miercuri, iunie 3, 2026

De doua ori felicitari din inima pentru Dragos Aligica!

In primul rand, felicitari pentru publicarea la Oxford University Press a noii sale carti, „The Ostroms and Beyond: Institutional Diversity and Political Economy”, o contributie remarcabila la analiza institutionalismului si a rolului Scolii de la Bloomington in dezvoltarea politologiei si stiintei economice contemporane. Elinor Ostrom a fost laureata a Premiului Nobel pentru economie. Dragos Aligica este unul din stralucitii dicipoli ai acestei admirabile si extrem de influente scoli legata direct de gandirea lui Elinor si Vincent Ostrom.

http://ukcatalogue.oup.com/product/9780199843909.do

In al doilea rand, pentru un articol antologic, de o claritate ce-ti taie respiratia si de o onestitate asijderea, despre continuarea loviturii de stat din Romania. Dragos este pentru mine, si nu doar pentru mine, intelectualul care gandeste autonom, spiritul liber care nu consimte, nu devine complice, nu capoteaza, spectatorul angajat de sorginte aroniana. Gatie lui Dragos, am avut norocul sa-i intalnesc pe sotii Elinor si Vincent Ostrom si sa stau de vorba cu ei despre viitorul societatii civile in lumea post-comunista. Era, daca nu ma insel, in 2002, ma aflam ca bursier la Insittute for the Humanities al Universitatii Indiana. Mi-au daruit cartile lor, le pastrez cu sfintenie in biblioteca mea.

Dragos reprezinta, la propriu si exemplar, opusul lautarismului, acea meteahna culturala deplansa de Constantin Noica si de H.-R. Patapievici. Cand scrie despre ceva, stie despre ce vorbeste. Nu trebuie sa fii intotdeauna de acord cu el, este primul pe care il deranjeaza adeziunile neconditionate si necritice. Dar stie sa discearna, sa vada buna credinta acolo unde este, sa dea credit chiar si celor cu care se afla in dezacord. Singurul lucu pe care il cere este respectul pentru ratiune. Aici se intalneste cu mentorii sai, N. Steinhardt, Vincent si Elinor Ostrom, Nicholas Spulber si Matei Calinescu. Au fost nenumarate serile petrecute, de-a lungul anilor, in locuinta intrata in legenda a Christinei Zarifopol si a lui Luckey Illias. In anii din urma, ne intalnim des, Dragos si cu mine, cu Virgil Nemoianu. Toti pretuim calmul sau, eruditia iesita din comun, inteligenta morala, altruismul nedezmintit, adancimea judecatilor, devotamentul sau pentru valori, refuzul apriorismelor dogmatice. Un cuvant de apreciere, insuficient insa necesar, pentru Adina Dabu, profesoara la o prestigioasa scoala de business din Franta, minunata sa sotie si buna mea prietena.

https://www.contributors.ro/fara-categorie/e-chiar-mai-grav-decat-credem/

Felicitari din inima!

Distribuie acest articol

5 COMENTARII

  1. Excelentă veste, am și comandat-o. La noi în zona evoluției instituțiilor pentru dezvoltare durabilă este foarte relevantă, doamna Ostrom are articole clasice pe problema asta.

  2. Ma alatur, cu permisiunea dv, acestui Laudatio…rationamentele domnului Aligica, dincolo de cuvinte, sunt excelente, fara rezerve…ca sa nu mai pun in discutie patriotismul dumnealui real, dublat de un temperament unic („cind e vorba de tara uit de deadlines..nu pot sa ma self-disciplenez…e patologic”…zice dumnealui odata)…In ciuda opiniilor la cald a diversilor comentatori , timpul i-a confirmat intodeauna articolele…cel putin de cind I’ll citesc eu..
    Desi sunt departe de specialitatea dumnealui am sa citesc si cartea…de altfel am mai citit niste academic papers impresionante prin structura logica a argumentatiei…

  3. Pentru mine articolele dlui Aligica sint o mare placere.
    Nu ma voi „repezi” sa citesc cartea; probabil ma va depasi in a o intelege.
    Si nu e nicio problema :P

  4. Eu înțeleg dorința și fascinația de a urmări direcția în care se îndreaptă societatea civilă într-o țară post-comunistă, dar cred că societatea românească se îndreaptă într-o direcție greșită și ar trebui ajutată să se reorienteze. Dacă niște psihopați ca Hitler sau Stalin au preluat conducerea unor societăți și le-au dus în direcția în care doreau ei, iar asta din simpla dorință de a avea puterea, cred că și niște persoane cu vaste cunoștințe despre societatea umană ar trebui să fie capabile să influențeze societatea românească în privința direcției în care să se îndrepte.

    Îmi dau seama că asta ar presupune să le cerem domnilor Tismăneanu și Aligică să preia rolul lui Hari Seldon. Dar dacă nu ei, atunci cine?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. In 2024 editura Humanitas i-a publicat un nou volum cu titlul „Aventura ideilor".Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012).Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale.Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA.Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

carte

 

coperta cartii

În această nouă carte, Armand Goșu urmărește desfășurarea războiului din Ucraina și negocierile de pace în contextul geopolitic inaugurat de al doilea mandat al lui Donald Trump, care a subminat dramatic – și poate iremediabil – unitatea lumii occidentale. Astfel, sunt analizate originile imperiale ale planurilor Rusiei în Orientul Mijlociu; de ce și-a abandonat Putin singurul aliat real, dictatorul de la Damasc, și a renunțat la poziția strategică din Venezuela; cum schimbă utilizarea pe scară tot mai largă a dronelor modul de desfășurare al luptelor și, adeseori, deznodământul lor; evoluțiile recente ale negocierilor pentru încheierea războiului. Vezi mai multe

Carti noi

Despre alegere şi discreţia binelui

Despre alegere şi discreţia binelui

„Vorbim tot mai mult despre viață în termeni de optimizare și eficiență; nu ne mai atrage atenția decât ceea ce ni se pare convenabil. Aderența la un mesaj de credință, imaginat doar ca poliță de asigurare, va mai putea oare să ne sugereze marile întrebări ale ființei și să ne ferească de ratare? Ar mai putea perplexitățile credinciosului de la noi să intre în dialog cu mirările lumii, astfel încât să nu lase impresia negocierii sale cu fatalitatea? Mai putem aspira la luciditate sub influența unui mod contorsionat de a concepe tradiția?“ — MIHAI FRĂŢILĂ - vezi mai mult

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro