Agresiunea rusă împotriva Ucrainei are repercusiuni din ce în ce mai mari dincolo de Europa de Est – politice, economice, sociale, juridice și umanitare. În acest context, merită să revedem cea mai veche și mai urgentă solicitare ucraineană din timpul războiului pentru un sprijin militar occidental direct. La scurt timp după începerea invaziei masive a Rusiei la 24 februarie 2022, Kievul a lansat o campanie internațională prin care cerea să se asigure Ucrainei o zonă de interdicție aeriană.
Deși au înțeles temerile ucrainenilor, NATO și țările membre au respins rapid și în totalitate propunerea Kievului, considerând că este un pas prea riscant. Chiar și o satisfacere parțială a cererii ucrainene, de exemplu, de a declara anumite părți din interiorul vestic al Ucrainei ca zone de interdicție aeriană, a fost considerată ca nefiind în interesul național al statelor membre ale NATO. Acest raționament schematic era deja discutabil în 2022. A devenit din ce în ce mai dubios în 2023.
Un angajament militar activ în teritoriile din vestul Ucrainei, cu avioane de vânătoare și armament antiaerian, din partea țărilor occidentale și a altor țări interesate, ar răspunde nu doar unui strigăt de ajutor ucrainean. Războiul Rusiei împotriva statului, economiei și populației ucrainene atinge interesele de bază ale multor națiuni din afara Europei de Est.
Interesele naționale ale Ucrainei se aliniază cu ale multor alte țări ale lumii în cel puțin patru moduri și, prin urmare, cer o acțiune directă din partea actorilor din afara Ucrainei:
În primul rând, capacitatea continuă a Ucrainei de a recolta și de a exporta produse alimentare și în special cereale este strâns legată nu numai de chestiuni umanitare îngrijorătoare. Este, de asemenea, o condiție necesară pentru menținerea stabilității și ordinii la nivel mondial. O penurie și o nouă creștere a prețurilor la produsele alimentare de bază, cum ar fi făina și pâinea, vor avea repercusiuni sociale și politice transcontinentale grave. Acestea pot include guverne instabile, revolte armate, fluxuri de migrație, creșterea xenofobiei și chiar războaie civile sau interstatale.
O utilizare a puterii aeriene și antiaeriene occidentale și non-occidentale pentru a ajuta Ucraina să își asigure producția și exportul de alimente nu este, prin urmare, doar o chestiune de empatie sau de caritate față de ucraineni. O astfel de utilizare directă a puterii militare NATO și non-NATO ar fi suficient de justificată de necesitatea de a minimiza riscurile generice pentru securitatea internațională. Prevenirea foametei și a consecințelor sale distructive pentru ordinea globală este, în sine, un motiv suficient pentru a lua în considerare crearea unor zone de interdicție aeriană deasupra și în jurul Ucrainei. Astfel de măsuri ar putea fi justificate fără a se menționa măcar solicitarea ucraineană în acest sens și cu referire exclusivă la preocupările naționale non-ucrainene și la cele transnaționale mai largi.
În al doilea rând, centralele nucleare ucrainene – inclusiv defuncta centrală nucleară de la Chornobîl – au devenit, de la începutul invaziei pe scară largă, în mod repetat, locuri, teatre, ținte și instrumente ale activității militare rusești. Riscurile transfrontaliere care decurg dintr-un astfel de comportament pentru sănătatea a milioane de ucraineni, dar și a cetățenilor din mai multe state membre NATO, sunt evidente. Atunci când Ucraina a cerut o zonă de interdicție aeriană în 2022, a fost surprinzător faptul că interesul național ridicat al mai multor țări europene în ceea ce privește siguranța materialului radioactiv al Ucrainei a rămas sub radar.
Astăzi este timpul ca NATO și guvernele sale să se implice direct în protejarea cetățenilor lor de o repetare a consecințelor dezastrului de la Chornobîl din 1986. La fel ca și în ceea ce privește susținerea unei producții alimentare și a unui transport ucrainean stabil, interesul Ucrainei în protejarea centralelor sale nucleare poate fi considerat chiar secundar. Și în acest caz, cererea Kievului de instituire a unei zone de interdicție aeriană nici nu ar mai trebui să fie menționată în justificarea angajamentului militar al NATO și al altor aliați în spațiul aerian al Ucrainei.
În al treilea rând, din octombrie 2022, orașul Kiev a devenit o țintă preferată a atacurilor rusești cu rachete și drone (așa cum am fost eu însumi martor offline de numeroase ori). Intenționat sau nu, rachetele și dronele rusești au lovit în mod repetat infrastructura pur civilă și au ucis necombatanți. În mod frecvent, casele sunt avariate, kievenii sunt răniți de resturile căzute de la rachetele și dronele rusești interceptate, precum și de la muniția antiaeriană ucraineană.
La Kiev se află zeci de ambasade și consulate străine, precum și birouri ale numeroase organizații guvernamentale și neguvernamentale occidentale și neoccidentale. În mod ciudat, securitatea a sute, dacă nu chiar mii de cetățeni ai țărilor NATO și non-NATO din Kiev depinde în întregime de Cupola de Fier ucraineană de deasupra capitalei. Numeroși diplomați și alți oficiali guvernamentali aflați permanent sau temporar la Kiev reprezintă țări cu forțe aeriene și antiaeriene avansate. Cu toate acestea, acești oficiali detașați, precum și alți contribuabili străini, nu pot conta până în prezent nici în drumul spre Kiev, nici în interiorul orașului, pe armatele propriilor lor țări pentru a-i proteja.
Asta în ciuda solicitării exprese a guvernului ucrainean de a face acest lucru.
Nu în ultimul rând, începe campania de redresare, modernizare și europenizare a Ucrainei. Aceasta implică din ce în ce mai multe investiții și prezențe străine occidentale și non-occidentale pe întreg teritoriul țării. Miliarde de euro și dolari din banii contribuabililor vor fi investiți în de-minarea, repararea și reconstrucția Ucrainei. Acest lucru va crește interesul național al multor țări occidentale și al unor țări non-occidentale în ceea ce privește securitatea de bază în Ucraina.
În cazul în care campania de teroare a Rusiei în Ucraina, cu rachete cu rază lungă de acțiune și drone, va continua, problema securizării infrastructurii civile finanțate la nivel internațional împotriva atacurilor va deveni din ce în ce mai evidentă. Guvernele și cetățenii occidentali se pot întreba ce se va întâmpla cu diferitele proiecte pe care le finanțează. Vor avea un efect durabil sau vor fi mai devreme sau mai târziu neutralizate de atacurile teroriste rusești?
Investițiile private directe vor deveni, de asemenea, un factor care va ajuta economia Ucrainei să se revigoreze. În ciuda problemelor complicate legate de asigurări, aceasta este considerată de mulți oficiali occidentali ca fiind un factor determinant pentru viitoarea redresare a Ucrainei. Mai ales în cazul clădirilor mari de birouri sau fabrici ridicate sau renovate de către sau cu ajutorul companiilor străine, se va pune problema protecției acestora împotriva raidurilor aeriene rusești. Guvernele diferitelor țări în care se află sediile centrale ale companiilor care investesc în Ucraina și asigurătorii acestora vor fi supuse unor presiuni pentru a ajuta guvernul ucrainean să asigure securitatea acestor investiții.
Mulți observatori văd o instaurare a zonelor de interdicție aeriană susținute de Occident chiar și deasupra hinterlandului Ucrainei ca pe un drum drept spre al treilea război mondial. Este îndoielnic că o astfel de escaladare se va întâmpla cu adevărat, atâta timp cât trupele occidentale nu se vor implica în luptele din prima linie. Rusia nu a folosit niciun avion de vânătoare cu echipaj pentru intruziunile sale în spațiul aerian din spatele Ucrainei. Atacurile teroriste rusești asupra orașelor și așezărilor mai mici din interiorul Ucrainei se fac exclusiv cu ajutorul rachetelor și al dronelor.
Dacă avioanele de luptă occidentale și rachetele sau gloanțele antiaeriene ar lovi obiectele zburătoare rusești, acestea nu ar ucide soldați ruși. Rețineți, în acest context, că, în 2015, forțele aeriene turcești au doborât un avion de luptă rusesc deasupra Siriei, iar pilotul a fost ucis. Rusia a răspuns la această acțiune a unui stat membru NATO prin sancțiuni economice temporare împotriva Turciei. Putin a restabilit în scurt timp relațiile depline și mai degrabă prietenoase cu Erdogan – ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.
Sunt necesare noi discuții diplomatice internaționale, ale experților militari, ale parlamentelor naționale și dezbateri publice în mass-media cu privire la vechea cerere a Ucrainei de instituire a unei zone de interdicție aeriană. Aceste dezbateri interne și multilaterale trebuie să cântărească costurile, câștigurile și riscurile costurilor implementării uneia sau altei variante a ideii inițiale a Kievului. Trebuie identificate obiectele și teritoriile ucrainene care sunt de mare relevanță pentru statele membre NATO sau UE, precum și pentru alte națiuni. O evaluare completă, rațională și lipsită de emoții a noii situații din 2023 ar trebui să clarifice care sunt interesele naționale esențiale ale țărilor occidentale și ale altor țări care sunt în joc și ce se va câștiga și ce se va pierde odată cu instituirea zonelor de interdicție aeriană. Pe această bază, ar trebui să acționeze fie o organizație precum ONU, NATO și UE, fie o coaliție a celor care doresc să acționeze.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Implicarea directa a NATO in razboi nu este posibila prin decizia unanima necesara ce apare doar in cazul in care NATO este atacat .Rusia s-a ferit ca „ dracu de tamîie ” sa atace vreun centimetru ce apartine tarilor membre NATO. Rusiei ne pare ca ii este frica sa faca asta cu toate ca amenintarile curg si ele „ valuri – valuri , pe acest subiect .A ataca NATO inseamna a declara razboi tuturor tarile membre NATO ceea ce Rusia se fereste sa faca chiar si in cazul Ucrainei acolo unde nu apare nici o declaratie de razboi .Rusia nu a riscat ca Ucraina sa poata lovi direct teritoriul Rusiei ceea ce acum incepe sa devina realitate .A declara razboi NATO inseamna a-si asuma toate consecintele si loviturile imediate ce vor viza intregul teritoriu al Rusiei . Mai degraba o Coalitie de state ,,ce vor dori sa isi asume responsabilitatea ,poate oferi Ucrainei tot echipamentul militar necesar protejarii intregului spatiu aerian .
Just. Bine argumentat. Subscriu.
Propunerea autorului înseamnă escaladarea conflictului, or asta este riscant. Eu aș propune, în prima fază, retragerea ambasadelor din Rusia a tuturor statelor membre NATO. Apoi, eliminarea Rusiei din Consiliul de Securitate al ONU, chiar cu riscul desființării actualului ONU care de fapt nu mai are nicio eficiență și nicio putere. O altă metodă: Turcia să închidă strâmtorile pentru a bloca exporturile Rusiei, dar și manevrele militare.
Mulți observatori văd o instaurare a zonelor de interdicție aeriană susținute de Occident chiar și deasupra hinterlandului Ucrainei ca pe un drum drept spre al treilea război mondial.
Desi nu sunt observator, impartasesc aceasta parere. Odata pornit un ww3 nu mai e cale de intoarcere, singura alternativa e sfirsitul.
Poate ca recenta criza a cerealelor, declansata de rusia, ar trebui folosita pentru a facilita lovirea vaselor rusesti ce se fac vinovate de eventuale atacuri asupra navelor civile ce transporta cereale.
De asemeni, Ucraina ar trebui sprijinita sa devina, de facto, scutul aerian avansat al Europei, in fata rachetelor rusesti. O „umbrela” antiaeriana eficienta ar echivala cu o zona de interdictie aeriana.
In fine, baterii de coasta, cu rachete anti-nava, ar putea securiza un coridor de transport maritim, pentru cereale.
Decebal, viteazule dac, bine ai spus!
As mai zice ca Moscova si Sankt Petersburg sa fie bombardate atomic, supravietuitorii si toti care au ADN rusesc sa fie castrati, iar teritoriul Rusie sa fie impartit la licitatie, din banii obtinuti urmind a se reconstrui Ucraina si alte panouri solare si Mori de vint.
De asemenea trebuiesc intensificate planurile de distrugere a Chinei, Iranului, Coreei de Nord si, de ce nu, a Ungariei. Reducerea cu cca 2 miliarde a populatiei ar fi extrem de benefica ecologiei, se vor reduce masiv emisiile si vor fi resurse suficiente pt toti oamenii buni.
Asa vom avea o pace vesnica, ar fi solutia finala, cum zicea unu cu mustata!
De la o propunere în parametri rezonabili, sărim instantaneu la reductio ad hitlerum, doar că pupându-i mumos pe ruși pe creștet, nu cumva să le fie clintit un fir din părul cu care încearcă să-și mascheze chelia imperialistă. Mare noroc de asemenea oameni, trăitori în Occidentul depravat dar cu inima în taiga, altfel rușii nu mai apucau să-și umfle mușchii în mod adecvat și în secolul ăsta.
P.S : Da, există o posibilitate de conflict și cu China, Iran, Coreea de Nord. O alternativă pentru care ar trebui să fim pregătiți, că ne place sau nu. După cum se vede, o bâtă solidă la timpul ei face cât zece vorbe mieroase în relațiile cu sistemele încremenite în secolul trecut. Un Occident moale și mult prea înțelegător a dat nas lui Ivan, încă de la invazia în Georgia.
Cu mustață erau doi….Hitler și Stalin….
Ba nu, tovarase „Tiganu”, mai bine sa lasam rusia sa pastreze ceea ce controleaza din teritoriul Ucrainei, sa reluam importurile si pomparea de bani in rusia, sa-l primim pe tov. putin prin toate cancelariile occidentale, sa deblocam banii europeni pentru Orbania, ca asa vom obtine pacea de 1000 de ani! :)
Va place sau nu, stapanul dvs. de la Rasarit e pe tobogan. Inca n-a prins viteza, dar ce trebuie sa se intample, se va intampla, mai repede sau mai incet.
In WW2, rusia a fost ajutata de SUA sa respinga invazia lui Hitler. Astazi, Occidentul ajuta Ucraina sa respinga invazia lui Putler. La fel – cu tehnica militara. Evenimentele istorice au tendinta sa se repete, dar unii se incapataneaza sa nu accepte evidenta…
Decebal, viteazule dac, ma impresioneaza optimismul tau.
„Tigane”, revino-ti din emotie, nu e optimism, e doar realism. Optimism ar fi sa scriu ca imperiul rus (sau macar CCCP) va fi, din nou, ce-a fost odata. As fi sefu’ la toti optimistii! Dar postul asta e deja ocupat.
“As mai zice…”
Nu înțeleg cum de a fost publicat comentariul dumneavoastră?!…Eu am scris unul cu mult mai “cuminte” cu același mesaj și a fost șters.
„Dacă avioanele de luptă occidentale și rachetele sau gloanțele antiaeriene ar lovi obiectele zburătoare rusești, acestea nu ar ucide soldați ruși.”
Dar daca invers?
„Cristescu” vezi ca din sacul ala de ruble in curand nu o sa-ti cumperi nici macar o pereche de galosi si o sticla de pufoaica