O tendință în creștere de revenire în țară ?
Tendința de lungă durată (vezi figura 1) a fost ca numărul cetățenilor români emigranți pentru mai mult de un an de zile în alte țări să fie mai mare decât al celor care au revenit în țară. Așa arată procesul de lungă durată cu datele de la EUROSTAT. Din păcate, datele EUROSTAT la care ne raportăm (pentru că nu fac amalgamarea imigranților străini cu cetățenii români care revin în țară) nu sunt disponiblie pentru anii 2019 și 2020.
Figura 1. Emigranți din și reveniți în România 2013-2022
Cu seria din 2013 până în 2022, datele respective indică însă, anul 2022, ca fiind unul de excepție, cel în care revenirile depășesc cu aproximativ 15 mii cifra emigrărilor temporare ale cetățenilor români. Este începutul unei noi tendințe în care revenirile în țară depășesc numeric emigrările? Greu, sau mai exact, imposibil de spus cu datele sărace și contradictorii de care dispunem, care va fi trendul. Este motivul pentru care considerăm că este mai prudent să adoptăm procedura comparațiilor multiple, să integrăm revenirea în ansamblul proceselor de migrației internațională (emigrare efectivă, intenție de emigrare, intenția de revenire), să menționăm condiționările proceselor respective, tendințele europene. Este ceea ce încercăm în continuare. În momentul în care microdatele de recensământ 2021 vor deveni disponibile, analizele vor putea fi detaliate. Deocamdată putem vorbi de sporul de reveniri din 2022 ca fiind o posibilă recuperare a declinului din anii 2020 și 2021.
Încercăm să înțelegem relația dintre revenirile în localitate din străinătate, înainte de recensământul din 2021, și plecările în străinătate, pe termen scurt, din aceeași localitate.
Revenirea care aduce emigrare din localitățile României
Dacă „faci o călătorie” în cele peste 2700 de localități pentru care ai datele necesare analizei, afli răspunsul la una dintre întrebările anterioare. Românii pleacă din țară în străinătate, între altele, dar în proporție semnificativă, pentru că au învățat acest lucru din experiențele anterioare de migrație. Altfel spus, probabilitatea de a pleca din țară pe termen scurt (sau poate lung, dar nu dispunem de datele necesare în acest sens) este mai mare pentru că așa au învățat din experiențele anterioare de migrație. Mai exact, cei care au revenit acasă din străinătate tind să fie printre primii care optează pentru re-migrare, pentru a pleca din nou în altă țară (Tabelul 1). Desigur, nu acesta este singurul motiv. Este, însă, unul dintre motivele semnificative. Altfel, datele spun ceea ce ne așteptam. Dacă localitatea de rezidență este una cu accesibilitate redusă spre orașe mari din România, tendința de emigrare va fi mai puternică. Cum sărăcia în România este consistent mai mare la sat decât la oraș, tendința de emigrare va fi mai puternică pentru cei din rural, mai ales din ruralul relativ izolat, și acolo unde trăiesc mai mulți tineri. Aici dorințele de tipul „vrem o țară ca afară” sunt sistematic mai puternice, mai bine cristalizate. Corespunzător, emigrarea este mai mare din ruralul relativ izolat, depărtat de orașele mari.
Tabelul 1. De ce pleacă oamenii din localitate în străinătate, în 2021
În fapt, circulația migratorie realizată prin re-migrare, prin plecsare în străinătate dupa revenirea în țară, poate avea și efecte pozitive asupra migranților, familiilor lor sau comunităților din care aceștia fac parte. Problematic este faptul că remigrarea multora dintre români are loc în contextul nemulțumirii instituționale legate de corupția și lipsa de meritocrație în funcționarea instituțiilor din țară, comparativ cu cele din străinătate. Evaluarea nu este o simplă ipoteză pe care o formulăm, ci o constatare preluată din analiza datelor unui sondaj european de tip Eurobarometru, realizat în 2022 (Sandu 2024b). Din sondajul respectiv rezultă că, în fapt, experiența de migrație anterioară în străinătate facilitează, în majoritatea țărilor europene, structurarea intenției de remigrare. Pentru România, tendința respectivă este facilitată, în plus, și de nemulțumirea populației legată de justiția socială, de funcționarea deficitară a instituțiilor din țară.
Nu numai instituțiile contează în migrație-stabilitate ci și mulți alți factori care determină satisfacția cu viața. În fapt, nu numai revenirea migranților în țară contează ci și gradul de mulțumire/nemulțumire al celor care revin. Foarte probabil că revenirile în condiții de nemulțumire cu viața în țara de revenire sunt sursă de remigrare. Este motivul pentru care trebuie să înțelegem mai bine unde și de ce, în Europa, au loc reveniri obligate, generatoare de re-migrări. Asupra acestui aspect vom interoga, în continuare un alt sondaj european care a premers pandemia de COVID-19.
Unde sunt cei mai mulți reveniți, nemulțumiți cu viața, în Uniunea Europeană?
Cea mai mare concentrare de reveniți din străinătate dar nemulțumiți cu viața în propria țară din Uniunea Europeană era în Bulgaria, România, Portugalia, Italia și Croația (Tabel 2). Mai ales în România și Bulgaria, apare simultan și ponderea mare a nemulțumiților cu viața care nu au experiență de migrație în străinătate.Contrastul major față de această situație se înregistrează în țări nord-vestice precum Danemarca, Germania și Marea Britanie, în care este specifică ponderea mare a celor mulțumiți de propria viață, cu sau fără experiență de migrație în străinătate.
Tabelul 2. Experiență de migrație internațională și satisfacție cu viața pe țări ale Uniunii Europene, 2019 (%)
Am analizat, separat, țară cu țară din Uniunea Europeană, sub aspectul factorilor care favorizeză apartenența la categoriile de reveniți-nemulțumiți, reveniți-mulțumiți și non-migranți mulțumiți de viață (non-migranții nemulțumiți au fost categoria de referință). Nu prezentăm aici analiza în detaliu. Menționăm numai principalele constatări pentru România. Reveniții din străinătate nemulțumiți de propria viață din România sunt, preponderent tineri din mediul rural. Cei reveniți dar mulțumiți de propria viață sunt, preponderent, tineri bărbați cu studii superioare.
Analiza datelor dintr-un alt sondaj Eurobarometru din 2018 indică faptul că tipul de experiență de migrație în străinătate – pentru muncă, însoțire, studiu sau studiu și muncă – este relevant pentru consecințele asupra bunăstării subiective (Sandu 2024c). La nivel european, satisfacția cu viața era, tendențial, mai mare la cei care lucraseră și studiaseră în străinătate, înainte de revenire. Constatarea pledează pentru analiza migrației de revenire nu numai sub aspectul numărului celor care revin ci și din perspectiva a ceea ce migranții de revenire au făcut în străinătate.
Înainte de a trage concluzii, vom face o referire și la fenomenul opus revenirii în țară, respectiv la obținerea unei noi cetățenii în țara gazdă, cu sau fără renunțarea la cetățenia română.
Semnificația obținerii unei noi cetățenii în țara gazdă
Dacă luăm în considerație numai cele șase țări de maximă atracție migratorie a românilor, vom constata regularități care pot fi de folos în înțelegerea revenirilor în țară. În patru dintre cele șase țări ale hexagonului european de atracție migratorie a românilor (Sandu 2023), înregistrăm o creștere puternică a cererilor de obținere a unei noi cetățenii pentru români, în anul 2022 față de cererile similare din anul 2019, anterior pandemiei (Tabelul 3). De ce o astfel de creștere simultană pentru reveniri în țară dar și pentru obținerea unei noi cetățanii, în 2022, comparativ cu cei doi ani anteriori? Vom încerca să oferim un răspuns în secțiunea de concluzii.
Tabelul 3. Români care au obținut cetățenia în principalele țări de atracție migratorie, 2017-2022
Concluzii
Pe termen lung, migrația de revenire din străinătate în România a fost de intensitate mai mică în comparație cu fluxurile de emigrare temporară. În anul 2022 raportul dintre cele două fluxuri a fost unul de excepție, în sensul că migrația de revenire a fost mai puternică decât emigrarea. Este începutul unui nou trend? A fost reducerea revenirilor din 2020 un efect al pandemiei COVID-19? A fost creșterea revenirilor din 2022 un efect de recuperare a declinului din 2020? A fost vorba de alți factori care au dus la schimbarea raportului între cele două fluxuri de migrație externă? Cu datele disponibile deocamdată, nu știm. Poate fi vorba și de faptul că mulți dintre emigranți au ajuns la stadiul de pensionare și au revenit în țară pentru a trăi cu costuri mai reduse (Dustmann and Weiss 2007).
În esență, foarte probabil, este vorba de un efect cumulativ al pandemiei și al pensionării sau apropierii de pensie a unui numar semnificativ de români aflați în străinătate (ipoteza factorilor cumulativi ai revenirii). Să detaliem ipoteza factorilor cumulativi. Pandemia de COVID-19 a însemnat și un obstacol major în calea migrației circulatorii între Romînia și țările gazdă ale imigranților români. De aici tendința de reducere puternică a revenirilor în țară în 2020-2021.Este vorba, însă, și de efectul unei tendințe de durată. Tot mai mulți români din străinătate au acumulat un număr mare de ani acolo și au considerat că este vremea să revină în țară, la familii, prieteni, cunoscuți, să ocupe eventualele locuințe pe care, între timp , le-au construit în țară, cu bani din migrație (remitențe economice). În perioada 2015-2019 se manifesta deja o tendință de sporire a numărului de reveniri în țară. După scăderea obligată de pandemie a acestei creșteri, în 2020-2021, a urmat un proces de compensare, de recuperare a revenirilor amânate, exprimat prin sporul de reveniri din 2022.
Analiza din acest material argumentează și ipoteza că pentru o bună parte dintre migranții de revenire din străinătate în România se înregistrează motive semnificative de nemulțumire care contribuie , ulterior, la re-migrare sau la obținerea unei alte cetățenii(ipoteza re-migrării ca nemulțumre). Politicile publice din domeniu pot fi eficiente în măsura în care vor fi documentate în mai mare măsură prin sondaje asupra migranților români din străinătate, reveniților în țară și non-migranților.
Simpla înregistrare a celor care revin în țară, fără astfel de cercetări, nu este suficientă pentru a fundamenta politici de migrație și dezvoltare sustenabile.
La cele două ipoteze explicative menționate deja, adăugăm și o întrebare de cercetare referitoare la efectul posibil al recensământului din 2021. Cel puțin patru milioane de români erau plecați din țară la data recensământului la care ne referim. Parte dintre ei s-au întrebat, probabil, de ce nu pot raporta, prin internet, datele lor ca cetățeni ai țării, chiar dacă sunt plecați de mai mult de un an de zile. Argumentare legată de faptul că emigranții temporar, de peste un an de zile, nu mai fac parte din populația rezidentă a țări a pututu fi o justificare oficială. În 2011, la penultimul recensământ, fusese posibilă raportarea propriei situații prin recensământ, chiar dacă erai plecat din țară de mai mult de un an de zile. A contribuit blocarea posibilității de neînscriere a datelor personale pentru românii plecați din țară de mai mult de un an de zile, în formularul electronic al recensământului din 2021, la accentuarea nemulțumirii lor față de instituțiile din țară? Cu astfel de întrebări legate de recensământ a fost stimulată, foarte probabil, și decizia de a obține o altă cetățenie sau de a reveni în țară.
Referințe
Dustmann, C., & Weiss, Y. (2007). Return migration: theory and empirical evidence from the UK. British Journal of Industrial Relations, 45(2), 236-256.
Reștea, K. (2024) Cei care se întorc: Sute de mii de români s-au reîntors în țară în interval de câțiva ani./ Cifrele și câteva povești: “Nu te obișnuiești. Când ai acasă copiii, părinții, te gândești la casă”. Economedia. 9 septembrie.
Sandu, D. (2023). Câți români sunt în străinătate? Hexagonul european al polilor de atracție a migranților din România. Hotnews, 30 octombrie.
Sandu, D. (2024a).Understanding Left-behind Places in a Contrastive Approach. Comparative Sociology 23, no. 3: 360-384.
Sandu, D. (2024b). Selectivity in intra-European migration intentions . Discussion papers, no. 70. CELSI.
Sandu, D. (2024c). Subjective well-being between the migration experience of returnees and the country effect: an integrated approach on European spaces. In Central and Eastern European Review, first on line March 12th , 2024.
*O primă formă a acestui text a fundamentat intervențiile autorului în cadrul a două discuții pe temă, la Radio România Internațional (https://soundcloud.com/radioromaniainternational/stare-de-fapt-17092024) și la Metropola TV, pe 17 septembrie 2024.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Ca sa se stabilizeze un pic circulatia, ar trebui romania sa fie la fel de atractiva ca restul tarilor din EU
– moneda euro
– schenghen
– infrastructura si economie ca in tarile in care au emigrat
cu toate acestea va fi un numar mare de oameni care vor veni, pleca, din diverse motive personale si pentru ca se poate si e util pentru fiecare individ sa mai incerce si altceva in secolul 21
Foarte multi romani au revenit pentru ca au crezut ca s-a schimbat ceva in bine in Romania, insa le-a trecut imediat si au re-emigrat. Asa se intampla. Unii au revenit in tara fortati de pandemie, insa odata ajunsi in Romania au incercat sa se angajeze fara succes si astfel, dupa o vreme au re-emigrat in tarile in care locuisera inainte. Stiu exemple concrete de romani care au venit in tara, au incercat sa se angajeze in tara chiar si pe salarii mult mai mici, insa s-au lovit de o societate bolnava, lipsita de moralitate, in care orice angajare presupune pile, relatii sau spagi, mai ales in mediul rural. Acesti oameni n-au mai cunoscut aceasta „traditie” de multi ani, formandu-si niste cariere pe propriile forte si abilitati in tarile vestice. In aceste conditii, multi pleaca si se reintorc fie in tarile unde au trait si lucrat, fie in altele. Romania este un fel de Fata Morgana, o imagine idealizata proiectata de la departare, care insa n-are legatura cu realitatea.
Explicația este mult mai simplă: Patria ubi bene( adică patria este acolo unde mi-e bine). Este cam cinic, dar este purul adevăr( vezi și migrația în Europa). Deci, dacă în țară iau 500 de euro salariu, de ce să nu mă duc în Germania să iau 1500 euro la cules sparanghel? În situația asta au fost cel puțin 80% din migranții români. Numai că, între timp, salariile medii nete în România au ajuns la 1000 euro pe lună și….nu mai renteaza să pleci. Ca urmare, în 2022 și 2023 balanța populației rezidente în România a fost POZITIVĂ. Iar pentru viitor, având în vedere criza din Europa, fenomenul „revenirilor” se va accentua, ceea ce este spre binele economiei românești.
Precizare: expresia latineasca este ambigua, se poate traduce si „Este bine acolo unde este patria” asa cum romanii spun „Fie painea cat de rea, tot mai buna-i in tara mea”. Fiecare cu interpretarea lui.
Binele il rezumam la grosimea buzunarului si la rotunjimea pintecelui ?!
Nu, binele este dat de numărul cât mai mare de popi și de călugări plătiți din bugetul de Stat.
Locuiesc in Austria de 4 ani. Am plecat in primul rand pt a putea trai si pt mine, dupa ce mi-am crescut copii pana la 22 si 26 de ani si le-am dat „directia de urmat”. Cand esti departe este mai usor sa te „rupi” si sa poti pune interesele personale inainte, poti oferi mai greu ajutor permanent si ti se solicita mai rar ajutorul, astfel ca-ti poti vedea de viata ta. Al doilea motiv a fost curiozitatea, hai sa vedem si noi pomul laudat. Si asta este, un pom laudat. Daca n-ai avut o viata plina de lipsuri in Romania, contactul cu Vestul este dezamagitor. Primul contact il ai cu ostilitatea, rasismul si xenofobia. Pe urma cu birocratia, care este la alt nivel, cel al nesimtirii. Daca in Romania in general cu bani rezolvi aproape orice, foarte repede, aici daca nu esti „de-al casei”/nu beneficiezi de networking, te aseszi in rand cu marea masa a oamenilor cu asteptari putine si un orizont de asteptari extrem de limitat si te intrebi cum mama dracului lauda astia (eronat as zice eu) Vestul. Bariera lingvistica este in general de netrecut, in zona in care locuiesc (dar valabila in marea majoritate a teritoriului austriac) dialectul mizer si necunoasterea si nefolosirea limbii engleze iti creeaza o angoasa in plus. Politica dublului standard e una la ordinea zilei, daca nu cunosti limba, sansele de a gasi un job (chiar si mizerabil) sunt aproape nule. daca in schimb esti „recomandat” de un angajat sau o agentie de intermediere (astia sunt un fel de stapani de sclavi, si nu glumesc!) ai sanse de peste 90% sa obti acel job. Austria este patria diplomelor, astfel ca diplomele/certificatele bat experienta. Atata incompetenta girata de hartii rar mi-a fost dat sa vad. Sistemul sanitar are dotari dar sufera din cauza lipsei de personal competent, am vazut dume date de medici si asistente care-i fac pe romani sa para Supermani :) Toti vorbesc de „civilizatia Vestului” uitand sa specifice ca de fapt vesticii au o frica bolnavicioasa de amenzi si ca in general respectarea regulilor si a legilor se face atat timp cat sunt vazuti de altii. In particular sunt la fel de de-ampulisti si ei. Intr-un final am reusit sa-mi gasesc un job bun pe meseria cunoscuta, dandu-le fix ce si-au dorit: teancul de hartii si recomandari. Daca ma vad pensionar in Austria? No way!! Astept sa fac minimul prevazut de lege pt a beneficia de pensie (si in) Austria dupa care ma intorc in Romania. Ca fapt divers, majoritatea covarsitoare a celor ce au emigrat din Romania in Austria (dar cred ca regula se aplica si la alte tari) are legatura cu mediul din care provin emigrantii, in general zone sarace, oameni cu o educatie precara, oameni care culmea, nu au gasit „forta ” de a se reloca intr-o alta zona mai prospera din tara si au ales strainatatea. Multi o duc aproape la fel de prost ca si in tara, dar sunt prea mandri s-o recunoasca si sa se intoarca.
Postarea Dvs ar trebui citită și de prea europeniștii români din țară, hipnotizați de binefacerile anexării de către Vest a amărâților din Est. Și care ar trebui să se întrebe de ce diaspora de prin Europa votează cu AUR și Șosoaca. Pentru mine este clar: aventura europeană a sufletului românesc a fost un eșec, aproape o tragedie.
Comentariul pe care-l lauzi, e plin de frustrări.
Ca român, decizia a emigra în Austria, comparativ cu a emigra Germania, e echivalentă cu decizia unui ucrainean de a emigra în R.Moldova, comparativ cu a emigra în România 😀
Spuneti-le asta nemtilor si italienilor (ca sa ma refer doar la 2 natii vestice si vecine) care se muta in Austria. Si slovenilor si ungurilor. Chiar si romanilor care aleg sa se mute din Spania, Italia si Germania in Austria. Multi vorbiti doar ca sa va aflati in treaba, cunosc o multime de romani care deja s-au intors definitiv in Romania din Germania, asta ca sa ne dam seama cat de minunata a devenit viata acolo. Spania conduce in topul tarilor din care romanii pleaca mai multi decat vin. Salariile acolo sunt la nivel de 1200-1300 euro, bani pe care-i faci deja si in Romania. Autoritatile germane anuntau astazi, ca la un salariu de 3800 de euro esti considerat bogat, in conditiile in care salariul mediu in Germania este vreo 2500, si stim cu totii ponderea salariilor mici, de sub 2000 de euro in salariul mediu. Majoritatea romanilor lucreaza pe sub 2000, mai catre 1500 de euro asa,
@Redfury – am locuit ani buni în Germania și nu m-aș fi mutat în Austria. M-am mutat la Nottingham, atunci când nu mi-a mai convenit Germania. Nu se mută prea mulți români în R.Moldova, la fel cum nici nemții nu se mută in corpore în Austria.
