De atîtea urări ”La mulți ani” (cu sănătate și bucurii and so on) nu ne mai dăm seama că nu urăm cum urează celelalte popoare europene. Toți folosesc echivalente ale unui ”An nou fericit / An nou vesel, bucuros”.
Toți în afară de greci.
E extrem de greu de urmărit istoria acestei urări, ”la mulți ani”.
O găsim greu la autorii bizantini, la Evagrie Scholasticul, Istoria Eclesiastică, II, 18, § 313 (referitor la evenimente din anul 451) Λεοντος πολλὰ τα ἔτη = (papei) Leon, mulți ani. O scrisoare a lui Constantin IV către papa Donus, din 677 : to theion phylaxoi se epi pollous hronous = Dumnezeirea păzească-te mulți ani. Mai cert to polychronion ”urarea de la mulți ani” la Constantin Porfirogenetul, De Caeremoniis, după 956, și imediat după aceea la Liutprand din Cremona, Relatio de legatione constantinopolitana în 968 : Nicephoro, πολλὰ ἔτη, id est plures anni sint = lui Nichifor, mulți ani, adică mulți ani să-i fie.
În latină :
Bizantinii au luat-o probabil de la romani, care au folosit-o prea puțin. O formulă asemănătoare găsim în anul 222, în Historia Augusta, cînd senatorii îl aclamă pe Severus Alexander, abia întronat : Augustus noster, imperator noster, di te servent. vincas, valeas, multis annis imperes = zeii să te țină, să birui, să fii sănătos, să domnești mulți ani.
Mai clar la sf. Ieronim, Epistole IV 96 din anul 401-402 : cui multos imprecamur annos = îți urăm mulți ani.
”Mulți ani” și ”a mulțămi” sînt probabil foarte vechi în română. Cea mai veche atestare e la Coresi, în Evanghelia cu învățătură, 1581 (p. 60) : Pre alţi-i ispiteaşte Dumnezeu pentru credinţa, să vază cumu-i voru mulţemi şi cumu-lu voru ruga.
Cînd anume a fost tradusă expresia din greacă în română ? Nu știm. Dar e foarte plauzibil că e luată din greaca bizantină, în perioada în care strămoșii românilor trăiau în Balcani și erau supuși romanofoni ai împăraților bizantini.
Urarea românească e tradusă direct din greacă εἰς πολλὰ ἔτη, în greaca tîrzie Χρόνια πολλά, întru ani mulți.
Din motive necunoscute, cuvintele pentru ”mulțumesc” se schimbă relativ ușor. Franceza are merci, din mercedes ”milă” ; portugheza, obrigado ; și desigur, spaniola și italiana au gracias / grazie, împrumutate tîrziu din latina medievală. E mult mai plauzibil ca și ”La mulți ani” să fie un calc lingvistic din sec. VI-VII din greaca bizantină, decît să fi fost moștenită expresia direct din latină, limbă în care ”ad multos annos” a avut o prezență spectrală, evanescentă, marginală.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
„Cînd anume a fost tradusă expresia din greacă în română ? Nu știm. Dar e foarte plauzibil că e luată din greaca bizantină, în perioada în care strămoșii românilor trăiau în Balcani”
Așa e. Vorbitorilor de latină de la nord de Dunăre le era rușine să folosească expresia în limba lor. Au lăsat urmașilor prin testament obligația de a traduce cândva expresia din greacă, fiindcă în secolul 21 avea să fie din nou nevoie de argumente pentru susține teoria migrației românilor din sudul Dunării.
Pentru cine a ratat articolele mai vechi și comentariile aferente: lingviștii de la Budapesta pretind că maghiarii au preluat de la slavi termenul ”pogány – păgân”, de parcă n-ar fi existat în latinește ”paganus” de câteva secole. Iar diverși oameni de bine (apud Ion Iliescu) trecuți pe la universități din State pun și ei umărul la mistificările astea.
între 270 și 1000 nu mai e atestată populație romanică la nord de dunăre.
sînt șapte sute de ani, distanța dintre Dragoș vodă și Iohannis, pentru care avem zero date istorice.
dacă vă place istoria de tip Petre Ispirescu, OK.
”între 270 și 1000 nu mai e atestată populație romanică la nord de dunăre.”
Da. Un teritoriu de 300.000 kmp, cât statul Montana de astăzi, a rămas complet pustiu. Până și ultimul cioban vlah din munții Orăștiei s-a dus în Serbia, că Ardealul trebuia pregătit pentru venirea maghiarilor 😀
Cohorte romane erau atestate după 270 la nord de Dunăre? Continuitatea genetică timp de peste 5.000 de ani a populației de la nord de Dunăre cum se explică? Îngroparea morților în grădina casei, practicată până în ziua de astăzi în județele Alba, Hunedoara și Caraș-Severin, cum se explică?
Cine s-o atesteze ? Populatie exclusiv rurala, pe o arie geografic limitata, extinsa de-a lungul secolelor in mod natural – nu prin migratie !- si ajungand pana in Panonia, Moravia,etc.
Si migratia de dupa 1000 cine o atesteaza ?
Dacă nu mai e atestată nu înseamnă că nu era. În definitiv, maghiarii de ce nu s-au dus în Transilvania care era mai bogată și s-au dus în Panonia în care nici iarbă nu era? Teza asta că maghiarii au fost primii, ocupând o țară pustie este scandaloasă. Chiar așa de mari sunt granturile altora?
Deci, faptul că nu există atestări documentare nu demonstrează nimic? Faptul că Bolojan a scos statuile românești din Oradea, aia nu înseamnă că au nu au fost acolo! Înțelegeți direcția, domnule Ungureanu?
Nu dezinformati fără a va fi informat in prealabil. Statui instalate in Oradea sub conducerea lui Bolojan:
1. Regele ferdinand in piata unirii ( existase si in perioada interbelica, a fost înlocuit de o stela sovietica, apoi statuia lui Mihai Viteazul). Tot ansamblul statuar initial(piateta) a fost creat de Duiliu Marcu exact pt statuia interbelica a regelui ferdinand. Prin urmare a-a făcut o reparatie istorica.
2. Episcop roman ciorogariu – piata unirii
3. Iuliu Maniu – piata unirii
4. Regina Maria – piata ferdinand
5. Mihai viteazu – reamplasat in centrul civic in piata catedralei ortodoxe. (se uita direct peste zidul cetatii spre Sf. ladislau, amplasat in cetate), e chiar mai bine pozitionat.
Restul statuilor romanesti existente anterior sunt bine merci la locul lor – iosif vulcan, emanuil gojdu, mihai eminescu etc.
6.cardinal Iuliu Hossu – pista unirii, im fata catedralei greco-catolice
Bineinteles ca exista si statui maghiare, e si normal deoarece maghiarii reprezinta o parte importanta din comunitate (mai mica de at acum 100 sau chiar 50 de ani dar asta e alta discutie).
Cum ramane cu ducatele lui Gelu (nume clar romanesc) de langa Cluj, apoi Glad si Menumorut care stapaneau peste o populatie mixta vlaho-slava si vlaho-cumana, atestate pe la anul 900? Dar cu Sf Sava care locuia in Buzau intr-o populatie mixta romanica-gotica pe la anul 500? Dar cu populatia daco-geta romanizata din Dobrogea care a ramas sub bizantini pana la anul 600 cel putin?
Faptul ca nu exista atestari scrise sau sunt f.putine nu inseamna ca nu mai exista deloc populatie. Evident ca sub atatea valuri migratoare, orice societate extinsa cu orase, regi, scribi, etc s-a distrus, iar populatia vlaha s-a refugiat in munti. Ca unii s-au mutat la sud de Dunare e posibil, dar nu toti. Altfel, ungurii s-ar fi asezat preponderent in Transilvania care e mult mai bogata si mai manoasa decat Panonia.
Iar teritoriul Romaniei de azi ar fi fost inglobat in alte state sau aici ar fi fost Cumania, un stat de limba cumana. Teoria ca limba romana s-ar fi format la sud de Dunare nu rezista si nu se poate baza pe doar cateva cuvinte. Asa de exp lb romana actuala a imprumutat multe cuvinte din engleza, fara sa fi fost vreodata ocupata de englezi sau americani.
Dle Ungureanu, apropo de atestare, știați ca întemeierea Berlinului nu e atestată nicăieri? Nu se știe nici pe care mal al râurilor Spree sau Havel a fost construită prima clădire, prima piață, prima poartă.
Un chițibușar ar putea susține că Berlinul nu a existat și nici nu există. Dar orașul este acolo totuși.
Mulțumesc eram convins că vine din multum est
@Harald _ „Vorbitorilor de latină de la nord de Dunăre…”
Cu respect, vă rog mult să vă reconsiderați opinia….
După cum au arătat numeroasele articole pe tema formării poporului român și a limbii române, publicate de anumiți autori în cadrul platformei online contributors.ro, ulterior anului 270, la nord de Dunăre au trăit doar vorbitori de limbă maghiară,
Populația daco-romană din spațiul carpato-dunărean a fugit, trecând ca prin brânză (cunoașteți etimologia cuvântului) prin toată populația bulgară din sudul Dunării și ajungând cam pe unde este astăzi Albania.
La nord de Dunăre n-au îndrăznit bulgarii să se stabilească și să cultive roșii și castraveți în rodnica luncă a fluviului, deși spațiul a rămas o bună bucată de vreme pustiu, de frica râșilor, urșilor și pârșilor.
Semne bune anul are 😉. Un mic instrument, harta evolutiva, luna de luna a imperiului bizantin : https://www.youtube.com/watch?v=zhNM4RkNsH0
Singurele perioade in care imperiul a stăpânit fără drept de apel pana la dunare sunt, pana in 630 si intre cca. 1000- 1194. Cam pe unde ati localiza in timp acest transfer di. Greaca catre „supusii romanofoni din balacani”? Si mai ales când au trecut in corpore dunarea
Altfel este un subiect interesant ce ar meritag un studiu mai aprofundat.
La multi ani!
”in corpore” nu înseamnă mare lucru.
aveți în minte datele demografice de azi. Dezobișnuiți-vă.
cînd vin ungurii, în sec X sînt 300 de mii cu cățel cu purcel.
îi cuceresc ușor pe români, deci românii or fi fost spre 50 de mii, maximum, în sec. X în Transilvania.
așa.
românii sînt ortodocși, ungurii catolici. dacă ar fi fost români în transilvania înainte de schismă,
cuius regio eius religio, ar fi fost catolici.
dar vin după schismă, după 1056.
ungurii ne numesc olach, deci au fost o vreme bună separați de români printr-un strat de slavi de la care au luat numele.
Probabil românii vin după anul o mie, cînd Vasile al doilea cucerește primul țarat bulgar.
și ei poate nu vor să rămînă sub jugul bizantin și trec la nord.
Dacă ar fi venit după schismă ar fi devenit catolici, doar fugeau de bizantini, nu? iar maghiarii le erau gazde, este?
Dar cei mai mulți au rămas/devenit creștini ortodocși, nu din frondă, ci din conservatorism tribal. Asta pentru că localnicii (protoromâni dar și slavi) îi percepeau pe unguri drept invadatori, iar religia lor străină, nepotrivită și ostilă. Cei ce au acceptat totuși catolicismul au făcut-o din oportunism, mulți fiind probabil refugiați sau imigranți din Imperiu (unde erau cunoscuți ca pecenegi și vânați de trupele imperiale), și au devenit treptat maghiari nepăsîndu-le prea mult de identitatea etnică relativ comună cu autohtonii.
„Este posibil ca expresia “Eis polla eti” să fi pătruns în limba română şi pe cale orală, având în vedere faptul că, în perioada Evului Mediu, pe lângă slavonă şi latină, pe teritoriul românesc se folosea, ca limbă a cancelariilor voievodale, şi greaca.” https://destepti.ro/la-multi-ani-originea-si-semnificatia-unei-urari-specific-romanesti-ceva-nerostit-in-spusa-auzita/ A. Graur.
Inainte de a deveni “catolici” (mai precis supusi influentei Papei) prin botezul Sf.Stefan, ungurii au fost mai degraba ortodocsi, in sensul de a fi sub influenta imperiului Bizantin(factiunea Bulcsu si Gyula, crestinati la Constantinopol in 948 s-au intors si cu un episcop de rit grec – Hieroteus). De fapt prima misiune a unui cleric de la Constantinopol dateaza din 927 (Gabriel, trimis cu scopul de a convinge pe unguri sa ii atace pe pecenegi). Ritul nu avea cum sa fie decat de limba greaca, nu de alta dar maghiarii cucerisera de la slavi o mare parte din Moravia Mare si nu par sa fi dorit asimilarea slavonei in cadrul elitelor).
Mai tarziu, in anii 1000-1028, este cucerit ducatul lui Ahtum (urmas a lui Glad), aflat la intersectia influentelor imperiului Bizantin revenit la Dunare(Vasile al II-lea) si a regatului Maghiar sub Stefan, ducat care se intindea de la Vidin(inclus) pana la Tisa, Mures + zona dintre Mures si Crisul Alb, respectiv banatul montan – cca. 40k kmp. Singura manastire din zona la acea vreme era cea de la Morissena, de rit grecesc. https://www.laurlucus.ro/bibliotheca-lucus/reconstructe-istorice/dacoromania-sec-vii-xiii-dhr/contextul-istoric-al-epocii.
Inclusiv sfanta coroana maghiara are 2 parti – corona graeca – trimisa de Mihail al VII-lea Dukas lui Geza in 1075, si „corona latina” partea superioara cu cruce adaugata in sec XIV – motivul? – in 1075 Papa a refuzat acordarea titlului regal regelui Geza. Deci unguri au pendulat destul de mult intre ortodoxie si catolicism!
Mai mult, influenta bizantina in zona europei centrale dateaza din sec. IX o data cu trimiterea fratilor Chiril si Metodiu in Moravia Mare, care a rezultat in liturghia in limba slava – motivul principal pt. care au si fost acuzati de erezie de catre episcopii germanici concurenti (Passau). Ulterior, dupa moartea acestora s-a ajuns la prevalenta episcopilor germanici. Deci ortodoxia putea radia inclusiv dinspre zona vest slava inspre Transilvania+parti.
Schisma totala, in urma careia nu se mai recunosteau nici dogmele si nici botezurile ritului concurent s-a accentuat treptat pana in sec XIII.
Prin urmare, existau absolut toate premisele ca orice populatie romana existenta in transilvania anterior anului 1054 (si nu 1056) sa fi fost ortodoxa. Argumentatia dvs. despre faptul ca ar fi trebuit sa fie catolica cade din start!
Daca estimati la 300k populatia triburilor maghiare, trebuie sa stiti probabil ca estimarile istorice se bazeaza pe densitatea presupusa de populatie. Ei bine, cifra este poate valabila pentru anul 1000, o data stabilit un teritoriu pt. maghiari . Doar ca are cel putin un fundament gresit deoarece maghiarii au ocupat in prima faza doar Transdanubia si partial interfluviul Tisa-Dunare.
1. teritoriul luat in considerare de istoricii maghiari este de cca. 330k kmp la o densitate de populatie de 0.56 -1.06 locuitori pe km/patrat. Ungaria s-a apropiat de aceasta suprafata doar mult mai tarziu, odata cu cucerirea completa a transilvaniei+Croatiei. Chiar si Ungaria de sec XIX abia ajungea la 300k kmp. In mod real zona in care s-au asezat cele 7 triburi este mult mai mica, as estima-o sub 60kmp (1/2 din Hu actuala), si anterior relativ dens populata de populatii slave ale Moraviei mari.
2. Aplicarea densitatii asupra teritoriului ne spune doar ce populatie totala ar fi putut exista, nicidecum structura sa etnica.
3. Cea mai ok metoda este estimarea pornind de la nr. de luptatori. cca. 10-25.000 – (asta la Lechfeld – unde Otto cel Mare i-a invins cu o oaste de cca 8000 de oameni). Fiind popor de stepa, deci lupatori calare, % populatiei luptatoare aplicat la total este mai mare decat in cazul populatiilor sedentare, intr-o celula familiala existand mai mult de un singur luptator. In plus, nefiind inca sedentarizati decat in prea mica masura modalitatea principala de castig erau prazile din urma luptelor (de aici si nenumaratele incursiuni de prada ale magiarilor pana departe in Italia si Spania).
Daca e sa pastram aceeasi masura de la punctul 1 si pentru transilvania + partium – avem 100-120kmp – deci populatie 56-100k. Ar trebui totusi sa va hotarati: cei 50k mentionati de dvs in transilvania erau acolo prin 900 sau primii romani au venit doar dupa anul 1000?
Cucerirea transilvaniei a durat cam 300 de ani, approx. pana la diploma Andreeana – nu mi se pare a fi fost una usoara. Una dintre dovezile inaintarii granitei este schimbarea de locatie a secuilor – din zona Sacuieni bihor in sec. X, in zona montana a judetului alba si abia in sec XII-XIII in Terra Blachorum et Bissenorum!
Unguri au intrat in bazinul carpatic prin zone locuite de slavi – actuala Galitie (pasul Verecke, situat in zona de nord a maramuresului ucrainean) si apoi Transdanubia (ducatul lui Salanus) si intrefluviul Tisa-Dunare. In timp au asimilat populatia slavona existenta in acele zone atat de mult incat pana si pentru paine sau zilele saptamanii folosesc cuvinte slave (enorm de multe in maghiara actuala). E si normal sa nu dai de romanii daca ocolesti pe larg zonele locuite de acestia (si controlate de Pecenegi). Plus ca intresul lor initial a fost inaintarea spre vest, nu spre est.
Este foarte posibil sa fi existat un aflux de populatie vlaha din recent restauratul imperiu bizantin spre nord dar, nu este nici mentionata (ceea ce inseamna ca nu a fost important), in nord nu era terra deserta si eventuale descalecate ar fi fost urmate de lupte cu centrele de putere existente anterior si, de ce sa fi mers ata chiar pana in Transilvania care se afla atat sub controlul Pecenegilor cat si sub asediul ungurilor?
Probabil nu are ce cauta intr-o argumentatie daca nu este precedat de un rationament pro-contra. Modul echilibrat (cartezian) de argumentatie, aplicat in absolut toate aspectele vietii, se invata in Franta de pe bancile scolii. Ar fi trebuit sa vi-l fi insusit deja de-a lungul studiilor dvs.
Numai bine!
Ivelin Ivanov – „Bulgarians, Cumans, Teutons, and Vlachs
in the First Decades of the Thirteenth Century”
„Rather, I would suggest the following thesis here. The mass participation of
Vlachs in the events of the late 12th and the early 13th century is clear evidence
of a mass Vlach presence in today’s northern Bulgaria, of strong anti-Byzantine
sentiments, and excellent relations with the first three Assenids. On the other
hand, the rare mention and the disappearance of the Vlachs from the sources as
Bulgarian allies after the rule of Boril cannot be accepted as a result of sudden
demographic changes and mass Vlachs’ resettlement. It did happen, but later,
when the 14th century demographic and political situation testifies to the concentration
of the Vlach population in the lands north of the Danube. What happened
in the period of 13th–14th centuries?
Most likely, the political changes in the Bulgarian Tsardom, the decline of
Cuman power in the lands between the Danube, the Carpathians, and the Dniester,
and the new political status quo after the Mongol invasion, created favorable
conditions for Vlachs’ resettlement to the north.”
Sa intelegem ca valahii si moldovenii se trag toti din populatia vlaha din sudul Dunarii? Si ca acestia au migrat pina in Moldova independenta de azi?
Oricum, nu vrea nimeni sa imi explice cum de se vorbeste romaneste in Moldova de dincolo de Prut, unde nu a calcat picior de soldat roman.
Cititi mai bine Alexandru Madgearu , Expansiunea Maghiara in Transilvania, 2019 respectiv Florin Curta (atât the making of the slavs cat si Douth Eastern Europe in the middle ages) + cartea scrisa impreuna cu Sorin Paliga – slavii in perioada migratiilor.
Pt. O imagine structurata a perioadei migratiilor este extrem de util Vuctor Spi ei. Tot la el veti gasi tratata pe larg situatia moldovei atat in sec XI – XIII cat si dupa descalecat.
Principalele nuclee montane de rezistenta/retragere a populatiei romanofone atat in sec VIII (cand apare o lipsa de urme clar identificabile etnic, pana in sec IX) cat si alte perioade turbulente sau in care slavii s-au sedentarizat mai masiv au fost – banatul montan+ sudul portilor de fier (vidin, timoc etc) / muntii apuseni/ muntii maramuresului / carpatii orientali si meridionali + zona de lunca a Dunării(usor de protejat datorita mlastinilor) și zonele depresionare inclusiv din podisul moldovei.
Credeti ca e mai simplu sa citesc doua carti in loc sa-mi raspundeti dv in doua fraze? Macar sa ma lamuresc cum e cu romana in Moldova …
Da, cred ca e mai simplu sa cititi pt. Ca nici macar istoricii consacrati nu pot formulat subiecte atat complexe in doua fraze. Istoria nu este despre verdicte ci despre analiza si punere in balanta interpretativa a multor surse – arheologice, linvistice, documentare. Imi pare rau dar mai mult decât sa va indic niste surse ar fi pre pretentios din partea meu – eu citesc nu scriu analize istorice.
Pin-la urma e o chestie filozofica cu ce ne uram. Vrem viata lunga, sau viata fericita?
De ce ar vrea omul viata ( lumeasca ) lunga ?! Sa lungeasca multimea pacatelor savirsite ?!
Cit despre fericire … Ev. Matei 5, 1-12
,,Adună-se toţi cei vii, scoală-se toţi morţii, să spună dacă au avut vreodată în viaţa aceasta vreo bucurie fără suferinţă, dragoste fără vrăjmăşie, pace fără luptă, odihnă fără frică, sănătate fără boală şi hrană şi îmbrăcăminte fără osteneală şi fără chin.
Lumea făgăduieşte desfătări şi dă amărăciuni. Făgăduieşte odihnă, bucurie, cinste şi altele ca acestea, şi dă necinstiri, necazuri şi lacrimi.” – Agapie Criteanu, Mântuirea păcătoșilor, Editura Egumenița, 2009, pp. 248-249
Strămoșii românilor trăiau nu numai în Balcani ci și în Getia și Dacia, în nordul Dunării și de la Nistru pân’la Tisa….
În sensul textului, urarea cea mai completă ar fi: Toată Lumea să trăiască, numai noi să nu murim!
La mulți ani!
Văd că toți comentatorii s-au înfierbântat. Să nu uităm contextul din acele vremuri. Populația latinofonă era numeroasă în fosta Tracie și neagreata de bizantini mai ales după Marea Schismă, fiind suspectă că ar putea trece de partea Romei. Apoi să nu uităm cele trei țarate vlaho-bulgare din Sud care erau cam contra Imperiului Bizantin, din care cel al lui Ioniță Caloian chiar voia trecerea la biserica Romei. Chiar și venirea bulgarilor în Balcani a fost o măsură a bizantinilor contra vlahilor și slavilor deja existenți. De altfel politica Bizantinilor a fost de obstrucție permanentă a vlahilor, inclusiv atunci când au apărut în nord cele două state Valahia și Moldova. Influența catolicismului în cele două țări a fost mare până pe la 1450. Eu unul regret că am devenit ortodocși și nu catolici, asta fiind una din cele mai proaste alegeri din istoria noastră. Iată, maghiarii au ales mai bine, catolicismul i-a forțat să se europenizeze mai repede și să-și facă un stat puternic. Noi am rămas prinși în sfera de influență orientală și nu ne-am trezit decât după vreo 500 de ani. Dacă vlahii latinofoni aderau la catolicism astăzi am fi fost o țară din Pind până în Transcarpatia și de la Nistru până la Tisa. Vlahii AU PIERDUT bătălia cu maghiarii și bulgarii, parțial și cu slavii. Așa se scrie istoria!
De ce nu continui ? De la a ura multi ani la # a multami#, de unde vine si # multumesc #, adica toata familia de cuvinte. La tara, in Ardeal se multumeste si azi cu formula # multam # !
Semnificatia urarii ,, La multi ani ” explicata simplu
https://podcast.srr.ro/RRA/o-vorba-buna/-s_1-sh_5361
Editia din 31-12-2024
La buna auzire !
Strǎmoșii românilor trăiau în Balcani??? Serios???
Este una dintre ideile fixe ale autorului. De fapt, istoricii romani si bulgari au stabilit ca dacii care traiau in spatiul carpato-danubiano-pontic aveau granita de sud pe muntii Hemus (Balcani), care geografic sunt o continuare a Muntilor Carpati. Deci existau daci pe ambele maluri ale Dunarii.
Să facem deosebirea dintre etnii( daci, geți, traci, aromâni,etc) și populația romanizată numită generic vlahi. Populația romanizată era și în Sudul, dar și în Nordul Dunării, ceea ce autorul refuză cu îndârjire să recunoască din motive suspecte de rea intenție.
aromânii și meglenii trăiesc și azi, și istroromânii.
din patru dialecte ale limbii române, trei se găsesc în Balcani.
aromânii sînt atestați istoric din anul 980,
după date mai incerte, din secolul opt (vlahorinhini din vecinătatea muntelui Athos, 720-740)
Pentru a vedea dacă un termen e împrumutat direct din greaca bizantină (și nu pe o filieră, fie slavă, fie – mai tîrziu – turcă sau italiană) o idee bună e să vedem dacă termenul (sau expresia, în cazul de față) se regăsește în dialectele sud-dunărene.
Cronologia împrumuturilor din greaca bizantină e un alt subiect care merită discutat. Desigur, aici πολλὰ τα ἔτη pare a fi foarte veche (secolul al V-lea). Deci un calc lingvistic ar putea data din această perioadă.
Pe de altă parte, discutând strict termenii preluați din greaca „bizantină”, trebuie să definim pe cât posibil perioada asociată acestei etape de evoluție a limbii grecești. Teoretic, putem vorbi de o perioadă întinsă pe multe secole, poate de la sfârșitul antichității clasice până după căderea Constantinopolului. Or, dacă ne întindem atât de mult în timp, locul și modul de preluare a unui termen sau altul necesită discuții suplimentare.
În 1966, Haralambie Mihăescu, în lucrarea „Influența grecească asupra limbii române până în secolul al XV-lea ” enumeră (în capitolul „Înrîurire bizantină directă”, p. 103 și următoarele) 16 cuvinte pătrunse direct din greaca bizantină în română (sinteza, la p. 127), în secolele X-XII. La acestea se mai adaugă 2 cuvinte (buzunar, Ungrovlahia), pentru care se presupune o pătrundere în sec. XIV-XV (de urmărit și obiecțiile metodologice formulate de Ion Mării în recenzia din „Cercetări de lingvistică” – nr. 2/1967, p. 327 și următoarele (personal, consider că, exceptând numele localității Calafat, celelalte toponime invocate nu au legătură cu influența directă din greaca bizantină. Maglavit, cum a arătat și I. Mării, se poate explica prin bulgară, numele actual fiind atestat de altfel tîrziu, într-un hrisov din anul 1590. Constanța și Sulina au intrat probabil în română și mai tîrziu, ambele localități având până la sfârșitul secolului al XIX-lea comunități grecești semnificative numeric). Concluzia este că numărul împrumuturilor este foarte mic, raportat la influența care ar fi fost de așteptat din partea unui stat puternic, cum a fost Imperiul Bizantin până spre sfârșitul secolului al XII-lea, și aici e vorba nu numai de forța militară, ci și de cele economică și culturală.
Ar mai fi de discutat și raportul „strat cult” vs. „strat popular”, în speță, dacă un termen atestat la un moment dat în scris (deci în principiu aparținând stratului cult) a avut o circulație reală și în cel popular, dacă circulația în stratul popular precedă sau nu atestarea în scris, în fine, dacă după dispariția atestărilor în scris, termenul putea să circule în continuare, poate chiar vreme de secole, în vorbirea populară (de exemplu, avem controversa privind termenul „komenton”, atribuit rușilor lui Sviatoslav, asediați de către bizantini la Silistra în anul 971. Atribuirea de către Oikonomides acestui termen unor vorbitori de limbă română este neverosimilă, termenul „comentariu” fiind atestat abia de către Dosoftei).
Nu este prima dată când nu îmi listați comentariile. Am spus acum 3 zile ca Ungureanu a început să îl creadă pe Alexe Dan care susține teoria sud dunăreană, deși se contrazic în altele. Sper ca listați!
Mi se pare foarte firesc faptul ca romanii a venit din Sudul Dunarii, de moment ce toata omenirea pare sa fi venit din Africa (sunsahariana, chiar), la un moment dat. Deoarece la Nordul DUNARII e si azi mai frig ca in Siberia si de aia toata lumea a fugit de acolo in frunte cu tracii si grecii la un moment dat (ca turcii au fugit prin alta parte).