eu cred ca în nici un caz nu trebuie sa privim înspre imperiile (mai mult sau mai putin apuse si nostalgice dupa vremurile lor de glorie bazata pe spolierea vecinilor) si ca administratia ar trebui sa fie cît mai putin numeroasa cu putinta.
    Statul ar trebui sa se ocupe just doar de justitie si justete.
    Toate celelalte activitati ar putea face obiectul unei gestiuni private.
    Din pacate, mie mi se pare ca capitalismul actual a luat-o bien pe drumul socialismului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Mihail Marcu
Mihai Marcu, 30 de ani, Bucuresti. Educatie: Academia de Stiinte Economice si Master in management financiar si bursier Experienta profesionala: 9 experienta in audit financiar si consultanta.

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carti noi

„Jurnalul de doliu scris de Ioan Stanomir impresionează prin intensitatea pe care o imprimă literei, o intensitate care consumă și îl consumă, într-un intangibil orizont al unei nostalgii dizolvante. Biografia mamei, autobiografia autorului, atât de strâns legate, alcătuiesc textul unei declarații de dragoste d’outre-tombe, punctând, în marginea unor momente care au devenit inefabile, notele simfoniei unei iremediabile tristeți… vezi amanunte despre carte
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro