miercuri, februarie 1, 2023

De ce stocarea energiei trebuie sa fie prioritatea strategica #1 a Romaniei

Să înțelegem și să explicăm realitatea despre energia eoliana si PV (episodul II)

In raportul publicat in 21 Ian.2022, ca reactie la analiza si concluziile EPG (Energy Policy Grup-Romania, finantat de OMV) care recomanda instalarea a 15 GW pentru decarbonare pina in 2050, am publicat si am demonstrat stiintific, de ce fara stocarea energiei nu se pot promova eficient energiile regenerabile intermitente recomandate, nu se realizeaza tinte de decarbonare, nu se asigura securitatea energetica a Romaniei și nu se asigura costuri mai mici cu energia pentru consumatori.

PARTEA I: situatia energetica si politica regionala actuala

Voi incerca sa ma exprim simplu, in lumina celor intimplate in anul 2022, cu nebunia preturilor la energie electrica, gaze etc., cu urmatoarele invataminte si lectii:

  • stocarea energiei ne ajuta sa controlam piata energiei din Romania; fara stocarea energiei, raminem la cheremul pietei (libere !)
  • sau, si mai precis, vara fac zacusca si o pun in camara pentru la iarna (nu fac zacusca iarna din rosiile proaste din iarna la pretul din iarna, crescute in serele din Olanda); tot ca lectii de invatat: de ce credeti ca primele “investitii” ale marilor “traderi” de cereale din RO au fost cumpărarea tuturor depozitelor de cereale, de pe malul Dunarii  de la Orsova pina la Constanta?;

Mergind pe logica expusa in raportul publicat in 21 ianuarie, sustineam necesitatea acoperirii, cu prioritate, a consumului intern de energie al Romaniei, cu resursele interne si sa uitam pentru moment de exporturi. Suna cam “incorect politic”, desi, multi ïnvestitori ne ametesc cu marota exporturilor de energie, “hub energetic” etc., dar, realitatea “din piata” este urmatoarea:

  • nici o tara nu-si propune sa se bazeze pe importuri  de electricitate, mari, constante (Germania cu gazele din Rusia e exemplul de cum sa nu faci), deci, de ce si-ar propune Romania investitii mari, pe premisa ca cineva va cumpara energie electrica de la noi ?
  • daca ai energie in exces si n-ai ce face cu ea, o dai la export la preturi mici, “sa scapi de ea”(vezi cazul Franta-Anglia cind Franta avea exces nuclear, sau Danemarca-Germania cind eolienele din Danemarca produceau in exces, si multe alte exemple)
  • Stocarea energiei ne ajuta sa controlam piata energiei din zona noastra geografica. Doar asa ne putem apropia de notiunea de “hub energetic”

Sa incerc sa argumentez cele de mai sus, plecind de la raportul RET-planul de dezvoltare 2022-2032, intocmit de Transelectrica, foarte bun  si disponibil pe site-ul lor.

În cadrul ENTSO-E au fost create şase grupuri regionale, în cadrul cărora se analizează şi se definitivează planul european de dezvoltare a rețelei.

 CNTEE Transelectrica SA face parte din Grupurile Regionale: Continental Central Est şi Continental Sud (NA: nu sunt multe state membre UE care sunt la «granita a două sisteme» !…aspect foarte important strategic)

Ce pot intelege de aici cei din energie/sisteme energetice «de piata» din perspectiva politicii UE de a integra pietele de gaze si electricitate? ( politicienii de pe la noi nu au aceasta capabilitate!; nu au nivel de cunostinte minime energetice in special si nici n-are cine sa-i invete, desi, multi dintre ei sunt doctori, iar cind mergi pe culoarele ministerelor si guvernului zici ca te afli intr-o policlinica de cite titluri doctori vezi scrise pe usile birourilor)

Romania este la granita, de fapt, a trei sisteme in piata – nu cred ca trebuie sa fii mare expert ca sa intuiesti macar importanta acestei «asezari», energetic si politic; recent s-a semnat acordul de dezvoltare a interconectarii  sistemelor electrice prin cablu submarin Azerbaidjan-UE (este mentionat si in Raportul RET)

Romania are (adica, ar avea) o putere de a «arbitra» (eficientiza)  pietele respective (voi demonstra mai jos). Practic, prin pozitionare si prin resurse Romania are (sau mai bine zis, ar fi avut) capacitatea «de a face jocurile in Balcani»,  mult visatul «hub energetic». Visat de niste politicieni visatori care nu stiu de fapt ce inseamna asta, dar fac declaratii politice spectaculoase.

Declaratia politica a dnei Ursula von der Leyen a fost, redau strict textual:  «acordul se fundamenteaza pe interesele celor 4 parti – Georgia, Azerbaidjan (via Georgia) si Marea Neagra si ulterior, transportul acestei energii regenerabile catre Ungaria si restul Europei prin sistemul european de transport al energiei» (NA.a se nota formularea – Romania apare in acest context, indirect, numai ca o «sirma de tranzit», ca si cum n-am exista, ca producator si ca consumator). Sa ne gindim la urmatoarele:

  • Nu este foarte clar de ce trebuia Ungaria sa vina si sa semneze si ea acel acord.
  • Uitindu-ma pe harta ENTSO, ce dau azerii si georgienii dau in piata ENTSO/UE, nu Romaniei sau, mai rau, Ungariei…
  • Nu este deloc clar despre ce energie regenerabila este vorba din Georgia si Azerbaidjan, toate datele aratind ca aceste sisteme sunt departe, foarte departe de a avea ceva regenerabil in portofoliu; poate «amestecind-o» cu regenerabilele din Romania ca sa o mai «inverzeasca», sau, invers, sa ne polueze noua energia verde cu energia lor gri
    • a se observa axa Ungaria (Ungaria nu e buricul UE dar e legata ombilical de Romania, cum zise Katalin de la Presedintia Ungariei)– Austria, alt buric, catre restul Europei si poarta de intrare a influentei Rusiei in UE
    • In acest registru  trebuie interpretate actiunile Austriei / OMV de a influenta si mai mult piata/productia de electricitate din Romania, cu resursele ei mari, prin «managementul gazelor», petrolului, managementul Centralei Brazi, implicarea directa si fatisa in CE-Oltenia (centrale pe lignit) si in sute de MW solare etc. Ce vor Austriecii si Ungaria: controlul strategic sau, cel putin implicarea in controlul resurselor si energiei de la Marea Neagra si controlul sau influentarea pietei Balcanilor. Din acest motiv (sau, mai bine zis, si din acest motiv) , in concordanta logica cu ce a publicat dl.Cosmin Pacuraru, axa Austria- Ungaria face tot ce e necesar ca sa «puna piedica» Romaniei (obiectivul Rusiei, dupa cum se stie, este controlul Marii Negre, prin orice mijloace, iar Romania, nu trebuie sub nici un motiv sa se intareasca economic si politic in zona – dimpotriva, sa fie slabita cit mai mult), In consecinta, razboiul hibrid din Romania este in plina desfasurare, iar virusul- influenta ruseasca, maghiara si austriaca , toate foarte toxice, se manifesta, se simt si uneori se vad «la lumina zilei» in toate palierele decizionale politico-economice, puternic infestate de acest virus.
    • Privind pe «harta energetica» ENTSO, mai putem intelege observa strategia celor din sud (Grecia), care, prin PPC (Public Power Corporation), se pregateste sa preia activele ENEL din Romania.  Care e «spilul» ? Actualul CEO al PPC nu e altul decit Georgios Stassis, fost CEO Enel Romania, iar asta trebuie neaparat pusa in legatura cu punerea in functiune a terminalului de gaze LNG de la Alexandropolis, transportul de gaze via Bulgaria pentru unire cu BRUA (Bulgaria-Romania-Ungaria-Austria) . Foarte important, demararea deja la Alexandropolis, de catre un consortiu condus de PPC a unei centrale ciclu combinat pe gaze de 800 MW si combinat cu achizitia celei mai mari distributii de energie electrica din Romania ce va spune cititorului? N-as vrea sa mai intru in detalii «marunte», gen specificatia centralei PPC este cvasi-identica cu cea de la OMV-Brazi, construita de un consortiu… elen. In incheierea listarii acestor informatii, este o intrebare care persista (pusa in articolul dlui Pacuraru, de mai sus): cine, cum s-a decis si cine a semnat mandatul ca Romgaz sa iasa din asocierea cu Bulgaria si Grecia de la terminalul Alexandropolis ? Intuiesc ca vor fi multi care ma vor banui de obsesia conspirationismului, dar, rezultatul e foarte clar si obiectiv: Romania este un sat fara ciini, fiecare face ce vrea, cum vrea si pe unde vrea, in numele «pietei libere», uitind ca, in fapt, suntem intr-o lupta, competitie si nu intr-o «familie linistita» fie ea si europeana, cu valori comune care ne unesc, etc., dar, numai pina la Schengen.

Dupa aceasta «punere in tema» de mai sus, si, intelegerea situatiei regionale a energiei, revin la problema de baza a articolului, csre trebuie justificata: stocarea energiei, o resursa de care Romania dispune din belsug ( pentru stocarea CHEAP, este nevoie de munti, apa, lacuri si o anumita geografie, iar Romania le are din belsug pe toate acestea)

PARTEA II-a Cum poate juca strategic Romania ?

Raspunsul este evident: tot prin energie dar, mai ales «prin controlul ei» regional !

Sa citim mai atent, planul RET de dezvoltare 2022-2032 pregatit de Transelectrica si publicat pe site-ul lor si, mai ales, sa ne uitam la fluxurile de energie in interiorul tarii si transfrontalier, descrise in Raport.

Acestea se pot vedea intuitiv, analizind harta de mai jos, cu observatia importanta ca locatiile marcate cu punct rosu apartin adaugirilor subsemnatului ca posibile locatii ideale pentru CHEAP si, mai ales, zonele maro punctate: cresterea capacitatilor de interfata !

(fiind document public, mi-am permis sa-l replic si sa adaug informatii pe el)

Citeva scurte explicatii despre «punctele rosii» (posibile CHEAP):

  • In «istoria» energeticii Romaniei, pe vremea cind se «planifica» cite ceva (noroc ca acum piata rezolva  totul si nu mai e nevoie de efortul si chinul gindirii- d’aia Romania nu are nici azi vreo strategie energetica!) se discuta despre cele 5 unitati CNE Cernavoda si inca 5 unitati la Fagaras (din cele 10 au ramas doar 2 ), dar, inca de pe atunci, se punea problema echilibrarii SEN
  • Din aceasta necesitate a aparut un plan national de posibile locatii de centrale CHEAP, in care au fost angrenati, cercetatori geologi, hidrologi, hidroenergeticieni, cercetatori hidroenergeticieni, constructori, proiectanti etc. si in final a rezultat o baza de date detaliata, cu posibile locatii, caracteristi tehnice, volum rezervoare apa si, in final, puteri instalate (MW) si energii tranzitate (MWh). Nici nu stiu daca astfel de baze de date mai exista oficial pe undeva, spre a fi folosite la o adica,  sau au disparut ca mule alte date, odata cu «privatizari» cu investitori strategici
  • Din cele 27 de locatii posibile/ideale, (si altele cca 20 analizate) am selectionat doar 5, cam dupa ureche, adaptat la conditiile specifice de azi;

OBIECTIVELE ACESTUI  PLAN STRATEGIC DE UTILIZARE A CHEAP

(in ordinea importantei, dupa unele opinii modeste)

Punerea in valoare, pe mai departe a proiectului Transelectrica de ïnchidere a inelului de 400 KV care inconjoara Romania, aproximativ pe exteriorul teritoriului, dupa cum se vede pe harta (linia groasa, albastra). Cit mai aproape de acest inel se pot construi si conecta unitati CHEAP, cu urmatoarele sub-obiective care sunt facilitarea utilizarii energiilor regenerabile (eoliene si PV pe intregul teritoriu) precum si cele de mai jos:

  • CHEAP Macin-TurcoaiaSpecificatie: 1000 MW, rezervor inferior– apa Dunarii (scuteste lucrari pentru rez inferior), rezervor superior- 25 mil m3, ideal amplasat intr-o fosta cariera de piatra) Obiective:Descongestionarea aglomerarii de regenerabile in Dobrogea (eoliene + nuclear) Controlul energiei spre/dinspre Bulgaria si, din/spre Azerbaidjan
  • CHEAP Tarnita LapustestiSpecificatie: 1000 MW, capacitati rezervor 14 mil m3Obiective: echilibrare zona centrala si de vest si controlul fluxului de energie spre/dinspre Ungaria
  • CHEAP Lacul Firiza si CHEAP Izvorul Muntelui Specificatii: sunt posibile optiuni si de 500 MW si de 1000 MW (o analiza detaliata este necesara) Obiective foarte importante: controlul spre/dinspre Ucraina si, mai ales Modova (mai mult de sprijin)
  • CHEAP Dubova-Poiana MareSpecificatii: 750 MW, si, foarte interesant !: rezervorul inferior este exact lacul de acumulare Portile de Fier 1 (deci, il avem oricum!) iar rezervorul superior pe platoul Sura Mare sau Poiana Mare, volumul util de stocare: 13 mil m3. Obiectiv: controlul energiei spre Serbia, si Ungaria si partial Bulgaria)

De ce o astfel de strategie este corecta pentru Romania ?

In articolul publicat recent, si in cele de mai sus aratate, s-a demonstrat elocvent, necesitatea stocarii in Romania pentru:

Descongestionarea Dobrogei unde avem mare concentrare de eoliene si nuclear (si va fi in crestere in viitor cu posibilele U-3-4 de la Cernavoda si inca 1100 MW din Azerbaidjan (cablul sub M. Neagra)

Necesitatea cresterii capacitatilor pentru Eoliene si Solare va necesita cresterea capacitatilor de stocare

Romania dispune de mari resurse de stocare (avem conditii geografice, avem conditii geologice, avem apa si cursuri de apa, avem hidroenergetica semnificativa, suntem o tara «rotunda» geografic, inelul de 400KV este un mare avantaj si, peste toate acestea, potentialul de stocare depaseste necesitatile noastre, deci, trebuie valorificat strategic «in piata viitore a stocarii»)

Daca ne uitam pe «harta intensitatii» utilizarii carbunilor (care trebuie «decarbonati») si inlocuiti cu regenerabile, avem mai jos o harta sugestiva (intensitatea culorilor reflecta magnitudinea problemei NA a se nota ca sunt trecute numai statele UE. Cele din zona Balcanilor de Vest, sunt aproape exclusiv pe lignit, deci, culoarea este echivalenta cu a Bulgariei):

Putem intui usor ca problemele de decarbonare cu care ne confruntm noi aici in Romania, sunt la fel de acute, daca nu mai acute la altii in zona noastra de piata (fig. 1 de mai sus), DAR, marea deosebire este  ca avem avantajul competitiv al unor mari capacitati de stocare , competitive, disponibile relativ imediat, pentru a «deservi» piata si a ajuta ceilalti parteneri din piata.

De asemenea, se poate intelege usor, de ce:

  •  Norvegia este  «rezervorul de stocare» al Germaniei (care mai are in constructie inca un rezervor in  Austria)
  • Austria si Elvetia sunt rezervoarele Europei de vest si centrale, si, mai ales, de ce Austria isi doreste ea sa «serveasa» ea Balcanii si nu Romania, care e mai bine pozitionata si cu resurse la fel de mari ! (de aceea Tarnita – Lapustesti si altele, «nu sunt economice in Romania» ). Analiza financiara efectuata in lucrarea prezentata anterior, demonstreaza fara nici un dubiu, ca, in conditiile anului 2022, daca am fi avut aceasta investitie in functiune, recuperarea ei era < 4 ani, numai din preturi, fara sa socotim serviciile de sistem !

In incheiere, doresc doar sa redau, doar pentru relevanta,  un citat din Elsevier, Science Direct, (o publicatie stiintifica de inalt nivel, care publica cercetari, rezultate, analize stiintifice, etc. din diferite domenii si nicidecum informatii ca din Libertatea sau HotNews, cu scuzele de rigoare ca este in limba engleza):

  • CONCLUZIE: Romania ar trebui sa fie «rezervorul de stocare» al Europei de Est/Balcanilor, cu posibile influente pozitive spre Ucarina, Moldova, Azerbaidjan si Georgia

 ASTA DA, S-AR PUTEA NUMI UN «HUB ENERGETIC»…asa am avea ceea ce se numeste ceva putere economica si influenta si, doar asa, poate,  i-ar mai baga in seama sau asculta cineva din UE pe politicienii nostri balcanici

Distribuie acest articol

43 COMENTARII

  1. Ca sa concluzionez ce inteleg din articolul dvs: sa construim lacuri de acumulare unde sa pompam apa (le numiti pompos CHEAP, banuiesc ironic) ca in Norvegia. Ma intreb de ce toate tarile muntoase nu s-au gandit la exact acelasi lucru… Si da, stocarea energiei electrice este problema in ziua de astazi, pana si „ecologistii” incep sa se prinda. E o problema inginereasca, fara solutie momentan.
    Norvegia are fiorduri cu rauri care se varsa in mare prin aceste fiorduri, foarte usor de construit baraje, Wikipedia zice ca au 1681 de hidrocentrale, Romania are 115. Ma intreb daca faptul de a avea munti e de ajuns.
    La o simpla analiza de 5 minute, solutia dvs e cel mult partiala. Tinand cont de enormitatea problemei, orice idee e buna, mai ales ca nu avem aproape nimic ca alternativa momentan.
    Cred ca investitia in CERCETARE pentru gasirea altor metode de stocare a energiei electrice ramane singura speranta.

    • CHEAP = Centrale Hidro Electrice Acumulare Pompare
      nu vad vreo „pomposenie” p’acilea, basca ironia…apropos, ironia apartine numai unei anumite categorii de persoane

      • E bine ca cel putin o data intr-un articol prescurtarile sa fie scrise complet, sa inteleaga fiecare ce inseamna.
        Personal daca cineva doreste sa comunice atat privat cat si profesional cu mine si foloseste prescurtari , le ignor, nu reactionez, pana si seful a inteles.

  2. Da, CHEAP ar fi o solutie importanta dar conditiile de mediu sunt foarte aspre aproape imposibil de indeplinit.Vezi proiectele hidro incepute si nefinalizate chiar cu OUG ul recent in functiune.De ce: neconstitutionalitate!
    Alexandrianolopolis a fost un proiect de familie(sot+sotie) de tip SPV, greu de dat 15 mil euro pt 20% dintr-un proiect incert si foarte riscant in conditiile punerii in valoare a zacamintelor din Neptun Deep, mai ales ca era vorba de o companie de stat (Romgaz).
    Mai corecta ar fi intrebarea, cine a oprit investitiile de punere in valoare a zacamintelor romanesti de gaze naturale? Care este pierderea de piata pentru bugetul Romaniei, in conditiile de acum?
    La intrebarea aceasta exista responsabili foarte usor de gasit si atunci mai apare o intrebare: de ce nu ii tragem la raspundere, macar politic? Pentru ca politic s-a luat decizia de blocare a investitiilor in Marea Neagra.

    • Nu vad cum am putea compara din punctul de vedere al conditiilor de mediu un proiect care doar plimba apa intre doua lacuri existente (sau unul existent si unul nou, fara legatura cu vreun rau) si un proiect care seaca (ma rog, nu complet, „doar” cate o luna, doua) pe o distanta de zeci de Km un rau in jurul caruia se invarte o rezervatie naturala.

      Pe de alta parte, beneficiul economic mi se pare mult mai usor de explicat pentru o hidrocentrala simpla decat pentru o CHEAP. La o CHEAP oricine vrea sa afle cata vreme poate produce energie la putere maxima, care e randamentul, cat de repede poate trece de la generare la stocare etc., dar la o hidrocentrala clasica poti sa zici numai ca ai o putere instalata de X MW si nu te intreaba nimeni cate ore pe an poate sustine centrala aceea la 100%.

      • @ Dan Berindei:
        – sunt multe sisteme de CHEAP, dar, in principal, sunt 2 „ligheane” : unul superior si unul inferior de obicei artificiale, dar, situate pe linga niste riuri. Deci plimbind apa sus-jos sa zicem de 2 ori/zi, fiind aritificale, lacurile (artificiale) nu afecteaza mediul, mai degraba ii fac bine. Riurile din apropiere ajuta la mentinerea volumului constant, daca sunt pierderi prin evaporare sau alte „pierderi”legate de irigatii si alimentari cu apa ale unor orase si sate. In plus, aproape niciodata , prin proiect, nu se goleste complet vreun rezervor…in marea majoritate, nivelul variaza cam +/- 70% dar, aproape niciodata nu se goleste/umplre vreunul din lacuri !…ati fost vreodata pe la Vidraru ?!…desi nu e CHEAP
        La aceasta: „…Pe de alta parte, beneficiul economic mi se pare mult mai usor de explicat pentru o hidrocentrala simpla decat pentru o CHEAP…”cam asa e…mai greu de inteles, chiar daca beneficiile sunt mai mari pt. CHEAP in cazul nostru

    • @ gavnino:
      Intimplari reale din practica proprie, acum ~15 ani :
      1. am lucrat in Grecia cu Motor Oil Hells, rafinarie privata la acea vreme (Vardinnoianis) in Corinth si, n-am avut probleme cu executia contractului nostru de livrari servicii eficienta la cuptoarele cracare catalitica;
      2. dupa succesul avut, Hellenic Petroleum – de stat- a vrut acelasi lucru, si, aici, am recuperat (o parte) din bani, dupa incheierea contractului, numai dupa un proces.
      Deci, daca „afacerea de familie” era corecta si verificabila, nu vad de ce nu s eputea face…si vad ca s-a facut si merge bine…
      Mai degraba, cei din dept. marketing/market research sunt ageamii si nu stiu sa cerceteze / verifice clientii/partenerii potentiali…puteau sa intrebe bancile pentru referinte si/sau sa obtina informatii „de piata”in multe moduri

  3. O simpla intrebare ? care energie sa fie stocata ? dupa cate stiu, sisteme mari pt stocarea curentului electric in afara unor baterii si varianta hidro nu prea exista.
    Dorim sa devenim mari producatori de hidrogen din energiile verzi precum vant si soare, hidrogen care se poate stoca, transforma in amoniac, etanol, metanol si retransforma in produse combustibile.
    Eolienele din Dobrogea si Baragan incep sa „inbatraneasca” inainte de termen, curentul produs neputand fi trasportat mai departe deoarece nu avem infrastructura necesara.
    Pt stocarea hidro este nevoie de 2 bazine mari , care sunt centralele hidro din Romania care ar putea satisface aceste cerinte ?

    • @ursul bruno:
      – „…O simpla intrebare ? care energie sa fie stocata ?…” energia in exces, inerenta si din ce in ce mai multa, daca cumva, Doamne fereste instalam 15 GW eoliene cum recomanda EPG…gresit cum am aratat !
      – „…sisteme mari pt stocarea curentului electric in afara unor baterii si varianta hidro nu prea exista….” corect, cu un singur amanunt: ramin numai hidro, pentru ca baterii electrice de 1000 MW nu prea exista
      – „…Dorim sa devenim mari producatori de hidrogen din energiile verzi precum vant si soare,…” …asta e ceva ce politicienii nostri care fac politica energetica, inghit chestia asta ca niste gugustiuci, fara sa mai intrebe pe altii sau, macar sa-si raspunda singuri la urmatoarele intrebari:
      1, ca sa faci hidrogen verde, iti trebuie energie verde in exces ? Avem ? N-avem ! (aratai deja ca suntem importatori net de energie)
      2. daca am energie verde in exces, de ce as mai face hidrogen verde ca sa fac inapoi, energie verde ? (operatiune gen „Dorel loveste din nou” cu Doreii nostri care fac politici energetice) DAR, hidrogenul va fi bun pentru alte industrii,transporturi, petrochimie (pe care nu o mai avem ca inchis-o OMV si atunci, sanchi, facem export de H2….unde ?…in Austria…sau Germania, pe barje pe Dunare)

      PNRR-ul nostru e plin de hidrogen

      cam astea ar fi explicatiile, asa la o sueta, „pe coltul mesei…asa a ajuns politica sa infesteze pina si ingineria si termodinamica
      Sunt multi „ingineri” care recomanda H2 sa fie stocat (rezervoare) si apoi refolosit…cam tot o prostie este si mai ales, ca practician, nu cred ca stie lumea ce insemna sa ai un rezervor mai maricel (nu mare !) de H2 si multe alte probleme asociate

      • Tocmai de accea v-am intrebat, sa fie restul inginerilor de alte pareri ?
        Energie verde in exces inseamna stocare, stocare care deocamdata nu este rezolvata decat inginereste prin electroliza, obtinerea de hidrogen din care se produc amoniac, etanol si metanol care se retransforma de „Dorei” iar in energie verde gen E-Fuel, ” Porsche începe producția de eFuel, produs din apă în Chile” ( din Autoghid )
        UE a lasat o portita deschisa, la presiunea nemtilor, ca motoarele cu ardere interna care vor fi interzise din 2035, sa poata fi comercializate in continuare daca sunt alimentate cu E-Fuel.
        Industria siderurgica doreste transformarea productiei tot cu ajutorul hidrogenului.
        In Romania exista supraproductie de enrgie electrica verde din eoliene in Dobrogea, n-ar fi mai intelept instalarea unei centrale pe turbine e gaz care pot fi alimentate cu hidrogen produs la fata locului ? am inteles ca intre timp se produc astfel de turbine.
        In Europa se mizeaza foarte mult pe productia de hidrogen, sume uriase fiind deja puse la bataie pt realizarea acestor proiecte.
        Francezii doresc in Normandia sa construiasca o asemnea instalatie iar hidrogenul sa fie transportat catre Germania.
        Intre timp multi isi dau seama ca stocarea curentului pt consumul industrial nu poate fi realizata prin stocarea in baterii, este nevoie de altceva, hidrogenul fiind deocamdata solutia chiar daca inca procedeul este ineficient, poate deveni eficient daca cantitatile produse devin tot mai mari.
        La ce ajuta construirea a tot mai multe eoliene si parcuri voltaice daca energia electrica nu poate fi folosita in cicluri si perioade de productie maxima ?

        • @ursul bruno: de acord cu ce
          spuneti, dar, de unde iau energie verde ca sa fac hidrogen verde ?
          Nu spun ca H2 nu e util !…e f. util in multe industrii, transporturi, DAR, va dati seama cita energie trebui ca sa faci hidrogen pt.auto ?!?!…imaginati-va ca inlocuim motorina si benzina (KW) cu hidrogen !…nu ne ajung toate termocentralele reenerabile si fosile impreuna ca sa electrificam transportul
          mai discutam

          • Cu o suprafata de ca. 200.000 km/patrati de celule fotovoltaice s-ar putea asigura necesarul de curent electric pt intrega omenire, defalcat la necesarul Romaniei nu cred sa fie utopic daca se combina cu eolienele si biomasa s-ar putea produce atata hidrogen in plus incat acesta ar putea fi folosit acolo este ar fi necesar, in industrie iar daca adaugam productia de curent hidro si nuclear treburile arata si mai bine.
            In luna ianuarie 23 de la 1.01. si pana acum Romania a exportat curent electric, adevarat intre1 si ca. 2300 MW , date la minut de pe sistemulenergetic.ro , date pe care le cunoasteti mult mai bine decat insumi.
            Cu alte cuvinte la ora actuala Romania este exportator de curent electric doar la gaz avem probleme cu toata ca si aici cu cel din Marea Neagra am putea deveni idem exportatori.
            Potentialul energetic al Romaniei este indestulator astfel incat productia de curent electric sa poata fi extinsa mai ales pe segmentul fotovoltaic si eolian cu conditia sa nu fie afectate terenuri agricole, bogatia cea mai de pret a tarii, aici este vorba de „papa” pt noi si altii, tot export si merita facut un calcul, ce este mai avantajos ? sa exporti energie sau produse alimentare.
            Pe de alta parte productie de E-fuels nu ne-ar strica, mai ales pt uzul intern pt ca nu vad cum intreg parcul auto romanesc in continua crestere ar putea fi trecut pe electric din 2035 incolo, nici o sansa.
            Elvetienii sunt iar mai dibaci decat altii, au inventat productia privata de hidrogen, acasa, cu ajutorul energiei verzi fotovoltaice, hidrogen cu care in 5 min se poate alimenta un autoturism ca Toyota Mirai, o masina cu pile de combustie.
            Ce ma supara personal, politica da tonul la muzica si nu cercetatorii, inginerii si consumatorul, din acest motiv si altele, masina cu baterii electrice trebuie refuzata.

      • @ cd
        PNRR-ul a fost realizat sub indirecta coordonare a fostilor oamenilor noi, care se mai si lauda cu asta. La cat de woke-heirupist l-au facut, actualul ministru al fondurilor face balet 24/24 pt. renegocieri si reasezari pe baze realiste, tangibile ale proiectelor de acolo a.i. nu doar sa luam bani ci sa si creem ceva util pt. dezvoltare. E drept ca nu are carisma unui fost si cunoscut ziarist ci doar a mancat coordonari de fonduri si axe pe paine de vreo 20 de ani, la nivel local, regional si macro.
        Mda, sunt triste concluziile dvs. pt. ca am impresia ca vom avea nevoie de inca 3-4 cicluri electorale pana ne vom pricopsi cu macar 10% politicieni mai capabili si mai atenti la intarirea si dezvoltarea tarii.
        Germania pare ca-si spune cuvantul din nou (stocare Austria, conducta gaze HR-A-De= LOVE & schenghen, cablul Ungaria – Azerbaijan, cum bine spuserati), timp in care altora li se iimping pe gat tampenii cu hidrogen (de la trenurile pt. navetisti in jurul Bucurestiului la povesti despre mix gaz-hidrogen, canale de irigatie acoperite de panouri solare etc.). Cu altii nu le iese (conducta de gaze spania-fr se va face pe unde si cand va dori Franta, nu Germania).
        Om fi avand noi lignit da nu avem o-o sa facem precum nemtii ce tocmai ce o ridicara pe greta de la un mic protest langa o mina de lignit ce statea sa inghita inca un satuc (parasit de unii, repopulat cu activisti de mediu).
        Apreciez cele doua articole ale dvs. si v-as sugera sa duceti mai departe lupta prin punerea ideilor in public si dincolo de aceasta platforma excelenta pe alocuri dar usor elitista (in sensul unei vizibilitati media mai reduse la publicul general).
        De ce public? pt. ca ceva imi spune ca desi genul acesta de aspecte sunt cunoscute si analizate si la nivel de diverse cercuri si servicii, output-ul este viciat si controlat de intersul politic de moment. Iar acesta n-a fost mai niciodata altul in ultimii 30 de ani decat ciolanul.

  4. Felicitări Cătălin. Problema discutată foarte serioasă , la ordine zilei, complicată din punct de vedere științific și tehnic, este o temă pluridimensională care conține aspecte , tehnice, economice, sociale, politice, iar abordarea ei trebuie făcută din perspectiva jocului de inteese politice din regiune. Aireliefat corect și cu limpezime o serie din aceste lucruri șieste păcat că din punctul de vedere al autorităților românești lucrurile sunt privite și tratate cu atâta superficialitate ca să nu folosesc termeni mai contondenți și poate mai adecvați!

    • Ghita, multumesc mult pentru reactie si aprecieri !
      Intotdeuna este confortabil sa conversezi, cu un vechi colaborator si prieten, care stiu foarte bine ca stie si, mai ales care stie ca stiu, iar discutia poate evolua rapid de la acest nivel, micro-granular explicativ, la alt nivel superior macroeconomic-regional. Ai sesizat foarte bine (nici nu ma asteptam la altceva !) ca „abordarea trebuie facuta dpdv al jocului de interese din regiune”….ori, asta este exact ceea ce am vrut sa subliniez ! …uitindu-ma la interesul Romaniei
      Esti printre putinii care nu doar stiu din carti, dar „simt efectiv din practica meseriei”, puterea economica si politica pe care o da energia, unui stat, (pardon-SEN) in context regional.
      Multumesc inca odata si, multumesc Contributors care a „intermediat” aceasta reintilnire, desi viata si activitatile proprii nu au reusit sa ne reintilneasca…iar Contributors, ramine unul dinte putinele forumuri care uneste „contributori” si cititori de calitate, intre care, sper ca ne incadram cu modestie si noi

  5. Felicitari Domnului Catatlin Dragostin si firmei sale pentru eforturile sustinute din ultimele luni pentru a demonstra necesitatea utilizarii tehnologiilor de Stocare in Romania. Este de neinteles de ce Ministerul Energiei nu doreste sa ia in considerare aceste puncte de vedere pe care Dl. Dragostin le-a transmis in luna august 2022.

    • @Calin Vilt: multumesc Dl.Vilt
      Facem ce putem, cit putem si cum putem, mai mult din vechea noastra pasiune – energia, decit din vreun interes ascuns, oarecare….ba, mai mult, ne-am atras deja o mare adversitate din partea unei parti oarecare dintre cetatenii acestei tari
      Altminteri, existenta ne-o cistigam, tot asa cum putem, dar,….sigur nu din stocare…

  6. – Inelul ăla de 400kv este realizat, funcțional ?
    – Toată lupta asta pentru rezervoare de energie e cam trasa de par. ( părerea mea)
    1- deoarece Romania are o situație financiară catastrofală. Nici o investiție de anvergură ( inclusiv în sistemul energetic) nu e realizabilă fara banii străinilor care ne împrumută. Dovada partea financiara a celor două noi reactoare CANDU și a micilor reactoare minune.
    2- Decarbonarea asta e utopică. Deoarece Germania are o ” producție” de codoi 😀 pe locuitor de vreo 4- 5 ori mai mare ca România.
    De ce trebuie sa reducem noi codoiul ? Să reducă marii producători . Adică Germania, Franța, Italia. Și când ajung la nivelul nostru de poluare, atunci și doar atunci să se aplice cote egale de depoluare.
    Cumva suntem luați de fraieri ?
    – Cat privește Lapuseni, scoateți o analiza financiara cost-beneficiu și atunci, doar atunci am sa cred în așa ceva.
    Că de canal navigabil construit și care nu a amortizat veci costurile am avut.
    De centrala pe șisturi bituminoase și care a înghitit cam 1 miliard de dolari degeaba , am avut. Veci nu a produs nici măcar curent pentru un singur bec.

    Deci , analizele costuri- beneficii sunt fundamentale in oricare investiție energetica .
    Dar dacă vrem sa
    „dam bine la UE” înainte cu aruncarea banilor pe geam . ( Că oricum nu sunt ai noștri. Dobânda aferentă de platit, DA.)

    Părerea mea e că avem nevoie de capacități noi de producție de energie electrică. Că moștenirea lăsată de comunism vine închisa una după alta.
    Deci soluția e una de continuitate. Menținerea producției de curent la cote ridicate care elimina importul.
    Și asta doar daca vrem sa NU ajungem la pene de curent ca în Ucraina. Cu agravantul că nu ne bombardează nimeni.

    De necesitatea de a furniza din RO întreaga cantitate de curent și gaz necesară Moldovei, inutil de scris.
    Moscova cu marionetele de la București nu e de acord.

    • @ dl Stefan,
      Va respect opiniile, DAR
      am prezentat cifre si date concrete, din viata reala a SEN cu consecinte calculate precis si, as vrea sa discutam pe ele, in contextul opiniilor dvs.,
      ALTFEL, opiniile dvs. ramin doar opinii…ideea este de „a contribui cu ceva constructiv”
      no offence !

  7. 1. nimeni din clasa politica nu gandeste impotriva intereselor nationale pentru simplul fapt ca nu gandesc. punct.
    2. autorul sufera de evidente reminescente cumunistoide in care „piata” este bau-bau, liberalizarea este ciuma si cel mai bine este sa mergem inainte spe un viitor luminos planificat
    3. aceste CHEAP sunt niste fantasme in care, daca cineva se oboseste sa intrebe, nici macar specialistii din Hidroelectrica nu cred. de ce? pentru ca traiesc zi de zi cu MWh-tii, preturile iar calcule nu au sens vreodata. asta ca sa nu mai vorbim efectele de mediu…

    • Daca o fi asa cu sustineti aici “ 2. autorul sufera de evidente reminescente cumunistoide in care „piata” este bau-bau, liberalizarea este ciuma si cel mai bine este sa mergem inainte spe un viitor luminos planificat“ – intreb si eu de ce Franta urmeaza sa nationalizeze EDF?
      Stiti cum se glumeste in business-ul “capitalist si liber” despre “mana invizibila” a pietii😉, nu?

    • @zzz
      acelasi raspuns vi-l dau si dvs., ca si dlui Stefan mai sus, cu mentiunea ca, cifrele, calculele pur tehnice, si legile termodinamicii sunt aceleasi si in comunism si in capitalism….deci, sa discutam cifre nu de ce sufar eu
      Si ca tot sufar de evidente reminiscente comunistoide, poate imi explicati dvs. cum in „piata capitalista a energiei” din zilele noastre, Guvernul Romaniei, de exemplu, „da o Ordonanta de Urgenta” in care definesc ei „ce e aia cogenerare de inalta eficienta”…nu seama oare asta cu legea gravitatiei lui Newton in care o schimb si zic ca marul cade in sus, nu in jos ?!…
      Legile eficientei sunt legi (termodinamice) obiective…cum naiba sa le definesc eu dupa definitiile mele, ale dvs. sau ale Guv ?

  8. Acest articol ca si precedentul trebuie privite ca avind alaturi litera P de la Publicitate. Domnul Dragostin isi promoveaza interesele economice in a proiecta si/sau construi aceste centrale de acumulare.
    A pompa apa de jos in sus inseamna a consuma mai multa energie decit ai putea produce. Ai o tara ce are probleme in a asigura uneori chiar golul de noapte, dar nu aduci solutii normale de instalare de noi grupuri securitare. In 2027 grupul 1 de la Cernavoda va iesi din exploatare pentru macar 2 ani de zile (cam atit e durata normala pe la altii de reparatie si retehnologizare), dar visam la lacuri de acumulare facute artificial.

    • @Stelian – PSH (pumped storage hydropower) este cea mai răspândită metoda de stocare a energiei electrice în exces și un excelent complement pentru turbinele eoliene și parcurile fotovoltaice.
      In plus tehnologia este matura iar randamentul ciclului de pompare/generare este dintre cele mai mari.

      „According to the 2021 edition of the Hydropower Market Report, PSH currently accounts for 93% of all utility-scale energy storage in the United States. America currently has 43 PSH plants and has the potential to add enough new PSH plants to more than double its current PSH capacity.”

      https://www.energy.gov/eere/water/pumped-storage-hydropower

      „In total, there are 43 pumped storage plants operating in the U.S., with a total capacity of 21.9 GW, according to DOE’s 2021 Hydropower Market Report.

      https://www.hydroreview.com/hydro-industry-news/who-will-build-the-first-new-pumped-storage-hydro-in-the-u-s/#gref

      „Today the UK has a total hydropower installed capacity of over 4,700 MW, including over 2,800 MW of pumped storage. ”
      https://www.hydropower.org/country-profiles/united-kingdom

      Trebuie ținut cont și de faptul că regenerabilele sunt masiv subvenționate de UE în timp ce centralele atomice nu sunt deocamdată, din cate cunosc eu.

      Observați capacitatea enorma de pompare instalată în SUA (21,9GW pompare pentru aprox. 103GW capacitate hidro totala) cât și proporția de peste 50% a capacității de pompare raportată la întreaga capacitate hidro instalată în UK.
      Se pot căuta date și pentru alte țări cu potențial hidro ridicat.

      Concluzia simpla care se deduce este că PSH/CHEAP este o soluție uzuala peste tot unde există preocuparea de optimiza producerea și distribuția energiei electrice. Noi suntem cei rămași în urma și autorul are perfecta dreptate. Doar că eu nu as intra in zona conspirațiilor când cea mai probabila explicație pentru starea actuală a SEN este folosirea banilor de investiții înspre pomeni electorale, înspre Investiții in care comisionul primează (bani de borduri, parcuri și luminițe de Crăciun la toți primarii), nu pentru a fora într-un munte un tunel pe care nu îl vede nimeni .

      • @ dl. Ioan
        Multumesc pentru efortul de a explica ceea ce am vrut sa spun ! Este foarte util si constructiv si, mai ales „contribuie” la corectitudinea discutiilor.
        Multumesc inca odata pentru date si informatii !
        Eu mi-am permis „chiar sa intru putin si in zona conspiratiilor” tot asa, bazat pe niste date concrete…la urma urmei RO este intr-o competitie, chiar in interiorul fratiei UE sau, cum zice romanu: „…frate frate da’ brinza e pe bani…”

      • M-ati pocnit cu SUA… SUA care are mai multe sisteme energetice, nu unul singur, dar care n-are probleme cu acoperirea curbei de sarcina. SI care e mare cit o Europa… Romania are nevoie intai de grupuri care sa asigure acoperirea curbei de sarcina si apoi are nevoie de tichia de margaritar.
        In SUA si pe la altii responsabili nu au o proportie asa de mare de eoliene in productie, fiindca stiu ca nefiind constante pot genera mari probleme. Ce-o dam pe dupa gard?
        In 4 ani 700 Mw din sistem se duc pentru macar 2 ani. Si? Si nimic. Vinzi 2000 Mw la gol de noapte pe mai nimic si cumperi 1000 la virf de seara scump. Ce afacere faci?
        Nu e terminata investitia de la Tarnita sa vezi cit de eficienta este si mi se mai vind niste piei ale ursului din padure. Si cine va garanteaza ca aceste centrale de pompare vor fi folosite exact pentru scopul de reglare si nevoie la virf? Ca doar baietii aia destepti sunt acolo.

        • @Stelian- daca ati fi cautat date concrete inainte sa scrieti dupa ureche, ati fi constatat ca atat in SUA cat si in Romania energia eoliana reprezinta aprox.10% din totalul energiei produse. Insa pauzele de curent sunt mult, mult mai frecvente in SUA decat in Romania ( unde sunt cvasi inexistente), tocmai datorita faptului ca au retele separate si in caz de nevoie nu au de unde lua. Noi avem noroc ca suntem interconectati cu vecinii.

          Nu inteleg de ce toata lumea se leaga de eoliene si de factorul lor de capacitate. Ba de fapt inteleg, pentru ca sunt singurele care pot sa puna in pericol combustibilii fosili atat de dragi unora. O turbina eoliana actuala se poate incadra in categoria „utilaj greu” uzual. O fundatie ca toate fundatiile, un stalp de otel ca toti stalpii, un generator mai mic decat cele din centralele electrice uzuale, un reductor, niste pale. Nimic deosebit. Nu tu radiatii, nu tu deseuri radioactive, … Eolienele se instaleaza relativ facil, mult mai repede decat o centrala nucleara. Evident ca producerea energiei electrice din gaz este poate mai simpla si mai compacta, dar ne-ar aduce la mana strainilor.
          Daca vine vorba de SMR-urile promovate de Iohannis, acestea sunt inca in faza de obtinere a aprobarii designului din partea autoritatii pentru energie atomica a SUA. Povestea cu SMR-urile NuScale, banii pe care ii bagam noi in acest proiect in aceasta faza, cred ca fac parte din targul guvernantilor nostri, din plata pentru protectia militara oferita de SUA prin dislocarea soldatilor si echipamentelor americane in Romania in contextul razboiului din Ucraina.
          Am fost prinsi cu chilotii pe vine de evenimentele de anul trecut. Aviatie canci, tancuri canci ( cred ca „Bizonul” mioritic TR-85M1 s-ar face de ras in fata celor mai vechi tancuri sovietice care sunt pe campul de lupta din Ucraina – tun de calibru mic, blindaj slabut, putere mica, mobilitate scazuta, fiabilitate-mai bine nu ma gandesc…), obuziere autopropulsate canci, s.a.m.d. De aia striga Johannis in gura anul trecut mare sa vina in Romania oricine, americani, francezi, spanioli, portughezi, cu echipamentele din dotare, sa faca patrula aeriana, sa fie in caz de nevoie.
          Noroc ca suntem in UE si NATO, ca dupa politica de „wage led growth” a PSD-istilor din deceniul trecut am ramas cu o multime de restante la investitii fundamentale pentru securitatea noastra energetica, militara, de infrastructura, etc… Bine ca rusii s-au infundat in Ucraina.
          Cel mai rau este ca ai nostri guvernanti nici in acest moment nu fac planuri publice sa contracteze Leoparduri noi, PZH2000, Ceasar, HIMARS, baterii de coasta anti-navale, Iron Dome, Patriot, IRIS-T, etc…

          In privinta securitatii energetice merg oricand pe eoliene +PSH/CHEAP. Deja se instaleaza turbine de 15MW. Personal cred ca pana la fuziunea nucleara singura sura de energie regenerabila care are viitor este energia eoliana. Fotovoltaicele sunt bune pentru consumatori mici, dar nu pentru industrial. Orice investitie pe gaz mi se pare extrem de riscanta cu jumatate din productie in mana austriecilor de la OMV si cu viitorul incert al gazului rusesc ieftin. Investitiile in centrale atomice clasice sunt mari, constructia tine decenii daca nu o faci cu chinezii, bugetele initiale sunt depasite de cateva ori ( a se vedea exeprienta finlandezilor cu francezii la Olkiluoto-3) iar reactoarele modulare mici sunt inca in faza experimentala. Pe carbune nu putem face capacitati noi, pe gaz este riscant, pe pielea ursului din Marea Neagra nu ne putem baza si oricum nu ne-ar ajunge decat cativa ani, atomicele se construiesc greu si sunt scumpe, singura solutie de viitor mi se par a fi eolienele. In plus singura forma de producere a energiei electrice la care costurile scad sistematic sunt eolienele. Si peste toate, se fac si pe banii altora, pe bani europeni!

          Privind la ce se intampla in Ucraina incep sa cred ca mii de eoliene distribuite sunt mult mai greu de scos din functiune decat cateva termocentrale mari. Ar fi nevoie mii de rachete de croaziera de precizie mare ( pe care Rusia nu le are si nici nu prea le mai poate fabrica sub embargou) , extrem de costisitoare, ca sa nimeresti niste stalpi de cativa metri in diametru.

          Haideti sa ne lamurim si cu stocarea energiei electrice prin pompare. Toata lumea civilizata o are. Prin aceasta metoda se economiseste apa, lacurile de acumulare pot fi mentinute pline pentru perioade de seceta, investitia initiala este mare dar se face cu mijloace uzuale de constructie pe care le stapanim si noi, durata de viata a unei astfel de amenajari este enorma, bate orice alta forma de stocare actuala iar randamentul este mai mult decat rezonabil.

    • „A pompa apa de jos in sus inseamna a consuma mai multa energie decit ai putea produce.”
      Mi se pare de domeniul evidenței. Dacă vi se pare că ar fi extraordinar, ar trebui să explicați de ce.
      _______
      „Ai o tara ce are probleme in a asigura uneori chiar golul de noapte, dar nu aduci solutii normale de instalare de noi grupuri securitare.”
      Spuneați că ați citit și articolul precedent. Era acolo un grafic cu o curbă albastră a necesarului pe o săptămână vântoasă suprapusă peste producția de energie din diferite surse. Chiar și în luna martie deci, când per total consumul depășește producția, există multe perioade în care producția este în excedent, iar acest excedent ar putea fi folosit pentru a stoca energie în lacuri de acumulare si, drept urmare, s-ar elimina o parte din suprafețele albe de sub curba albastra. Ca ceea ce este pompat în 3 ore de excedent ajunge pentru puțin peste 2 ore de consum (72% dupa spusele autorului), dar chiar și așa e mai bine să folosești însuți ceea ce produci, decât să vinzi altora ieftin și să cumperi apoi scump. Cu banii economisiți se pot face noi grupuri securitare. Una n-o exclude pe cealaltă.

      • Problema este ca in astfel de cazuri se ilustreaza cu ceea ce convine. Adica o saptamina vintoasa….
        Romania si-a creat singura probleme mari lasind sa se instaleze 3000 Mw in vint, cu o pondere de utilizare de circa 25%. Adica dintr-un an ele merg 25% din timp si garantat nu mereu cind ai nevoie. Pe cind Cetrala de la Brazi are un indice de vreo 64-66% si garantat in 90% din cazuri merge cind trebuie. Nu mai discut de Cernavoda cu peste 80% daca-mi amintesc bine. Iar ca sa le aranjezi la preturi la eoliene le dai subventie, iar centralele le pui sa cumpere certificate de carbon. C-asa-i in tenis!
        Chelului ii trebuie tichie de margaritar zice o vorba. Cam asta sunt aceste lacuri.

        • @ Stelian:
          hai ca esti haios nea Stelica…daca puneam o zi lenesa de stat la soare fara vint, n-avem ce sa explic si tot imi sareai in cap ca „nu se vede nimic…iar atunci probabil ca ilustram ce-ti convenea matale…adica nu se intimpla nimic…”
          …hai ca-i tare…

        • @Domnule Stelian, “problema” este simetrică, adversarii regenerabilelor preferând nopțile fără vânt ca Argument suprem al lipsei de fiabilitate ale sistemelor repudiate de ei. Este totuși de menționat că autorul a ales o întreagă săptămână, nu doar momentul nocturn, dar intr-o perioadă a anului in care consumul e ridicat. Si, de asemenea, cu excepția hidrogenului, nu a criticat alte tehnologii pentru a-și susține punctul de vedere, așa cum de exemplu faceți dumneavoastră când repetați „tichia de mărgăritar”.
          Nu văd nimic rău in cele 3000 MW. Chiar și cu o rată de utilizare de 25% înseamnă 750 MW instalați, adică echivalentul a 10 SMR, dar care nu au nevoie de combustibil, de apa de răcire, de protecție. Iar acestea sunt ingrediente ce nu exista la discreție.
          Și mai e ceva: regenerabilele își îmbunătățesc această rată de utilizare pe măsură ce sunt tot mai multe, adică invers decât tehnologiile pe care le preferați. Căci pentru a acoperi ultimele 20 procente din necesarul la vârf e nevoie de un număr de grupuri mult mai mare decât ar rezulta dintr-o relație liniară.
          Iar certificatele de carbon nu sunt o chestie artificiala, gândită subversiv, ci o necesitate obiectivă, care se reflecta și asupra regenerabilelor in măsura în care pentru producție s-a utilizat energie neagră. Cine folosește drept pubela pentru resturile sale tehnologice aerul din care (ne) inspirăm cu toții e normal să suporte o taxă compensatorie.

        • Romania si-a creat singura probleme mari lasind sa se instaleze 3000 Mw in vint, cu o pondere de utilizare de circa 25%.
          1. Ce probleme și-a creat România astfel?
          2. Poate v-ați plimbat vreodată și ați văzut un grup de astfel de eoliene. Să zicem că erau 5, iar 4 dintre ele se roteau, una nu. Ceva mai târziu se roteau doar 3 și două stăteau. Motivul nu era deci lipsa vântului, ci consumul momentan mai mic. Pentru că nu pot fi oprite grupurile ălea securitare, sunt atunci oprite eolienele și astfel scade perioada acestora de utilizare. Cu o „tichie de mărgăritar” nu mai e necesară oprirea celor două moriști și prinzi două muște dintr-o lovitură: se stochează energie și crește „ponderea de utilizare”.

  9. „Elsevier, Science Direct, (o publicatie stiintifica de inalt nivel…”
    Imi permit o sugestie, pentru ca acesta afirmatie este departe de rigoarea pe care o aratati in restul contributiei:
    – Elsevier e o editura, in portofoliul careia regasim numeroase reviste stiintifice de prim rang (ca si carti, etc.). Asa cum scrieti, in aceste reviste sunt publicate rezultate stiintifice, obtinute in urma unei munci serioase de cercetare
    – Science Direct e platforma web prin care pot fi accesate publicatiile respective
    – Dvs. ati citat dintr-un articol aparut in Sustainability:
    H. Yu et al, Energy StorageCapacity Planning Method for Improving Offshore Wind Power Consumption. Sustainability 2022, 14,c14589. https://doi.org/10.3390/su142114589
    Editura care publica Sustainability este MDPI. Nu stiu daca e legata de Elsevier, ori daca articolul apare in baza de date science direct. Nu sunt convins ca, in comunitatea stiintifica, MDPI are aceeasi reputatie precum Elsevier, Springer (Sa dau cateva exemple), ori ca autorii sunt, intr-adevar, cercetatori de varf.

    Acest lucru nu stirbeste insa meritele articolului dvs. Va doresc succes, sunteti unul dintre cei care, demonstreaza ca, printr-o abordare rationala si fara extreme sau patima, resursele alternative sunt o cale efctiva spre diversificare a resurselor energetice.

  10. @anonim: aveti dreptate
    Am baze de date cu info, rapoarte etc., etc. si, din sutele de date, n-am stat sa mai verific acuratetea sursei, cine ce si cum…am pus-o repede ca sa fie relevant pt. ce mesaj SINTETIC vroiam sa transmit si, fara sa mai ma apuc sa scriu (desi ar fi trebuit), surse complete, autori, date, etc., etc…lungeam si mai mult „pelteaua”
    Oricum, e corect ce spuneti…si, oricum, nu-mi dau doctoratul ca sa ma feresc de plagiat !?

  11. Draga Catalin,

    De mult asteptam ca specialistii in energie sa-si spuna cuvantul.
    Sunt de acord cu tine in privinta opiniilor privind problema energetica a Romaniei si te sustin 100%.
    Din pacate, in mass-media, in special la TV apar tot felul de ” specialisti si experti in energie”, ca sa nu mai vorbim de consilierii ministeriali sau de la diverse agentii care,, in cvasitotalitate, habar nu au cu ce se mananca energia.
    Invit public pe fostii nostri colegi (care mai sunt in viata) sa se alature demersurilor tale cu explicatii si solutii privind problema energetica din Romania si din proximitatea Romaniei.
    Nu ma astepr la nimic de la guvern si mai ales de la partide pe care le consider, fara sa gresesc, ca fiind Grupuri Infractionale Organizate. Incompetenta nu justifica decat pertial jefuirea economiei romanesti de peste 30 de ani!
    Inca odata felicitari si pastram legatura.

  12. Radule !…multumesc pentru mesaj !…am ajuns sa vorbim intre noi prin forumuri !?…nu ca ar fi rau !…dar, asta reflecta o lipsa a unor legaturi mai strinse intre noi, cei care, din fericire, am mai ramas in viata, cum bine ai subliniat. E adevarat, astazi, sunt ingrozit ca n-am cu cine sa dialoghez cind mai merg prin centrale, agentii si ministere care au legatura cu energia, sau, comisiile d especialitate din Camera Deputatilor sau Senat.
    Gradul de deprofesionalizare si lipsa de „cultura energetica” este sub nivelul critic „de avarie”…nu stiu „ca energy planning”, unde vom ajunge, sau, mai bine zis, unde vom sfirsi daca continuam asa !
    Pastram legatura (direct, desi, poate ne vor acuza de „conspirationism” !!!!)

  13. Doar cateva remarci:
    1. Dificultatea corelarii productie-consum s-a accentuat odata cu cresterea ponderii regenerabilelor. Crestere stimulata prin subventii dar fara acoperire investitionala in stocare.
    Ma intreb cat timp decidentii vor stimula aceasta dezvoltare, care pericliteaza siguranta sistemului.
    2. Productia de energie este din ce in ce mai mult penalizata de vechimea grupurilor clasice, sufocate si de taxarea emisiilor. Grupuri gandite sa functioneze in regim de baza/semibaza, functioneaza doar in regim de rezerva, cu costuri uriase (porniri-opriri, regimuri tranzitorii) si fara banii necesari reparatiilor/retehnologizarilor.
    3. Guvernele nu au avut/nu au o strategie necesara de dezvoltare si nici nu aloca bani pentru investitii.
    4. Investitia in CHEAP este foarte mare, randamentul de restitutie fiind de cca 70%.
    5. Pentru stadiul tehnologic actual, toate „programele” bazate pe hidrogen sau mixturi hidrogen-gaze raman doar visele umede ale unor politicieni habarnisti.
    In concluzie, tinand cont de marimea investitiei si de riscuri, cred ca o astfel de realizare e fezabila doar ca initiativa privata. Pe baza unor studii serioase, deoarece investitorul privat nu-si permite sa arunce banii.
    Astept, deci, ca sustinatorii tehnologiei – care o intrevad ca oportunitate – sa treaca la treaba.
    Fara sa mai astepte bani de la bugetul statului.

    • Baza realizarii solutiilor fezabile tot hidrogenul intr-o forma sau alta ramane cu conditia ca mediul privat si cercetarea sa caute solutiile necesare care deja exista insa nu sunt promovate la scara larga.
      Politicul face jocurile dupa cum ii se sopteste de lobbyist, ONG si multi altii la ureche.
      In mod normal politicul ar trebui sa se retraga complet din discutia energetica si mai ales a subventionarii unor modele.
      Politicul justifica amestecul masiv in domeniul energetic prin faptul ca este de datoria sa sa asigure alimentarea cu energia necesara pe de o parte dar nu este dispus sub nici o forma sa renunte la suprataxarea energiei, suprataxare care se reflecta in preturile umflate mai ales pt consumatourul privat care nu are nici o sansa si este obligat sa achite ce i se cere.
      Va pot asigura ca si peste 50 de ani, problema energetica nu va fi rezolvata atata timp cat politicul ramane strans legat de aceasta ramura economica pt le este vitala.

  14. Si eu sunt de parere ca, pana vom fi salvati de un panaceu energetic (gen fuziune nucleare, cu al sau etern „la 30 de ani distanta”), omenirea trebuie sa faca ceva, si impartasesc in toalitate concluzia autorului, cum cum ca stocarea trebuie sa fie parte a solutie.

    Totusi, legat de Romania (si probabil multe alte state), consider ca ne aflam in situatia actuala pentru ca „asa doreste poporul”. Ati vazut-o, vreoadata, pe tanti Aglaia, din deal, iesind in strada, impreuna cu suratele sale, scandad ca doresc regenerabile, cu stocare? Eu nu! Am vazut in schimb ca daca primesete un 50 de lei la pensie, desi inflatia i-a „mancat” mult mai mult din puterea de cumpare, se afla in culmea fericirii. De ce s-ar angaja politicienii nostrii in niste proiecte imense, care se vor intinde mult dincolo de mandatul lor, cand ar putea „sa manace si ei ceva”, ii dau si simpaticei tanti Aglaia cei 50 de lei ravniti, si toata lumea va fi fericita („win-win” autentic)?

    Trista mea concluzie, de pana acum, este ca noi, cei care mai citim astfel de articole, ne mai dam cu parerea, suntem o minoritate infima. Marea majoritate a conationalilor nostrii (a se observa ca am fost finut si nu i-am etichetat „bizoni” sau alte asemenea), desi simt si ei efectele, nu sunt capabili sa inteleaga ce se intampla si au alte preocupari. Ne supunem tiraniei majoritatii! Politicienii sunt doar o oglinda a natiei! Singura speranta ar fi ca generatiile urmatoare, avand acces mai facil la educatie, informatie, tehnologie, sa fie mai ancorati in realitate, mai greu de manipulat si, intr-un final, sa ne indreptam ca natie in directia cea buna!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Catalin Dragostin
Absolvent al Politehnicii Bucuresti, promotia 1974- specializarea Centrale Nucleare Candu. Fondatorul si unul din actionarii SC Energy-Serv SRL. Fondatorul ESCOROM (Asociatia firmelor Esco din Romania), membru al Cogen Europe-Bruxelles, de ~14 ani, cu contributii la legislatia UE in domeniu, Intre 1990-1996 a lucrat la RENEL, ocupindu-se de un program de reabilitare si restructurare (corporatizare RENEL) si a sectorului energetic din Romania, finantat cu ~500 mill. USD, de Banca Mondiala, BERD, BEI, JEXIM

Carti noi

 

Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române și Muzeul Național al Literaturii Române vă invită la expoziția „Manuscrisele inedite ale lui Mircea Eliade din patrimoniul Institutului de Istorie a Religiilor al Academiei Române”, care va putea fi vizitată între 26 ianuarie și 13 martie 2023 la sediul Muzeului Național al Literaturii Române din strada Nicolae Crețulescu nr. 8. Află mai multe

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carti noi

„Jurnalul de doliu scris de Ioan Stanomir impresionează prin intensitatea pe care o imprimă literei, o intensitate care consumă și îl consumă, într-un intangibil orizont al unei nostalgii dizolvante. Biografia mamei, autobiografia autorului, atât de strâns legate, alcătuiesc textul unei declarații de dragoste d’outre-tombe, punctând, în marginea unor momente care au devenit inefabile, notele simfoniei unei iremediabile tristeți… vezi amanunte despre carte
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro