duminică, mai 10, 2026

De la Suveranism la Moscovism: cum se camuflează noul anti-europenism în Estul UE

Introducere: Revanșa narativei post-sovietice

Europa de Est trece printr-o perioadă de reactivare accelerată a curentului anti-Bruxelles, un fenomen care depășește simpla critică legitimă la adresa instituțiilor europene și se transformă într-o contestare sistemică a proiectului integrationist. Uniunea Europeană este acuzată de „dictatură birocratică”, „colonialism economic” și „distrugerea valorilor naționale” — un limbaj care imită, aproape textual, retorica propagandei Kremlinului din ultimii ani.

Ceea ce face acest fenomen deosebit de problematic nu este criticismul în sine, ci sursa ideologică și metodologia de comunicare. În România, George Simion, liderul AUR, și în Letonia, Aleksejs Roslikovs, fondatorul partidului Stabilitate!, devin megafoanele aceluiași tip de narațiune, ambalat diferit: unul în cheie ortodox-dacistă, celălalt în cheie „social-patriotică”. Ambii promit suveranitate, dar practică mimetism ideologic post-sovietic.

Această convergență nu este o coincidență. Este rezultatul unei strategii mai ample de subminare a coeziunii europene, în care liderii locali, conștient sau nu, servesc ca vectori ai unei agende externe. Discursul lor nu mai aparține spectrului politic tradițional — este o hibridizare între nostalgia autoritară, populismul radical și instrumentalizarea sentimentelor naționale în serviciul unor interese geopolitice străine.

Portretul celor două fețe ale aceluiași curent

George Simion – România: Naționalistul cu agende externe

George Simion s-a impus în spațiul public românesc ca liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), un partid care pretinde apărarea „suveranității naționale” în fața presiunilor externe. Discursul său este aparent patriotic: „Nu ne spuneți voi de la Bruxelles cum să ne creștem copiii”, „Ne fură resursele”, „UE e noua URSS”. Aceste afirmații, deși formulate în limbaj naționalist, reproduc aproape identic narativele promovate de canalele de propagandă rusești precum Sputnik și RT.

Relațiile și convergențele ideologice ale lui Simion cu mediile rusofile sunt bine documentate. Rețeaua sa digitală funcționează ca un ecosistem în care circulă conținut anti-NATO și pro-Rusia, dar sub pretextul „neutralității” sau „păcii”. Această duplicitate este esențială pentru strategia sa politică: nu declară niciodată explicit susținerea pentru Moscova, dar toate pozițiile sale de politică externă converg spre interesele Kremlinului.

Simion utilizează o retorică ortodox-dacistă care îmbină elemente de misticism autohton cu discursul anti-occidental. „Demnitatea neamului”, „pământul strămoșesc”, „credința ortodoxă” devin instrumente de mobilizare electorală, dar și de legitimare a unei agende profund anti-europene. Este un naționalism performativ, care servește drept camuflaj pentru o politică de facto pro-rusească.

Aleksejs Roslikovs – Letonia: Pacifistul convenabil

În Letonia, Aleksejs Roslikovs, fost polițist și liderul partidului Stabilitate! (Stabilitātei!), utilizează o abordare diferită, dar la fel de eficientă. În campaniile sale recente, retorica anti-UE, anti-ucraineana și pseudo-pacifistă („nu e războiul nostru”) rezumă perfect strategia: pozițiile sale nu sunt explicit pro-ruse, dar sunt perfect aliniate cu interesele Moscovei.

Roslikovs folosește limbajul „pro-pace”, dar cu toate elementele specifice soft power-ului rusesc: relativizarea crimelor Kremlinului, blame-shifting spre NATO, victimizarea Rusiei ca țară „împinsă” în conflict. Această retorică pacifistă este convenabilă pentru audiența occidentală, dar în practică înseamnă capitularea în fața agresiunii și abandonarea Ucrainei.

Imaginea sa publică este construită cu grijă: „omul poporului”, „victima sistemului”, cineva care îndrăznește să spună „adevăruri incomode”. Această construcție narativă este identică cu cea a lui Simion și urmează un manual bine testat de crearea de lideri populiști autentici în aparență, dar profund dependenți de agende externe.

Deși contextele naționale sunt diferite — România cu ambiții naționaliste mai vechi și Letonia cu o minoritate rusofona semnificativă — metodele sunt identice: emoție în locul analizei, victimizare în locul responsabilității, și o constantă delegitimare a instituțiilor democratice europene.

„Suveranismul” ca formă de mimetism ideologic post-sovietic

După 1989-1991, o parte semnificativă a populismului est-european s-a reinventat dintr-o formă în alta: din comunist în naționalist. Această transformare nu a fost doar cosmetică — a fost o adaptare strategică la noile condiții geopolitice. Mesajul „Europa ne umilește” funcționează astăzi ca substitut perfect al vechii lozinci „Occidentul decadent” din epoca comunistă.

Kremlinul reușește astfel o colonizare culturală fără tancuri: prin rețele media, influenceri și „partide suveraniste”. Această strategie este mai eficientă decât invazia militară, pentru că operează la nivelul percepției și al identității. Nu mai e nevoie să impui un regim prin forță când poți seduce electoratul printr-o narațiune care îi vorbește despre demnitate și rezistență.

Suveranismul contemporan din Europa de Est nu este o reacție autentică la problemele reale ale integrării europene. Este o construcție ideologică care preia vechea retorică anti-occidentală și o adaptează la contextul actual. Diferența esențială este că acum vine ambalată în limbaj democratic și patriotic, ceea ce o face mai greu de detectat și de combătut.

Această evoluție explică de ce multe dintre aceste mișcări „suveraniste” au poziții identice cu cele ale Moscovei pe toate subiectele majore: Ucraina, NATO, minoritățile sexuale, imigrația, „valorile tradiționale”. Nu este o coincidență — este rezultatul unei strategii coordonate de subminare a coeziunii europene.

Semiotică și tehnici de manipulare: Manualul noii propagande

Succesul acestor mișcări suveraniste se bazează pe tehnici sofisticate de manipulare care depășesc simpla minciună. Este vorba despre construirea unui univers narativ paralel, în care emoția înlocuiește analiza, iar victimizarea substituie responsabilitatea.

Lexicul emoțional ca armă politică

Cuvinte precum „demnitate”, „credință”, „pământul strămoșesc” nu sunt neutrale — ele activează centre emoționale profunde și creează un sentiment de apartenență și amenințare simultană. Acest lexic legitimează discursul anti-UE fără a necesita argumente raționale. Când Simion vorbește despre „demnitatea neamului”, nu prezintă date economice sau analize politice — face apel la emoții primordiale care ocolesc gândirea critică.

Victimizarea ca strategie centrală

„Ne-au furat UE și multinaționalele” este o narațiune care funcționează perfect pentru că oferă o explicație simplă pentru probleme complexe. Această victimizare substituie analiza economică serioasă și permite eludarea responsabilității pentru eșecuri administrative sau politici. Dacă toate problemele sunt cauzate de un dușman extern omnipotent, atunci clasele politice locale sunt absolvite de orice răspundere.

Dublul limbaj: Pro-Kremlin fără a  numi

Cea mai eficientă tehnică este utilizarea dublului limbaj. Niciunul dintre acești lideri nu declară explicit susținerea Kremlinului, dar toate pozițiile lor converg spre interesele Moscovei. „Suntem pentru pace, nu vrem să trimitem arme” este linia directă a Kremlinului, dar formulată într-un mod care pare rezonabil pentru publicul occidental. Această tehnică permite negarea plauzibilă: când sunt acuzați de rusofilie, pot indica că niciodată nu au sprijinit explicit Rusia.

Conspirația Bruxelles-ului

Uniunea Europeană devine noul „dușman extern”, înlocuind vechile ținte ale propagandei comuniste. „Dictatura de la Bruxelles”, „birocrații nealeși”, „colonialismul european” — toate aceste expresii creează imaginea unei forțe malefice care vrea să distrugă identitatea națională. Această construcție permite mobilizarea electoratului pe baza fricii și a resentimentelor, fără a oferi alternative concrete sau soluții funcționale.

Rețele de amplificare și ecosistemul digital al manipulării

Puterea acestor narațiuni nu rezidă doar în conținutul lor, ci și în mecanismele de distribuție. TikTok și Telegram au devenit principalele canale prin care aceste mesaje ajung la tineri, diaspora și electoratul precar informat. Algoritmii acestor platforme favorizează conținutul emoțional și polarizant, creând chamber echo-uri în care narativele pro-Kremlin circulă fără contradicție.

Pattern-urile conținutului viral

Videoclipurile AUR și ale lui Roslikovs reproduc aceleași pattern-uri testate pe piețele media ruse: emoție intensă, indignare morală, clipuri scurte care nu permit contextul sau nuanța, absența totală a faptelor verificabile. Această formulă nu este aleatorie — este rezultatul unor teste extensive despre ce funcționează în ecosistemul digital actual.

Un clip tipic durează 30-60 de secunde, prezintă o „injustiție” evidentă (de obicei fabricată sau scoasă din context), generează indignare, și se termină cu un call-to-action simplu: distribuie, comentează, urmărește. Utilizatorul nu primește niciodată suficient context pentru a evalua critic informația, dar primește o doză puternică de validare emoțională.

Publicul țintă: Segmentare și vulnerabilitate

Comunitățile rusofone din Riga și publicul ortodox rural din România reprezintă două segmente diferite, dar cu aceeași vulnerabilitate informațională. Ambele grupuri simt că nu sunt reprezentate de elitele politice locale, ambele au nostalgia unei perioade percepute ca mai stabilă (chiar dacă era autoritară), ambele sunt expuse la surse media alternative care confirmă prejudecățile lor.

Această segmentare permite personalizarea mesajelor: pentru rusofonii letoni, narativul se concentrează pe discriminare lingvistică și nostalgia sovietică; pentru românii rurali, pe „valorile creștine” și „suveranitatea națională”. Dar structura fundamentală este identică — crearea unei identități de rezistență împotriva unui sistem perceput ca ostil.

Concluzie: Suveranitatea ca manevră geopolitică

„Noua internațională a suveraniștilor” nu este un curent anti-sistem, ci un sistem paralel, coordonat indirect și alimentat de Kremlin. Europa de Est devine terenul perfect al acestei „revoluții conservatoare” care imită naționalismul, dar servește interese externe. Ironia supremă este că acești apărători ai suveranității sunt ei înșiși instrumente ale unei puteri străine care caută să fragmenteze spațiul european.

Succesul lor nu este rezultatul unei conspirații perfecte, ci al vulnerabilităților reale ale democrațiilor est-europene: inegalități economice, deficite democratice, instituții slabe, analfabetism funcțional mediatic. Aceste fragilități creează terenul fertil pe care narativele pro-Kremlin pot înflori.

Soluția nu este cenzura sau represiunea, ci construirea de alternative credibile: media independentă de calitate, educație civică și media literacy, instituții democratice funcționale care să răspundă nevoilor reale ale cetățenilor. Atâta timp cât sistemul democratic nu oferă soluții credibile la problemele reale, populismul manipulator va continua să câștige teren.

Întrebarea de final rămâne suspendată în aer ca o provocare:

Când liderii „anti-UE” vorbesc despre suveranitate, a cui suveranitate apără de fapt?
Răspunsul la această întrebare va determina viitorul democrației în Europa de Est și capacitatea spațiului european de a rezista presiunilor hibride ale unei noi ere de confruntare geopolitică.

Distribuie acest articol

27 COMENTARII

  1. Retorica suveranista anti-UE din TOATE țările europene are drept cauză pretenția binomului franco-german de a crea o Federație Europeană condusă de ele, cu restrângerea/anularea suveranităților naționale. UK a plecat tocmai din această cauză.

    • @Lucifer _ „Retorica suveranista anti-UE din TOATE țările europene…”

      Această retorică se întâlnește mai degrabă în unele state occidentale, la o minoritate care s-a plictisit cu binele. Aceștia sunt vizați de Rusia și de fanii lui Putin pentru a fi manipulați să acționeze împotriva Uniunii Europene și a intereselor cetățenilor europeni.

      Aproximativ un sfert dintre cetățenii români trăiesc și muncesc în afara frontierelor României, imensa lor majoritate, în state membre ale UE. Cercetările sociologice arată că românii NU sunt antieuropeni și nici nu ar putea fi.

      Desigur, manipularea împotriva Europei, cea care sancționează astăzi Rusia pentru invadarea Ucrainei, mai ales în condițiile prieteniei tot mai des demonstrată dintre Trump și Putin, este din ce în ce mai activă. ..Și mai intens finanțată de Kremlin.

      Deocamdată, sprijinul acordat de Rusia „vuveraniștilor” pro-ruși din România se manifestă mai mult în discursuri xenofobe, antisemitism și neolegionarism. Ceea ce este un pericol mult mai real.

      • Și atunci cum rămâne cu faptul că diaspora românească din Europa de Vest votează în proporție de 60-80 % cu Georgescu, Simion, Șoșoacă, etc, adică cu gruparea anti-europeana și pro-ruseasca? Hai să nu ne închipuim că suntem ceea ce nu suntem.

    • Ar fi indicat de recitit istoria. Puteti sa incepeti cu Republica de la Weimar. Sau revedeti serialul `Babylon Berlin`.
      Apoi analizati imperalismul rus.

  2. Nu că aș avea căderea, dar ca cititor simt nevoia să vă felicit pentru articolul dvs. O frază din textul dvs care ar fi de memorat pe dinafară, iar cu asta ar deveni folositoare pentru toată viața: „Emoția înlocuiește analiza, iar victimizarea substituie responsabilitatea.”

  3. E un material foarte bun, dar mai e loc.
    Georgescu a utilizat copios lozinci legionare. Activarea fascismului, are mai multe cauze, cred eu:
    priza la mase,
    teze crestin-nationale,
    faptul ca a trecut mult timp de la utilizarea lor si lumea a uitat. Nu mai stiu decat istoricii si cativa jurnalisti, ce spuneau legionarii.
    Tot la acest capitol trebuie sa vedem greutatea rezolvarii dosarului de legionarism al lui Georgescu. Si, in general, problemele sale cu Justitia. Asta arata ca magistratii sunt controlati de cei care-l controileaza si pe Georgescu. Lucrurile sunt mai mari decat par a fi. De aici si repetatele decizii gresite -din interese politice sau materialiste- ale CCR.
    In alta ordine de ideii, trebuie subliniat faptul ca nationalistii extremisti nu se bazeaza pe mijloacele noi. Cu internetul si retelele sociale atrag „gugustiuci”. Idiotii utili. Munca lor de baza este de la om la om. Kremlinul si PCR/Securitatea au o vasta experienta de lucru in ilegalitate si o folosesc din plin. (Si vedeti ca in Romania a fost activul PCR, nomenclatura, Securitatea, diviziile TV si Horia closca si Crisan. Multi partizani ai URSS si dictaturii.) Nu va luati dupa fenta!
    Serviciile secrete nu-si fac treaba, o fac de mintuiala sau sunt aliatii lor. Si au si o legislatie care ii leaga de maini si de picioare. Chiar daca ar vrea, nu prea pot face nimic. Doar rapoarte inaintate la alesii neamului….
    Nu cred ca georgestii se adreseaza doar celor cu probleme materiale. Cand ai atitea voturi, inseamna ca tara e foarte prost condusa, daca sunt atiti marginalizati. Tinta lor e mult mai mare. Mai trebuie lucrat la identificarea tintei.
    Oricum, materialul dvs. are o structura solida si ofera scheletul pentru continuarea studiilor. Si gasirea solutiei pentru a demantela extremismul nationalist si creatiile moscovite.

    • Georgescu se victimizează și e ajutat, chiar de autorități,copios la asta, câștigă detașat următoarele alegeri iar CCR e clar prorusa, crează ostilitate și neîncredere în statul român!
      Cât despre conducători, discursul lor pare pro UE și NATO dar faptele sunt evident proruse, să luăm doar CFR ca exemplu… SRI stă și cască gura, în loc să îi ia în vizor pe toți miniștrii transporturilor! Apropo, ce ați schimba în legislația aia care ziceți că îi ține cu mâinile legate?

  4. 19 sefi europeni au trimis o scrisoare doamnei von der Leyen criticind birocratia EU. https://www.handelsblatt.com/politik/international/buerokratie-merz-macron-und-meloni-schreiben-mahnbrief-an-eu-kommission/100165959.html

    Sunt si acestia infectati de rusi?
    Oare daca cineva critica ceva e neaparat prieten sau aliat cu altcineva care are aceeasi critica? Deci daca rusii critica EU, restul lumii ar trebui s-o laude doar, doar sa nu fie in ton cu rusii?

    Nu ar fi mai normal ca EU sa-si revizuiasca multimea de gafe, sa devina ce ar trebui sa fie?

    EU a dezbatut de curind despre friptura vegetala… pt asta a fost infiintata?

    • Trecând peste evidentele dvs înclinații pro AUR și ai lor mentori, aici, pe forum, de-a lungul timpului, în articol se menționează clar că există critici justificate dar că se profită de slăbiciuni pentru a fi propagate mesaje mincinoase ce instigă fără a se baza pe fapte!
      Stilul acesta se potrivește perfect cu ce faceți dvs.!
      Măcar în UE, der Leyen e investigată pentru contractul cu Pfizer și niște șefi de stat o admonestează. Arătați-mi ceva identic sau măcar asemănător în Rusia!

      • Vai se marinimos esti! „Trecând peste evidentele dvs înclinații pro AUR și ai lor mentori”
        Nu inteleg de ce trebuie sa treci, nu, nu trece. ramii cu ele. Asta ti-e argumentul, nu?

        Von der Leyen e investigata… si cum se termina?
        Faptul ca Putin e rau nu scuza pe nimeni ca ar fi mai putin rau. Deci ala face crime si altii fac doar crimisoare!

      • ”Trecând peste evidentele dvs înclinații pro AUR și ai lor mentori, aici, pe forum”

        Domnu’, domnu’, vezi cine e președinte, vezi cine e ministrul Apărării și vezi cine e ministru de Externe. Ești victimă chiar și atunci când te afli la putere?

        Cine scrie permanent mizerii la adresa lui Trump și a lui JD Vance?

  5. Șarlatanul C Georgescu și discipolul său G Simion fructifică nemulțumirea cetățenilor față de modul în care au guvernat anterior PSD cu PNL.

    Românii NU sunt antieuropeni (spre deosebire de alții din Est), pentru că aproximativ un sfert dintre cetățenii români trăiesc și muncesc în afara frontierelor, imensa majoritate în state ale Uniunii Europene.

    Publicitatea pe care jurnaliștii o fac șarlatanilor sus-menționați are mai multe explicații…

    Prima, manipularea bine făcută (inclusiv prin rețelele de socializare) este întotdeauna eficientă. Dominic Cummings a demonstrat-o, iar românii erau cât pe ce să se trezească cu un președinte despre care majoritatea nici nu auziseră cu o săptămână înaintea alegerilor.

    Apoi, în sprijinul șarlatanilor și a partidului creat de PSD conform „Strategiei Hrebenciuc”, PSD a dat voturi, iar PNL a finanțat campania online.

    În fine, pentru că „lucrează cu materialul clientului”, Rusia a profitat de context și a finanțat campania manipulatorie în favoarea șarlatanilor.

    Dar, studiile sociale arată că românii sunt proeuropeni (nici nu ar putea fi altfel, din motivele arătate mai sus), iar românii și polonezii sunt cei mai anti-Rusia din Est, din motive istorice., contrazicând opiniile autorului articolului.

    Prin urmare, deși se tot încearcă promovarea șarlatanilor neolegionari și xenofobi, antieuropenismul NU prinde la români. Este de neînțeles altceva, anume, de ce justiția nu-i condamnă pentru faptele penale pe care le-au comis? Cumva, pentru că sunt susținuți în continuare de partidele tradiționale și de o parte dintre serviciile de informații?

    • Nu e chiar așa, la ultimele alegeri diaspora românească din Europa de Vest a votat în proporție de 60-80 % pentru Georgescu, Simion, Șoșoacă,etc.

    • Pentru că neocomuniștii și kremlinistii au exclus pntcd din viața politică. Și nu exista alternativa democrată la monstruoasă coaliție PSD PNL UDMR .

    • Păi cam ăștia din străinătate votează cu Georgescu și Simion! Din păcate!
      Iar rețeaua este, îmi dau seama revăzând chestii din trecut, mai veche de 20 de ani!

  6. De la suveranism la fascism! Or, Rusia este un stat fascist, cu toate anexele sale. Oripilează autoetichetatii suveranisti prin aparițiile lor decrepite. Sunt un soi de poliție politică, care, începând cu anii îndepărtați ai lui Ivan cel Groaznic, a fost principalul ei instrument de guvernare. Fiecare poliție politică de acest gen, pe care Moscova păgâna a creat-o in țările estice are o Pauker, un Pantiusa, un Dej, un Ceaușescu, un Georgescu, un Simion Iscariotul și alți lideri de paie. Valeți grețoși, conserve tactice alterate, periuțe de dinți, gata oricând să plătească haraci, pentru a fi pe placul urgiei de la Kremlin. Nesfârșite, cu adevărat, sunt paradoxurile naturii românești. Insul ordinar, Semiom Gaga, farsorul fanatic cu alură de șobolan ciumat, s-a deprins intr-atat sa fie comandat de Fetidenatia RuSSă, încât și-a pierdut orice reper cu cinstea, orice dram de onoare. Și asta pentru că sângele de marionetă etnică rusofilă este mai puternic decât simțul demnității. Palavragiul de bazar vrea să pară cel hărăzit pentru tot neamul, pentru toate timpurile. Minte cu neprihănire. Patrie! Națiune! Ideal! Viitor! Sănătate morală! Independentă! Suveranitate! Toate acestea nu reprezintă pentru orice ficțiune suveranist decât niște formule goale. Simion nu va împărtăși pe veci soarta credulilor, proștilor. Pentru că „suveranistul” de mlastina nu s-a nascut in staul și nici o vacă nu a suflat peste el, și nici un pastor nu a venit să-l vadă. Omul acesta care nu pare să fie om, ci o abjecție rară, a fost avortat de o căruță cu coviltir, într-o mlaștină subtropicala și a fost scos de acolo de un dinozaur, care acum regretă că nu l-a înghițit pe loc. Dacă te uiți mai bine la aceste răpitoare hulpave, suveraniste si vi-rus-ate, observi, cu stupefacție, o castă sordidă cariată de legionarism-fascism, cârtitoare, înverșunată, primitivă. Ei resuscitează fobia. Ei vor o Românie izolată, o Moldova dizolvată în saramura „lumii toxice ruse”, o Europa dezmembrată și, neapărat, o Rusie cât mai cumplită. Dihania aceasta păcătoasă, sinistră, scrântită, nedomesticită, neconvertita la valorile lumii civilizate, ascunde, ca într-o subterană cavernoasă, uneltiri ilegale, hibride, îndreptate împotriva Statului sau ordinii publice. Capra râioasă a batalionului de „aur”, ce debitează cretinisme in numele poporului, are o singură preocupare de căpătâi: cum sa dezbine, cum să înfricoșeze, cum să șocheze păturică mai mojicească. Nu l-a înzestrat ursitoarea cu vreo pricepere de Doamne-ajută. Nu are conștiința, o ideologie politică și un program coerent. Conștiința i-a fost adormită de farmecele lui Putin, doldora de nucleare și de crime. Se vede treaba că șarlatania și servilismul ii sunt prielnice. Scufița asta sura se simte in elementul său atunci când, ascutandu-si „glasul”, ca lupul din poveste, practică naționalismul de telenovelă, brutalitatea ignară și îngalarea mintală. Și „minte gros, că subțire nu se poate”. Dar cu câtă seninătate mitocănească propagă necivilizatul narative rusești, atunci când rage: „lupt pentru România!”. A evoluat totuși. De la „Basarabia e…”, „Urăsc acest stat” la cu Simion Iscariotul, „România Mare – România moare”. Pseudo-suverabistii, fie din Bulgaria, fie din Ungaria, fie din România etc., utilizează falsuri pro-ruse. Cei care repetă propaganda Kremlinului au obrazul gros cât senila tancului muscalesc, au mintea scurta și sterilet la gânditor. Boli incurabile, fie accidentale, fie permanente.

    • „Mai bine cu turcul (musulmani) decât cu rusul” (creștin) zise Ștefan, creștinul, cei Mare și Sfânt!
      Știa el ce știa!
      Simion nu e prorus, e doar un schizofren obsedat de putere! Iar rușii au văzut asta și se folosesc de el. Îl manipulează ca pe o cârpă murdară ce este!

  7. Daca imi permiteti, va rog, urm. divagatie.
    In ultimul nr. din ´dilema´ ( fosta veche, deci recenta ) are dnul Andrei Plesu un text, mai vechi – dar din ce in ce mai actual ! – , in care zice :
    ´ Nu se poate contesta eficienţa acestui proiect ( european ), dar el a lăsat în umbră componenta delicată, mai greu de omogenizat, a particularităţilor culturale. Într-un spirit care are, vrînd-nevrînd, un subton marxizant, tot ce ţine de artă, idei, tradiţii locale, limbă, patos identitar a fost tratat ca „suprastructură”, ca element secundar, ca anexă cochetă a unei retorici de protocol, ale cărei priorităţi sînt, totuşi, altele. (…) proiectul „întemeietorilor” a fost deturnat spre un soi de perfecţiune rece, abstractă, fără suficientă putere de seducţie: o „tehnică”, o soluţie „administrativă” şi, în cele din urmă, o birocraţie. În aceste condiţii, „naţionalul” a rămas singurul refugiu al valorilor trăite, protectoare, dătătoare de unicitate.´

