duminică, septembrie 27, 2020

De ce pandemia e o ocazie unica să ne găsim un loc în Europa chiar dincolo de Spargelzeit

Lumina crudă a pandemiei ne face să percepem realitatea fără mască. Înainte să fim prima țară unde o să se depoziteze rezerva strategică a UE de materiale pentru urgențe medicale (cum am aflat săptămâna trecută), suntem depozitul de brațe de muncă pentru urgențe agricole al UE. În definitiv, e și acesta un statut: îi putem zice țara care se bucură de Spargelzeit (vremea culesului sparanghelului în Germania)!

Acum 7 ani, un tânăr român uimea Germania cu un record incredibil … 900 de kg de sparanghel cules într-o zi. Presa din Thuringen lăuda în general sezonierul din Est care, cu recorduri sau nu, pe banii pe care acolo îi lua un beneficiar de ajutor social, salva practic recolta și punea pe masa consumatorului german mult iubita legumă. ”Fără ajutoarele din România și Polonia n-am avea nicio șansă”, concluziona un fermier local. De atunci, Germania și-a adâncit și mai mult acestă dependență, până într-acolo încât astăzi, în plină pandemie, a dat liber curselor de avioane care aduc mii de sezonieri-specializați în recoltarea eficientă (timp, costuri). Mai întâi, s-a făcut apel la resurse locale: pe o platformă lansată chiar de ministerul Agriculturii s-au înscris 16.000 de germani – chiar și câțiva jucători de fotbal – dar, cum spun fermierii, nu sunt de mare ajutor oameni care nu sunt învățați cu efortul fizic.

Situația e disperată, în condițiile în care, în mod normal, ar fi nevoie de 300.000 de sezonieri. Dar desigur astea nu sunt vremuri normale și guvernul de la Berlin a hotărât că, într-un compromis pragmatic siguranță sanitară-siguranță economică, pot fi aduși 80.000 de sezonieri – 40.000 în aprilie, restul în mai. Atunci Bucureștiu a reacționat rapid și … povestea o știm.

Avem noroc: Germania n-a apelat la soldați

Pragmatic vorbind, nici nu puteam avea altă reacție. Ce ar fi fost dacă Germania și-ar fi dus pe câmpul de sparanghel șomerii (sunt 1,4 milioane înregistrați, rata 3,2%) sau, și mai și, ar fi urmat sfatul popularului Bild, de a băga soldații să strângă recolta? Ar fi însemnat că mii și de mii de români să rămână fără șansa unui trai decent anul acesta. La 9,35 EUR brut, cât câștigă minim pe oră un angajat legal (conform legii salariului minim, Mindestlohngesetz, abreviat MiLoG), lucrătorul poate aduce acasă, după un sezon de trei luni, chiar 4.000-5.000 EUR – bani în mână, după ce plătește masă, casă (de impozit ești scutit pentru sume mici). Asta după un sezon în care ar munci pe rupte și ar accepta condițiile care i se oferă (1). Dar undeva la 5.500 EUR este și echivalentul câștigului net pe care l-ar obține în România, după un an/patru sezoane, un celibatar fără copii cu salariul mediu pe economie. (Eurostat, 2018). Și nota bene, acest angajat mediu încă nu și-a plătit întreținerea și mâncarea.

Cifrele seci sunt implacabile. Văzute din afară, șansele noastre de schimbare a stării de fapt arată cam așa – „voi aveți cât? un salariu mediu net aproape 670 EUR pe lună, echivalentul a 4 EUR pe oră (2). În agricultură, recolta e promițătoare – net 500/lună, 3 EUR pe oră. Și ăsta e salariul mediu. Și fără să ții cont că a venit pandemia, mai vine o criză etc. Dacă voi, românii, credeți că puteți subvenționa un fermier local să aducă un salariu minim net nu de 9 EUR, nu de 7 EUR, dar la cel puțin 4 EUR/oră (acum este undeva sub 2 EUR) să pună el sparanghel și să-l vindeți în Germania, care va renunța să mai pună sparanghel, atunci … viel glück (noroc)! Doar să nu veniți după aia să emitem eurobonduri pentru voi. Apropo, vedeți ce faceți cu deficitele de acum!”

Și atunci ce-i de făcut? Nu cred să existe altă variantă decât: atragerea de investiții cu valoare adăugată mare, singurele care îți permit creșterea naturală a salariilor. Așa vom avea o piață de desfacere internă puternică, care să ofere principala susținere pentru o agricultură fiscalizată în România. Când consumatorul mediu va putea să-și pemită să aibă în mod obișnuit la masă sparanghel, atunci și fermierul român/investitorul va avea cui să vândă, va începe să angajeze sezonierul român pe salarii bune, dar își va putea amortiza mai ușor costurile, așa va putea ieși și la export cu prețuri competitive. Altfel, nici în teorie nu ne putem imagina că putem aștepta să vindem sparanghel, căpșuni, brânză etc. în Europa, la costuri … nemțești. Iar costuri românești înseamnă acum, din păcate, doar salarii (mici) românești, când celelalte componente de cost sunt la nivel european.

Să aduci investiții mari care să nu fie atrase doar de salarii mici înseamnă, la nivel macro, politic, să-ți faci un rost, un statut în Europa. Vestul are tehnologia, noi le putem oferi strategia! Dacă e să vorbim de investiții mari, de domenii strategice, trebuie transmis un mesaj clar – da, statul vrea să investească aici și aici.

Citindlista cu măsurile aprobate de statele membre în baza articolul 107(2)b din Tratatul de Funcționare UE și în baza Cadrului Tmporar de Ajutor de Stat în contextul pandemiei de coronavirus”, un investitor ar găsi România înregistrată, pe 11 aprilie, cu o schemă de susținere a IMM-urilor în valoare de 3,3 miliarde de euro. Românii au fost cei mai zgârciți la detalii – banii se vor duce pe ”subvenții directe și garanții de stat pentru împrumuturi de investiții și capital de lucru”. Sigur, la modul general, asta face toată lumea.

Dar să nu pierdem momentul: e poate printre ultimele dăți când se va mai întâlni așa ceva – ciclopul de la Bruxelles-ul va închide, parțial și temporar, ochiul prin care măsoară ce s-ar putea numi ajutor de stat. Și încă ceva, chiar acum câteva zile, dna. Vestager, teribilul comisar pe Concurență în Comisia trecută, vicepreședinte al actualei Comisii, a fost nevoită să transmită – ”nu avem nicio problemă dacă statele vor acționa ca participanți la piață, dacă asta trebuie făcut; dacă vor să cumpere acțiuni, să prevină o preluare forțată …”. Putem înlocui preluare forțată, cu dispariție/pierdere forțată. Mesajul e – pentru un stat care are o politică de dezvoltare, acum e momentul să treacă la acțiune!

Nu vreau să fac aici neapărat comparație cu polonezii, care și ei (mai) sunt furnizori de brațe de muncă pentru sparanghel. Dar se pare că vor să joace în altă ligă! În orice caz, au forța și curajul să încerce efectele unei infuzii masive de capital. (3).

Sigur, se poate spune, pentru o economie fragilă ca a nostră, cu deficite pe toate palierele (când, și înainte de coronavirus, Consiliul Fiscal estima un deficit bugetar spre 10 miliarde de euro), și trei miliarde de euro pote fi o sumă. Dar ce faci atunci când banii sunt puțini? Selecție! Cauți ținte de interes, care să antreneze domenii de viitor și care efectiv să multiplice efectul în economie (după valoare adăugată, forță de muncă, export, proiecte de dezvoltare tehnologie etc.)!

Vi se pare că sună dur cuvântul selecție? Dar selecția pe care e obligat să o facă medicul, epuizat și disperat, când se vede că nu mai are un ventilator-două în plus la terapie intesivă? Pandemia asta ne cam obligă să vedem realitatea fără mască, nu-i așa?

Dacă e să vorbim de valoare adăugată, voi aduce în discuție câteva cifre. Cel mai mare producător european de ventilatoare mecanice pentru spitale este o companie germană care a avut în 2018 venituri de 2,6 miliarde de euro. În economia românească, aceasta este mai mult decât cifra de afaceri a celei de-a treia companii la nivel național, din domeniul energiei-petrolier. Astea sunt cifrele, acesta e potențialul în economia noastră de consum, cum zicem de obicei cu superioritate. Dar bine că avem măcar pofta asta de consum, dacă nu putem, spre exemeplu, să avem și noi ca cehii, o divizie a acestui producător de înaltă tehnologie (și care dă mai multă siguranță pe vreme de pandemie)!

Și încă o cifră – pe CAEN 2660, producție echipamente pentru radiologie, electrodiagnostic și electroterapie, în economia românească sunt înregistrate 7 întreprinderi (IMM), din care doar trei trec de 10 milioane lei cifră de afaceri (sursa: tpsoft.ro).

Lupta cu ”inamicul nevăzut”

Dar să mergem mai departe. Administrația noastră nu vrea să influențeze, c-așa e în legea junglei: cine scapă, scapă, doar certificat să aibă. Pentru că îți trebuie certificate de situații de urgență pentru ”susținerea operatorilor economici în relațiile cu instituțiile publice pentru obținerea, în condițiile legii, de facilități de creditare, măsuri de sprijin ori în relațiile comerciale”.

După ce răsuflăm, citim că sunt două: ”TIP 1 (ALBASTRU) – rezultă întreruperea totală sau parțială a activității, ca urmare a efectelor deciziilor emise de autoritățile publice competente, potrivit legii, în perioada stării de urgență. TIP 2 (GALBEN) – rezultă înregistrarea unei diminuări a încasărilor/veniturilor în luna martie 2020 cu un procent de minimum 25% faţă de media încasărilor/veniturilor din perioada ianuarie-februarie 2020”.

Nu comentăm alegerea procentului. Observăm doar că, în condiții de stare de urgență oficială, ești nevoit să scoți certificat de la Guvern să invoci stare de urgență potrivit legii și unde: în relația cu instituțiile publice.(4) Și facem asta probabil doar ca să probăm avantajul că acest certificat(e) e ”gratuit, exclusiv online”, dar e nevoie de semnătura electronică. Dacă nu e electronică, ”certificatul de urgență se revocă”. (Certificatul, că urgența rămâne!)

O cerință interpusă fără explicații (nu se putea rezolva altfel?) are darul să convingă investitorul că, la români, informatizarea administrației ajunge în final o birocrație mai rapidă, dar cel puțin la fel de sufocantă. Mai amabilă, greu de crezut:

Întrebare – Dacă, din greșeală, aplicația a generat un alt tip de certificate poate fi anulat și solicitat tipul care corespunde situației societății? Răspuns: Puteți solicita doar un singur tip de certificate – TIP1 (ALBASTRU) sau TIP 2 (GALBEN). În cazul în care ați obținut certificatul care nu trebuia, semnalați situația la e-mail info.csu@imm.gov.ro” (de pe site-ul Ministerului Economiei)

Un fel de încercați la ghișeul de la etaj, în varianta digitală, de data asta. Iar toate astea se întâmplă în plină luptă cu ”inamicul nevăzut” cum scrie pe același site oficial, sub #ÎmpreunăFacemRomâniaBine. Poate e o licență poetică de-a denumi așa SARS2-CoV-ul. Ceea ce e un fel de fake news – corona nu e chiar nevăzut: când te uiți cu un microscop electronic, dacă îl ai, când faci teste, dacă le faci, chiar poți să-l vezi! De altfel toată lumea asta l-a văzut – e rotofei și cu un soi de ciuperci pe el, fiecare în ce culoare îl vede. La noi, sigur nu e verde, că ar fi o combinație de albastru cu galben.

Cât despre un alt inamic nevăzut din noi, ca nație, încă nu știu niciun dacă vom avea vreodată curajul să ne testăm și să ne punem la microscop.

Închei cu aceeași încredere în drumul nostru de români și de europeni; ca un antreprenor român care am continuat să fac angajări și în aceste săptămâni foarte complicate, pentru că am întâlnit tineri absolvenți entuziaști, care mi-au dat încredere; ca un contribuabil european care am continuat să trimit reacții la consultările Comisiei Europene privind transformarea (radicală) a mediului fiscal din Uniune (5). Dar voi continua să o spun: avem nevoie de curaj și de viziune de dezvoltare. Asta dacă tot e să ne facem bine împreună!

P.S. În plină pandemie, fiind, în plin episod „Sparanghelul”, n-am putea face un mic exercițiu de statistică? Pentru că lucrătorii noștri pleacă acum, în mod controlat, cu avionul, suntem într-o fereastră satistică de-a dreptul unică. Înainte să se urce în avion, cât trebuie să aștepte cu orele, n-am putea să vedem, în primul rând, câți sunt? De cât timp fac naveta în afară? Mai au alt job acasă? Câți copii au? Nu e nevoie de nume și prenume, cartografierea nu trebuie să se facă cu jandarmii. Statistică, informație și nimic altceva, pentru a ști despre ce vorbim. La sfârșit, să fie și o întrebare – dacă li se va spune că banii vor merge spre investiții, să aibă spitale mai sănătoase, școli mai bune pentru copii lor, drumuri mai bune, orașe mai dezvoltate, natură mai curată etc. ar fi dispuși să plătească impozit pe sparanghel? O informare strict statistică.

P.P.S. În octombrie anul trecut, Clasamentul global al securității în domeniul sănătății – Global Health Security Index (coautor Universitatea americană Johns Hopkins – venea cu o concluzie care avea să fie brutal confirmată în doar câteva luni – lumea, în ansamblu, e nepregătită în fața unui risc de tipul unei pandemii de proporții. La capitolul răspuns rapid și atenuarea efectelor unei pandemii, România este plasată pe locul 98 din 195, sub mai toate statele europene. Poate analizele erau interpretabile, dar dădeau un semn despre pregătirea sistemului. Prin prisma realității actuale din teren, însă, cred că putem vedea și semnul încurajator: cu efort și mobilizare extraordinară, medici, asistenți, echipele de susținere au arătat că se pot învinge deficiențele sistemului. Merită încă o dată mulțumirile și respectul nostru. Da, poate că oamenii pot învinge sistemul, dar asta pe termen scurt, până nu obosim. Pe termen mai lung, poate ar trebui să mai ajute și sistemul!

Sănătate la toată lumea! Și viel glück!

Note

(1) Despre condiții de muncă în Germania, există site-uri în limba română, ale guvernului de la Berlin, dar și ale unor oganizații non-guvernamentale, utile cunoașterea cunoașterea drepturilor și obligațiilor lucrătorilor.

(2) calcule pe baza ultimului raport INS, cifre rotunjite, la curs 4,48 lei/euro, 160 ore/lună.

(3) Polonia a anunțat trei rânduri de măsuri – 22 de miliarde de euro, apoi 700 de milioane și 115 milioane.

(4) Cu titlu informativ: Stare de Urgență la New York, fără certificat. Este interzisă evacuarea oricărui chiriaș rezidențial sau comercial sau închiderea oricărui spațiu comercial pe o perioadă de 90 de zile” (Ordinul Exectiv 202.8 al guvernatorului). Departamentul de Servicii Financiare se va asigura că, în condiții rezonabile și prudențiale, orice entitate financiară licențiată va acorda posibilitatea amânării plăților la împrumuturile ipotecare oricărui consumator din Statul New York care întâmpină greutăți pe fondul pandemiei. Se recomandă 90 de zile”. (Ordinul 202.9). Statul nu intervine în relația privată client-furnizor/bancă etc. Spune doar ce trebuie/nu trebuie să se întâmple. În rest, negociați, negociați, că e în interesul ambelor părți.

(5) noi inițiative de suprareglementare, precum DAC7. Puteți găsi aici răspunsul TPS.

Distribuie acest articol

18 COMENTARII

  1. În România se aplică alte soluții, mult mai eficiente și cu mult mai mare succes: de exemplu, o firmă cu 1,5 mil RON obligații neachitate aranjează să-i vină un control, începe să achite restanțe făcând o plată de 50 mii RON și mai dă încă 50 mii RON șpagă, după care mai funcționează liniștită încă 2 ani. Ce nevoie ar avea de certificate colorate? :)

  2. Ce ar fi fost dacă Germania și-ar fi dus pe câmpul de sparanghel șomerii (sunt 1,4 milioane înregistrați, rata 3,2%) sau, și mai și, ar fi urmat sfatul popularului Bild, de a băga soldații să strângă recolta?

    Germania ar fi putut trimte pe cimp si o parte din cei un milion de refugiati, marea majoritate oameni tineri, in putere, care nu prea o au cu munca. Sau ar fi putut trimite pe entuziastii Friday for future, neobositii activisti, care acum oricum nu prea au ce face. Dar e impotriva drepturilor oamenilor.

      • Cumpăra România la prețul pieții din Germania, era suficient un telefon la Cotroceni și se rezolva, mai ales că acum avem posibilitatea să ne împrumutăm cît vrem de la orice bancă dacă se numește Deutsche Bank. Punem gaj păduri și petrol și luăm cît sparanghel ni se livrează, adică ce, noi sîntem mai proști și nu merităm să trăim nițel mai bine acum, după ce l-am împușcat pe Ceașcă?

    • In Germania imposibil de realizat, cu 16 printi si printisori care nici pana cum nu sunt in masura sa se intelega asupra purtarii mastilor de protectie in spatiul public cum doresti sa scoti refugiatii tocmai in camp !!!
      Ar veni verzii , comunisti, sindicatele, biserica etc.etc. imediat si ar urla ca din gura de sarpe ca tara s-ar folosi de ei drept mana de lucru ieftina, acum foarte bine, las sa.i platesca pe romani cum se cuvine iar neamtul talamb va plati intre 15 – 20 EUR pe kg de sparanghel cl. 1 , poate ii sta in gat.

  3. „Românii au fost cei mai zgârciți la detalii …”

    Detest sparanghelul… În opinia mea are un gust cumplit, la fel ca broccoli și altele asemenea. Oricât aș câștiga, mi-e greu să-mi adecvez meniul la ele. În ciuda eforturilor unor „Chefi”, sparanghelul nu pare să aibă succes pe mesele românilor, chiar înstăriți. Prin urmare, aș promova investițiile pentru producerea lui în vederea exportului.

    Doar că, domnule Adrian Luca, ceea ce scrieți dumneavoastră, corect din punct de vedere al raționalității economice, este în contextul realității românești cu totul lipsit de sens. Astfel de analize, ori unele cu profunzime și detalii mai accentuate, au fost nenumărate de-a lungul ultimilor 30 de ani. Sesiunile de comunicări științifice, conferințele, simpozioanele, revistele de specialitate șamd., sunt pline de sute și sute de analize de acest fel.

    Cu tot respectul, vă rog să porniți analizele viitoare de la cadrul condițiilor existente în România – nici studiile de acest fel nu sunt puține . Altfel, mă tem că utilitatea lor se reduce, în mod absolut regretabil, foarte mult.

    Iar, realitatea patriei noastre este că România e un stat captiv, dominat de o guvernare cleptocratică securisto-comunistă de 30 de ani. Faptul că „Românii au fost cei mai zgârciți la detalii …” își poate găsi explicația în obținerea timpului necesar pentru ca fondurile să fie direcționate către firmele cleptocrației… Adică, ale partidelor și apropiaților lor, ale „serviciilor”, ale d-lor Ghiță și Burci, Frank Timiș și Pisaroglu, Jenny din Berceni (cea care deține un salon de machiaj falimentar) și bucătăreasa din Uzunu care vinde măști sanitare.

    https://www.g4media.ro/cine-informatizeaza-parchetul-general-in-plina-pandemie-cu-bani-europeni-o-asociere-de-firme-avandu-i-printre-actionari-pe-frank-timis-carlo-burci-si-fosti-consultanti-ai-vioricai-dancila-si-klaus.html

    Despre ce analize economice vorbim, domnule Adrian Luca?! Cui folosesc ele?! Desigur, pot avea un scop academic, putem publica articole docte, bine argumentate științific, în presa de specialitate internațională și putem fi citați în zeci de alte lucrări, dar, practic, suntem rupți de realitate. …Pentru că știm bine că recomandările cuprinse în concluziile analizelor acestora nu vor fi NICIODATĂ luate în seamă de vreunul dintre decidenții politici. Niciodată!

  4. Mi se pare bine gândit!
    Sper să fie popularizat cât mai larg printre investitorii cu idei de afaceri.
    Acum este într adevăr momentul când ”porțile sunt deschise”!
    Mă refer inclusiv la cele despre care se spune că le tot închid diverse entități din țară specializate în a pune ”frână”.
    Am fost poate prea mult timp prudenți pentru a nu ne încerca acum curajul!

  5. Articolul este bun pentru o dezbatere de seminar cu studentii dar ceea ce avem in Ro nu corespunde. Ar trebui sa stabilim care sunt instrumentele de actiune si control ale statului si care sunt directiile si sustinerea mediului privat. Puse in balanta, talerul statului atarna greu de tot. Am cunoscut si si eu tineri absolventi care au dorit sa isi faca o afacere onesta, dar la noi nu o poti sustine decat maxim 3-4 ani. Cu legi, proaste, vechi, din 1990 cea a societatilor comerciale, cu unele carpeli, cu un cod fiscal care se schimba la 2-3 ani, cu tot felul de controale si spagi nu poti sa ai un plan de afaceri bun. Marile companii ca filiale din alte tari au beneficiat de slabiciunea si coruptia statului roman. Statul hipertrofiat nu a raspuns decat intereselor partidelor de la guvernare si castigarea de voturi. Cred ca daca toate mecanismele economice si juridice functionau corect nu ar fi plecat peste 4 milioane de romani in alte tari. Aceasta pandemia si criza economica ce va urma ar trebui sa schimbe structura si funtionalitatea statului roman din temelie. Dar cred ca am prea mult optimism.

  6. „La sfârșit, să fie și o întrebare – dacă li se va spune că banii vor merge spre investiții, să aibă spitale mai sănătoase, școli mai bune pentru copii lor, drumuri mai bune, orașe mai dezvoltate, natură mai curată etc. ar fi dispuși să plătească impozit pe sparanghel? ”

    raspunsul e evident mi se pare, mai ales pentru un antreprenor :)

    intai faceti, si noi alegem care e mai bun. Nu de alta dar am tot auzit toata viata astfel de propuneri.

  7. Nu stiu de ce se bruiaza unul si altul de plecarea romanilor la muncile campului in Germania ? nimeni nu i-a obligat sa plece si nici n-au fost siliti de soldati cu pustile la spate sa se urce in avioanele catre Germania si fie vorba intre noi, ceva mai bun in conditiile date nici nu putea sa li se intample.
    Pot castiga niste banuti buni, in caz ca li se intampla ceva pot beneficia de serviciile sistemului de sanatate german, stau la aer curat si sunt izolati, atat, trebuie sa munceasca, ce poate fi condamnabil ? ca nu le place romanilor sparanghelul . asta e alta poveste, au incercat sa-i dea de gust sau prefara in continuare carnati cu fasole ? in orice caz, sparanghelul are destule calitati pozitive altfel n-ar fi cautat si nu s-ar plati preturi de pana la 20 EUR kg la inceput de sezon, preturi care mai scad ceva, anul acesta sub 15 Eur kg nu cred ca va ajunge si asta cumparat direct de la producator.
    Parca un neamt a incercat si prin Romania sa cultive sparanghel, de la el ce sa mai aude sau l-au furat tiganii ? era undeva prin sud.
    Nu va mai lamentati ca pleca romanul la cules de sparanghel din lipsa alternativelor din tara. Cand agricultura romaneasca va fi in masura sa absoarba forta de munca mai putem discuta de plusvaloare si altele insa pana acolo e cale lunga. Intrebati undeva pe la tara care este parerea taranului roman despre asocierea in asociatii de productie si desfacerea comuna a produselor ? fug precum necuratul de tamaie, atunci despre ce sa mai discutam ?

  8. Vioi tare articolul – mi-a placut.

    Dar nu putem lasa pe altii sau pe maine???
    Glumesc – cam asa se intampla pe aceste meleaguri – greu tare si stabilirea unui obiectiv si tintirea clara a acestuia pe o perioada mai mare de 3 ani…

    Greu, greu tare, dar oamenii, astia care nu au plecat pe afara sa munceasca, ei sunt cei care in principal poarta vina pentru starea actuala. Si daca ii rogi sa se gandeasca la viitor mai intodeauna incep cu altii si nu cu sine…

    Nu ne mai mariti alocatiile??
    Dar salariile??? Dar vreun spor ceva, se mai poate???Nici o prima ca acum vedeti cat ne spetim muncind…Dar ceva la pensie pe cand??? Pomeni, peste pomeni si atunci cum???

    Daca ii intrebi – vrei sa incepi scoala? Multi o sa spuna ca la ce trebe, merge treaba si asa, si daca cumva se imbolnavesc de stiinta si transmit mai departe??? Si sunt intr-o larga majoritate.

    Uite asa se inchide cercul si ramanem asa cum am fost de un secol – pi loc, diloc.

  9. Pandemia Covid-19 a obligat pe mulți să rămână în locuință, să stea acasă. HOME OFFICE permite continuarea activității profesioanle la mulți angajați și antreprenori.

    …”…. avem nevoie de curaj și de viziune de dezvoltare. Asta dacă tot e să ne facem bine împreună!… „….

    Digitalizarea azi, în țară și UE, va fi luată acum mai în serios, va primi prioritate? HOME OFFICE înseamnă economie de timp, nu trebuie pierdut timp dus- întors la intreprinderi și clienți. Va deveni forma de activitate în viitor pentru cei mai mulți (ingineri, arhitecți, antreprenori, etc) ? HOME OFFICE înseamnă contact cu un clic, obligă la disciplină, eficiență și punctualitate la conferințe video. HOME OFFICE înseamnă o activitate mai „ecologică” nu numai din cauza economisirii de benzină.
    Digitalizare înseamnă că nu mai e important unde locuiește un elev, student, angajat, nu mai e o deosebire mare între sat și oras. Predarea științelor naturii, fizica, chimia, biologia de la clasele 5 sau 9 cred că contribuie la depășirea „decalajului” istoric atât de mult deplâns.
    În era digitală tinerii, elevii și studenții, din țară au azi acces cu un clic la patrimoniul universal în știință, tehnologie, cultură, muzică, film, literatură, artă.
    Cunoștințe de limbi moderne, engleza în domeniul invățământului și meseriei e o fereastră deschisă spre patrimoniul universal.

    The British Library is the national library of the United Kingdom. It is located in London, with an additional reading room in Boston Spa, West Yorkshire.
    (… „…. Die British Library (BL) ist die Nationalbibliothek des Vereinigten Königreichs. Sie befindet sich in London und ist eine der bedeutendsten Forschungs- und Universalbibliotheken der Welt. Sie beherbergt mit über 170 Millionen Werken den weltweit größten Medienbestand aller Bibliotheken. Im Unterschied zur Deutschen Nationalbibliothek sammelt sie Bücher aus allen Zeiten, allen Ländern und in allen Sprachen und verwahrt Zeitschriften, Zeitungen, Broschüren, Tonaufnahmen, Patente, Datenbanken, Karten, Briefmarken, Kunstdrucke, Gemälde und vieles mehr.
    Ihre 25 Millionen Exemplare umfassende Büchersammlung wird nur noch von der US-amerikanischen Library of Congress in Washington, D.C., übertroffen. Der Bestand umfasst Werke bis zurück in die Zeit um 1600 v. Chr.
    Die 1973 durch Zusammenlegung der British Museum Library und einiger weiterer Bibliotheken gegründete British Library ist dem Department for Culture, Media and Sport untergeordnet und erhält ein Pflichtexemplar aller in Großbritannien, Nordirland und der Republik Irland gedruckten Bücher.
    Zeitungen und Zeitschriften
    Die Bibliothek hat eine fast vollständige Sammlung aller britischen und irischen Zeitungen seit dem Jahr 1840. Sie sind alle, außer der Thomas Tracts Collection mit 7200 Zeitungen des 17. Jahrhunderts und der Burney Collection von 1801, in London-Colindale untergebracht. Seit 1869 besitzt die British Library ein Pflichtexemplarrecht für alle britischen und irischen Zeitungen. Außerdem werden Zeitungen, die außerhalb der Britischen Inseln erscheinen, zugekauft. Damit besitzt die British Library die größte Sammlung an Zeitungen in Europa.
    Digitalisierung
    Die British Library digitalisiert viele ihrer Werke. Beispielsweise sind Artikel aus rund 200 Zeitungen des 18. und 19. Jahrhunderts kostenpflichtig online abrufbar. Die BL arbeitet für ihre Digitalisierungsprojekte unter anderem mit Google zusammen, um zukünftig über 250.000 urheberrechtsfreie Bücher aus den Jahren 1700 bis 1870 einzuscannen. Sie will sich vor allem auf Werke in europäischen Sprachen konzentrieren, die bisher nicht in digitaler Form verfügbar sind. Bereits online verfügbar sind etwa die Lindisfarne Gospels, die Notizbücher von Leonardo da Vinci und ein Viertel aller altgriechischen Manuskripte der BL, darunter Schriften des Arztes Galenos und des Historikers Thukydides
    • Alan Day: Inside the British Library. Library Association, London 1998,
    • Philip Howard: The British Library, a treasure of knowledge. Scala, London 2008,
    • Michael Leapman: The book of the British Library. British Library, London 2012.
    • Giles Mandelbrote (Hrsg.): Libraries within the library. The origins of the British Library’s printed collections. British Library, London 2009.
    • Colin St John Wilson: The design and construction of the British Library. British Library, London 1998,
    • Christopher De Hamel: The British Library guide to manuscript illumination: history and techniques. British Library, 2001,
    …”…).

    Idei mai sunt.

  10. Hai sa ne uitam la problema din exterior:

    – pamant pentru agricultura avem? avem, poate si mai bun ca nemtii
    – soare, apa avem? avem
    – forta de munca avem? avem asa de multa incat nu incape in tara
    – forta de munca ieftina avem? Avem fiindca pleaca si au acolo cele mai mici salarii

    ce nu avem atunci? mie mi se pare ca antreprenorii sunt foarte slabi, e o problema la cap acolo

    • @ion – alege ce domeniu de activitate vrei tu și compară cerințele birocratice, fiscalitatea și parafiscalitatea din RO cu oricare altă țară din UE, pe respectivul domeniu. Vezi cum se folosesc codurile CAEN în UK (pur statistic) și vezi cum se folosesc ele în RO (ca pretext de a taxa firmele și de a le obstrucționa arbitrar activitatea).

      Vezi cum se desfășoară o schimbare de sediu al firmei în UK și cum se desfășoară în RO. Vezi câte ore de muncă sunt necesare în UK pentru a îndeplini obligațiile administrative arbitrare ale firmei și vezi câte ore de muncă sunt necesare în RO în același scop. Firma nu obține nimic din asta, sunt doar mofturile statului, pentru care firma cheltuie bani.

      Vezi ce amenzi pot stabili ”din pix” funcționarii publici din RO, în timp ce în UK cam orice amendă de peste 150 de lire e stabilită doar de un judecător. Mai mult decât atât, dacă vrei să contești o amendă în UK, nici măcar nu e nevoie să te ridici din fața calculatorului. Faci asta online și nu-ți trebuie nicio identitate electronică fantezistă. România e țara bunului plac al funcționarului public, efectiv ca pe vremea fanarioților.

      • Am comparat cu Belgia, nu pot sa spun ca e perfect, au si ei niste chestii care se pot imbunatati, dar e mai bine. Si nu pot sa spun ca au oameni mai destepti … pur si simplu sistemul functioneaza altfel, are grija vaca sa fie mai grasa.

      • In Romania cand pornesti o afacere esti tratat din start ca smecher, escroc, capitalist imputit si plin de bani, statul fiind primul care te va mulge, daca reuseste sa puna mana pe tine.
        Avem destui conationali putrezi de bogati fara nici o activitate economica declarata, ei sunt lati in pace, oare de ce ? fiscul nici macar nu se atinge de ei, fara activitate economica el n-are ce „cotrobai” pe la ei.

  11. romania nu are cultura antreprenoriala, are in schimb o puternica cultura a micului furt, dupa atat comunism si neocomunism cu distrugerea aferenta a valorilor sau ejectarea lor peste granita.

    nepotismele si coruptia nu ajuta nici ele.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Adrian Luca
Adrian Luca
Adrian Luca, 40 de ani, este unul din primii specialiști din România în domeniul prețurilor de transfer, participant la introducerea în legislația națională a standardelor OCDE în materie. Este membru non-guvernamental supleant in cadrul Forumului Comun al preţurilor de transfer de pe lângă Comisia Europeană (EUJTPF) fiind totodata nominalizat pentru lista de persoane independente eligibile in cadrul Comisia de arbitraj pentru liminarea dublei impuneri la nivelul Uniunii Europene. Mai multe detalii pe transferpricing.ro

Colectia Contributors.ro

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

De ce e Bucureştiul altfel

Capitala României e cea mai mică (spaţial) metropolă importantă din regiune: oraşul se termină imediat după blocuri. Limitarea extremă crează probleme importante...

România înapoiată: reflecții la început de toamnă electorală

Locuiesc într-un sat situat la mai puțin de 10 km de Sibiu, practic într-o fundătură mărginită de dealuri...

Cum se stinge un sat în România

Satul Șirnea din comuna Fundata, județul Brașov este deja bine cunoscut de publicul românesc. Imagini feerice din acest sat de munte circulă...

Asaltul asupra cunoasterii, ratiunii (common sense) si alunecarea spre intuneric

Am fost ispitit sa scriu intoarcerea in Evul Mediu gandindu-ma la faimoasa “e pur si muove” a lui Galileo Galilei, astronomom ,...

Votul este despre bani!

Asistații Discuția a început de acum câțiva ani când mătușa mea din Ardeal se plângea că nu are cu...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.