N-am fost niciodată în Spania și nici nu intenționez. Nu știu ce salarii sunt acolo, ultimul salariu l-am încasat prin vara lui 1991, dacă mai țin bine minte. End of story.
Pareti ca detineti toate adevarurile, in forma absoluta. Deci nu aveti habar de situatia din Austria dar va dati cu parerea. Tipic romanesc. Va puteti muta si pe luna, tot roman veti ramane, dupa apucaturi :) Ca fapt divers, nemtii sunt prima minoritate in Austria, urmati de romani. Pare ca totusi nici Germania nu e Raiul odata ce v-ati mutat la briti, adica din lac in put.
@Redfury – bunică-mea avea o vorbă: ”cine spune, ăla este”. Recitiți-vă propriile comentarii, vedeți câte românisme aveți în ele și vă convingeți repede că sunt prea multe.
Fiecare se mută unde crede ca-i mai bine pentru el. Am locuit în Germania și am vizitat și Austria iar dacă ar fi sa compar, Austria mi s-a părut mult mai curata, îngrijită si sigura decât Germania. Poate ca e și mai mica, nu stiu, dar mi-a plăcut mai mult decât Germania.
As zice ca ati fi putut sa va alegeti o destinatie mai buna si sa va ajustati asteptarile. As fi curios sa aflu de unde anume v-a venit ideea ca Austrecii ar fi primitori, poligloti, si in general amabili cu strainii? Cred ca rasismul, xenofobismul si raceala austriaca sunt cunoscute (in contrast cu numarul de burci care pot fi constatate prin Viena si care le bat de departe pe cele din Paris / Bruxelles. As incheia prin a observa ca Austria nu e in vest :))). In rest total de acord ca saracia e grea peste tot si ca avutia medie te face sa traiesti mai bine in tari sarace si corupte decat in tari mai bogate si mai putin corupte.
Mult noroc la intoarcerea in Romania.
Decizia de a alege Austria s-a bazat pe distanta pana in Romania, parintii nostri fiind batrani si bolnavi am vrut sa am posibilitatea de a ajunge acasa in timp rezonabil fara sa fiu nevoit sa dau 3-400euro pe un bilet de avion luat de azi pe maine in caz de ceva, x2 persoane x 2 sensuri. Asa in circa 15h sunt la Bucuresti si deja a fost nevoie de 1 astfel de drum, din pacate. Austria bazandu-se pe turism iar limba engleza fiind prima limba straina studiata si proba la BAC-ul lor, mi-a dat impresia ca a cunoaste o limba straina, in speta engleza este un must have. Spania si Italia, chiar daca au poate o clima mai atragatoare au salarii mici, Germania e fix o Austrie mult mai mare, cu siguranta Olanda ar fi fost o alegere mai inspirata pe considerente de limba, desi nici in Olanda nu te descurci exclusiv cu engleza mai ales la gasirea unui job. Daca nu esti facut sa fi emigrant (adica sa ai o motivatie puternica de a-ti parasi tara, in primul rand din cauza saraciei sau a unor neintelegeri cu „sistemul”) viata afara este in multe cazuri dezamagitoare. Sintagma „Vest/Vestul” este folosita in general cu referire la tot ce este dincolo de Nadlac si unde majoritatea romanilor cred ca este Raiul. Pt mine este o experienta din care am tras multe concluzii referitoare la diferentele dintre Romania si „ceilalti”. Prima si cea mai importanta este ca noi, romanii, nu am inventat nimic. Nici hotia, nici coruptia, nici birocratia si nici incompetenta. Romanii pacatuiesc prin faptul ca se plang constant (au fost adusi in starea asta) si nu fac ceva concret pt a iesi din ceea ce-i deranjeaza, dar mai ales folosirea exagerata a termenilor furt si coruptie plus denigrarea constanta a tarii. Ailalti sunt oleaca mai destepti si in general arunca mizeria sub pres la timp, astfel ca totul pare minunat, pana cand vin si la ei alegeri si incep sa si-o traga la gioale in cel mai european mod cu putinta :) . Asa se afla si la ei de corupti, arestari si alte mizerii. Cred ca acum vreo 2 ani, Austria avea mai multi demnitari cercetati penal activ decat avea Romania :)
De ce cred romanii ca daca stiu engleza trebuie sa ii primeasca toata Europa cu bratele deschise. Am mai imtalnit de astia care ii desconsidera pe bastinasi ca nu vor sa vorbeasca engleza dar ei lucreaza pe cele mai jegoase joburi doar sa nu invete germana sau daneza. Engleza in UE are doar un procent infim de vorbitori nativi care sunt irlandezii. De ce austriacul sa te ia pe tine manager si apoi sa se chinuie sa ciripeasca toti in engleza cand ei pot pune foarte usor de-ai lor sau care stiu cat de cat germana, de ce sa adopte o limba aproape straina de majoritatea europenilor? Misecuvenismul de toate zilele al romanilor.