    Un anumit particularism anti U.E. exista si la conservatorii ´occidentalisti´ sau occidentalizati, ceea ce ii uneste, vrand-nevrand, cu anti-europenismul extremei-drepte, diferentele fiind de nuante, de ton, de ´stilistica´. Mai precis, reticentele fata de U.E. si fata de orice ´suprastructura´ universalista, ´abstracta´, ´cosmopolita´ , internationalista, ´dezradacinata´ etc., pt. a prelua calificativele din citatul de mai sus, – ´marxizante´. In dictionarul ideilor ´conservatoare´ primite de-a gata aproape ca striga si …, in fine, cititorul perspicace va ghici usor ceilalti termeni ´din serie´.
    Conservatorismul, acela ´traditionalist´ si tenace, e particularist, pune particularul inaintea ´universalului´, in cazul in care il mai accepta oricum si pe acesta. Universalul, rationalul ´abstract´ etc., sunt ´suprastructuri´, ´epifenomene´, chiar parazite, dezvrajesc lumea, o desacralizeaza, alunga ´traditiile´, strivesc corola cu minuni a lumii, ´cuantifica´, standardizeaza etc. De unde, un discurs sentimentalist, ´intuitionist´-mistic, anti-intelectualist, estetist-moralist dulceag-amarui, psihologist ad nauseam, trairist -´simtirist˙ : ´existentialist´.

    Eminescu nu era ´universal´ pt. ca era ´national´ sau local, cum se tot repeta – printr-un fin protocronism cult – din contra, era national pt. ca era universal, universalul e, oricum am privi, anterior, ca si in limbaj – tot ceea ce concepem e mai intai universal, gandirea opereaza numai cu universalii, particularele fiind date, ca material, de senzatie . Concret, Eminescu, luat ca ex. eminent, s-a format in Europa cosmopolita – daca ar fi ramas acasa ar fi ramas un alt taran ´autentic´ , poate genial, poet, cum sunt toti taranii, dar anonim – , prin Austria, Germania, la Paris, pe unde s-or fi format cu totii, ´patria literelor´ e universala, spiritul nu are granite. Spiritul e o pasare ce isi lasa in urma gaoacele, nu geme patetic dupa ele, dupa tarana-muma, chinuindu-se sa se reintrodruca, pe undeva, in pantece, unde e cald si bine. Abia apoi, dupa contactul cu universalitatea spiritului, a urmat si aroma, culorile ´locale´ extrem de stilizate, de culte, ce nu au practic nimic de-a face cu asa numita ´cultura populara´ impersonala, anonima. Brancusi si Enescu respirau universal. Mai e si o vorba prin cartile sfinte ca cine tot priveste, nostalgic, inapoi, risca sa ajunga o statuie de sare, bantuit de ´demonii´ istorismului …
    Regionalismul nu e acelasi lucru cu nationalismul, regionalismele au inflorit deplin tocmai intr-un univers imperial ´cosmopolit´, adevaratul factor de ´nivelare´, omogenizare, a fost tocmai nationalismul agresiv, acesta a sters traditiile locale, particularitatile regionale, nicidecum un asa-zis internationalism, inexistent in fapt. Actualmente, in U.E. se pune mare accent tocmai pe regionalisme – aruncati o privire la documentarele de pe Euronews ! , atatea prooiecte generoase – , regionalismul e contrariul nationalismului.
    Este vorba si despre un oximoronic sau contradictoriu ´modernism traditionalist´, traditionalismul analog ´medievalismului´ si ´orientalismului´, ca un sac de prejudecati. Alt paradox este acela ca adevaratul Conservatorism, daca se prefera, ´clasic´- din epoca printilor luminati, era etatist, spre deosebire de ´conservatorii´ de ieri, asa-zisi ´libertarieni´ si un pic anarhisti, non-conformisti, revolutionari. Lauda taranul dar se dau cu ultimele parfumuri ´de la Paris´, sunt religiosi in public, libertari in privat. Le place ortodoxia bizantina, ´toleranta´, lumeasca ( Umwelt ), udata din belsug cu tamaioasa. Duhul sfant la tambal. Conservatorismul era aparatorul autoritatii politice si al Statului, in termenii neo-scolastici ai lui C. Schmitt, Statul conceput ca ´forma politica´ fata de social ca ´materie´. Era imperial, de casta, aristocratic, supra-national, nicidecum nationalist si ´gregar´.

    Apoi, toate ´traditiile´ reale, ´pozitive´, sunt cosmopolite in sens literal, ´cosmic´, omul fiind catatean al Unversului, in exil pe pamant si in orice ´lume´, ele predicau ´instrainarea´ de lume, vazuta ca o vale a plangerii ( e un capitol care se intituleaza chiar asa, instrainarea de lume, ´dez-radacinarea´, in ´Scara´ lui Ioan Scararul … ), umanitatea trimite la un ´Om universal´, Logosul, ´care lumineaza tot omul´, fie grec sau iudeu, barbat sau femeie, ´traditia´ particularista si htoniana e o inventie romantica si panteista, literara,´sacroprofana´, un ersatz cu finalitate sau precipitat in politica, ca fundamentalism. Intelectualii convertiti devin adea profetii revolutionari ai unor secte fundamentaliste si ´religii politice´.

    Ultimul nr. din ´Dilema´, dedicat acestei ´dileme´, se deschide cu un articol, fragment de conferinta ?, al lui H. R. Patapievici, despre ´traditia in epoca inovatiei´. Data fiind raritatea extraordinara a interventiilor in ultima vreme, poate prea plicitistoare, te asteptati sa fie ceva mai … actuale. Dnul Patapievici e(ra?) un predicator al neo-conservatorismului intr-un stil foarte specios si savant, dar cu un continut intesat de bias-uri copiate de la ideologii conservatori vestici, cate ceva din Fukuyama, ceva din A. Bloom, etc. E totusi o ideologie insipida a suprematiei ´civilizatiei occidentale´, unicitatea ei, aleasa de Providenta, ceea ce s-a numit teodarwinism, Isus, pt. dnul Patapievici sau ´al dnului Patapievici´, a fost primul antreprenor, a intrat in Templu la patru ace, la guler alb, cu servieta sub brat, pt. a propovadui vestea cea noua a Crestinismul capitalist. Iar Hayek e paracletul. Pt. dnul Patapievici, se poate citi in articol, dovada ´traditionalitatii´ europenitatii moderne se poate gasi la modernistii interbelici, la Pound sau Joyce etc. , care ar fi creat epopei homerice, virgiliene, moderne, ´recente´, in termenii proprii, aici merge asa. Ceea ce uita sau nu intelege dnul Patapievici e ca deviza lui Pound, vorticistul si fascistul Pound, era ´make it new´ – despre care da niste explicatii taoiste adacadabrante, la care probabil insusi marele Pound ar fi fost perplex – , in termenii evanghelici pe care ii invoca atat de des, a turna spirit nou in burdufuri verchi, spiritul modernist, care celebreaza devenirea, elanul vital, viteza, – in forme ´traditionale´, clasice, arhaice, adica exact ´traditionalism´, primitivism, o imitatie, un pseudo. Cel mai sigur mod de la le submina si dinamita, din interior, bricolaj si contra-facere. E cam la fel cu a spune ca daca fascistii, cei venerati de Pound, pretindeau ca erau romani, ´traditionalisti´, chiar erau romani ! Iar Mussolini era un Cezar, Octavian sau Traian. Pt. ca asa se arata, la ´forme´. Tot in articol mai recunoaste dnul Patapievici ca maestrul d-sale e L. Sestov, foarte bine, oricine isi poate alege orice maestru prefera. Sestov era profetul unui ´nihilism religios´, nietzschean, al unui irationalism extrem – in stil rusesc, pana intr-acolo incat identifica intelectul, ratiunea, cu Sarpele din geneza. Desigur ca in perspectiva irationalismului pur toate minunile sunt posibile, inclusiv inversarea timpului, in asa fel incat pacatele sa devina virtuti ! Iar ´demiurgul´ lui Sestov, unul ipotetic, un ´postulat´ foarte rationalist al irationalismului, unul capricios, despotic, aparent dupa modelul Dzeului riguros veterotestamentar, are mai mult trasaturile unui ´demon´ teluric, in moda simbolista si primitivista contemporana, a nietzscheanismului si bachofenismului, a ´vitalismului´ neoromantic si decadent, ceva ce poate fi gasit si la alti simbolisti rusi, ca V. Ivanov ( dionisiacul ) sau Merejkovski ( ambii cu simpatii fasciste manifeste !, bizara constelatie … ) , cu straniul lui ´pagano-crestinism´ , la Rozanov, etc. Ce sa mai zicem, traditie !, una retro , ca sa nu mai zicem recenta … In acelasi articol dnul Patapievici nu se poate abtine, din nou, sa arunce cateva sageti spre Islam ( = terorism, toata lumea cultivata pe internet stie … ) , in dulcele stil nou-conservator, pesemne ca Islamul nu ar trebui integrat la rubrica ´traditii´ o.k., o erezie, un rebut al provi-evolutiei, initiatii stiu mai bine. In alta parte spusese ca Profetul Mohamed isi primise mesajul prin canalizare spiritista ! Pt. ca auzea voci, cineva sa-i spuna totusi ca vedea si imagini, asa cum se intampla in toate revelatiile. Acum spune ca Crestinismul a preluat din Iudaism aspectele mai ´vertiginoase´ (!), se intelege, mai valabile, spirituale si deci pozitive, mai ´evoluate´, pe cand Islamul pe cele mai ´comode´, mai inerte si negative, mai traditionale (?!). Nu pt. ca as avea simpatii speciale pt. Islam ( e nevoie sa ma scuz !), dar aceasta atitudine atat de evident viciata de prejudecati – probabil pt a face pe plac prietenilor – e tot ceea ce poate fi mai departe de pretentiile superacademice ale discursului, in fond, atat de banal, de nesarat ideologic.
    De ce am deviat de la subiect ? Pt. ca mi se pare, dupa cuvintele potrivite ale lui A. Sokal, fashionable nonsense, care se referea la impostura pseudo-stiintifica a post-modernistilor – si este efectiv un postmodernism ´de dreapta´ – ca e vorba despre impostura intelectuala, mai ales, cu atatea trimiteri obscure la ´traditie´, ´traditii´, dar nu se stie care, ´traditia´ e ca o plastilina in care fiecare toarna ce ii place. Si nici macar nu am deviat, increderea in proiectul european a fost tot timpul subminata de criticii conservatorismului mai mult sau mai putin ´cult´ ori poate snob, ca e prea nu stiu cum, prea´marxizant´, acest eufemism prudent pt. ´sorosism´, la randu-i alt eufemism, cautati Dvs. ceilalti termeni din serie, ce striga …
    Tema internationalismului ´dizolvant´ al U.E. , pt. ´identitatile nationale´, era intr-adevar, foarte actuala in peisajul ´geopolitic´ contemporan, atat de monoton, pt. a merita un ´nr. special´.
    Mult mai ingrijoratoare, mai sufocante mi se par aceste ´derapaje´ … culte, indiferent de orientarea lor ´geopolitica´ aparenta …
    Sau : ´Mofturi…´