Pt fix acelasi motiv pt care romanii i-au primit la Bucuresti pe tot felul de neica nimeni , francezi angajati la Renault prin tot felul de functii caldute, unde romanii ar fi performat cu siguranta. Hai sa impunem ca obligatorie folosirea limbii romane in Romania, indiferent de unde esti si ce functie ocupi intr-o companie din Romania. De ce romanul trebuie sa invete franceza, germana, engleza si alte limbi, ca sa se inteleaga cu strainii care vin sa lucreze in Romania? De ce nu le cereti si nepalezilor, indienilor si ce alte natii mai sunt, care va aduc zilnic mancarea acasa, pt ca sunteti putori sa va deplasati la un restaurant sau sa va gatiti, sa vorbeasca romeste cu voi? Pare ca n-ai inteles, dar nu ma mira dupa tonul comentariului, dar engleza este limba straina studiata obligatoriu, in Austria si probabil si in alte tari, ca prima limba straina. Sa ne amintim de guvernul francez care si-a certat deloc amabil concetatenii ca nu vorbesc franceza si ca asta alunga turistii? Tipul asta de atitudine suficienta ii face pe nemti si austrieci in special ( ma refer la astia ca ii stiu bine si ii vad des pe aici) sa-si petreaca vacantele prin tot felul de coclauri din tarile lor sau intr-un caz fericit sa mearga intr-o tara unde bastinasii ca sa le ia banii au invatat germana, ex Slovenia, Croatia, nordul Italiei si zone din Spania. Decizia de a se invata engleza in scolile din tarile unde curge apa calda are o motivatie simpla, dar pare complicat pt unii ca tine s-o inteleaga. Ii desconsider pe bastinasii semidocti cu accente puternice spre imbecilitate fix la fel cum toti strainii, la nivel de natie si cu exemplu de la guvernele lor, desconsidera Romania si pe romani fara discriminare. Problema mea cea mai mare e cu romanii care-si desconsidera tara si care au inteles prost libertatea si dreptul la opinie. Dupa care se duc si devin sclavii Europie (la propriu) iar apoi ne dau noua lectii pe internet.
Cel mai simplu raspuns ar fi „pentru ca au voie si pot sa o faca”
Fiind relativ aproape de vârsta de pensionare, cred ca pot emite o opinie pertinenta la articolul respectiv.
Multi romani plecați de foarte multi ani, inclusiv in SUA, vor sa se întoarcă in Romania la pensionare. Unii s-au si întors, inclusiv după 20-40 de ani de locuire in SUA. Propria mea sora, locuind in Italia, vrea sa se întoarcă in Romania.
Însă doua obstacole stau in calea întoarcerii romanilor. Pentru cei pensionați nu le pasa starea învățământului romanesc. Însă le pasa o grămadă de birocrație si starea sistemului de sănătate romanesc. Cu birocrația unii s-au mai descurca. Sora-mea a fost plecata de multi ani, insa in fiecare an s-a întors sa aibă grija de proprietățile ei si știe cum să aibă grija de angaralele birocrației românești. Însă nu se poate împăca defel cu problemele sistemului de sănătate romanesc. Zice ca atât timp cat ești relativ sănătos si ai o pensie bunicică venind din străinătate, poti avea avea un trai decent in Romania, cu toată birocrația si corupția. Însă daca devii bolnav, poti sa mori cu zile in Romania. După o anumita vârstă, nici un doctor nu se mai uita cum trebuie la tine. Din cauza probabil o să rămână in Italia la pensionare.
Ceea ce recomanda atât cei care s-au întors, cat si cei care au rămas este o perioada e încercare. Toți au recomandat potențialilor reîntorși in Romania sa nu isi lichideze afacerile in statul de origine. Sa se întoarcă in Romania pentru interval de șase luni sau mai mult sa vadă daca se pot adapta, locuind ca rezidenți, nu ca turiști. Altfel pot pica în situații extrem de urate daca au lichidat tot si își repatrierea aducând mobila, bani si mașini si vânzând casele in care au stat, după care isi dau seama ca nu pot trai in Romania si trebuie sa plece înapoi din varii motive.
Foarte mare atenție la impozitarea pe cumulul de pensii, fără sa mai vorbim de impozitele pe proprietățile deținute în Occident și în România dar și de asigurarile de sanatate .
Cu cât un roman a studiat mai temeinic si s-a realizat profesional atat în tara de origine cât și în cea de adopție, cu atât penalizarea prin contribuțiile la bugetele celor doua tari este mai pagubitoare pentru acesta.
M-am referit la romanii cu dubla cetatenie europeana, exceptandu-i pe cei stabiliți în Elveția, Monaco, Luxembourg, Liechtenstein și Andora.
Datele Eurostat care sunt de fapt datele INS-ului romanesc. Pe care nu dau doi bani. Urmeaza cincinalul intr-un an?..
Eu zic sa va petreceti timpul productiv, adunand statistici mult mai interesante si credibile. De exemplu, numarul cetatenilor de origine romana (indiferent daca si-au pastrat sau nu cetatenia romana) din fiecare tara UE + SUA + Canada. Plus cati copii s-au nascut in aceste tari din parinti de origine romana.
Puteti incepe cu un numar simbolic.. pe care nu-l publica nimeni:
Cate persoane pe planeta asta au cetatenia romana?
„Cum sărăcia în România este consistent mai mare la sat decât la oraș, tendința de emigrare va fi mai puternică pentru cei din rural…”
Îmi place la nebunie atuncă când specialiștii oferă explicați complicate lucrurilor simple.
Am vorbit cu numeroși români „plecați afară”, rămași acolo, întorși, plecați iar, stabiliți sau reveniți. Nu am făcut vreo cercetare sociologică, dar știu că am avut discuții cât se poate de sincere cu ei. Iar motivarea acțiunilor acestora au fost întotdeauna cele mai simple și raționale, valabile pentru orice om, oriunde s-ar afla….
Românii pleacă pentru a se realiza/împlini mai bine pe plan personal. Adică, așa cum a spus Marcus Pacuvius.
După un timp, unii sunt tentați să revină pentru că, aflându-se departe, idealizează locurile natale și speră în evoluție pe acele meleaguri. Întorși, sunt confruntați cu realitatea cruntă: evoluția socio-politică în România este himerică.
Românii [și oricine altcineva, de orice altă nație] părăsesc locurile natale atunci când nu mai există speranța că într-un orizot de timp previzibil situația social-politică (și implicit economică) se înscrie pe o traiiectorie evolutivă.
Niciodată, dar niciodată, cercetările sociologice nu iau în calcul motivația aceasta simplă și rațională. Ar fi prea simplu, chiar banal… Nu mai spun că ar avea și implicații politice (nici nu se poate altfel, domeniul cercetării însuși fiind politic) iar cerecetătorii, cu multă ipocrizie, spun că nu vor să se implice în politică, căci ei sunt oameni de știință.