  8. E sufocanta aceasta retorica, inflationista, declinista, a ´traditiei´. Traditie, traditii, dar care traditie ? Astfel folosit, ´traditia´ e un termen interbelic, il gaseai la tot pasul, pe buzele tuturor. Fatalmente, e un concept universal. Ceva deasupra tuturor traditiilor pozitive, concrete, sub ele, pe langa ele, prin ele, printre ele ? Dnul Patapievici va explica, surazand: e un ´idealtyp´, tot vreo abstractie euristica. Ce vreau sa subliniez aici e ca diferentele dintre conservatorii onorabili, cu papion, si aceia ´de grota´, extremisti, ´suveranisti´ , cum ar veni, in izmene, nu sunt de natura, ci mai mult de grad, impartasesc cam aceleasi ´teme´ si obsesii : sunt, cu totii, de acord ca internationalismul si cosmopolitismul, ´globalismul´ , sterge diferentele, valorile, ´traditiile´, ´identitatile´ culturale nationale, sunt particularisti, ´diferentialisti´, denunta acelasi ´neo-marxism´ dominator ´de la Bruxelles´, birocratia fostilor revolutionari saisoptisti, ´Comunismul american´, ´corectitudinea politica´, ´ideologiile de gen´, ´religia woke´, etc., etc.
    ´Sestov e maestrul meu´, alta data ´Duhem e maestrul meu´, eu stiu totusi ca Sestov a avut un singur discipol si ca acesta se numea Fondane. Unde am mai auzit acest tic? O. de Carvalho, care se adresa prin conferinte interactive, mereu spunea, emfatic : ´Schelling e un guru al meu´, nu mai stiu cine e gurul meu, in fiecare saptamana isi aducea aminte de cate un guru, conversa cu ei. O. de Carvalho, intr-o vreme respectabil, ii laudase pe conservatorii romani, care gasisera ecou, asa cum visasera, peste ocean, hat !, tocmai in Brazilia. Cum se stie, a avut o ´confruntare´ cu omologul sau , Dughin, tradusa cu surle si trambite la Humanitas ( pe coperta se zicea ca Carvalho ar fi un ´exponent al rationalismului occidental´ ! ) si multi cred ca din aceasta personajul mai rational s-a dovedit Dughin. Ultras catolic si ´astrolog´, fost sufit, pretinde, de rit ´schuonian´, O. de Carvalho a fost un guru planetar, daca nu cumva galactic, amic bun al lui Bannon si, in ultima vreme, si al lui Dughin, dupa ce au inteles, in mod cat se poate de firesc, ca sunt de acord ! ´Traditionalisti´ din toate tarile si de toate riturile … Dincolo de geografie, de particularisme si schisme, exista o logica ideologica, ce impinge irezistibil la anumite concluzii …
    Dar, ca sa dau un alt ex. ´concret´. Deunazi era sarbatorit pictorul Sorin Dumitrescu. Spusese despre M. Munteanu ca ´seamana cu Hristos´ – evident !, aceasta era si ideea ! – desi stia foarte bine ce cercuri frecventa, poate si din simplul motiv ca le frecventa si el, mult mai tarziu, ca academician, perora impotriva ´colonizarii´ Romaniei de catre ´grupurile Soros´, despre vanzatorii de tara, intelectualii vanzatori de valori, afirmand ca integrarea in U.E. ar fi de fapt o ´dezintegrare´ si multe altele, chestii normale de la Academie, adica exact discursul AUR ! A coorodonat Editura Anastasia, unde au fost publicati si intelectuali conservatori repectabili, de pe la noi, colegi – ii vedeai prin studioul Trinitas, uneori alaturi de Lavric sau de R. Codrescu – pana ce furtunile geopolitice sa bage zazanie , iata si partea buna ! – , ´nasul´ neolegionarismului de la ´Rost´. Totul, un amestec tipic romanesc, tipic ´oriental´ sau levantin. La Anastasia se traduceau ´clasicii´ extremei drepte pe banda rulanta, cu frenezie, incadrati de ´traditionalistii´ interbelici, capul de lista fiind, fireste, Nae Ionescu, urmand clasicii ´Dreptei´ interbelice romanesti. J. Evola, A. de Benoist, dar si C. Mutti, cu ´aripile arhanghelului´. Ca o curiozitate, profilul editurii fiind crestin, ba chiar super-crestin !, toti acesti trei idoli ai Neo-fascismului global erau anti-crestini inversunati, in ordine, un mag ´tantric´, un ´neo-pagan´ nietzschean si un convertit la un ´Islamism´ belicos anti-occidental. Acesta, C. Mutti, autointitulat ´nazi-maoist´, actual colaborator al lui Dughin ( in vreme ce de Benoist e gurul direct al acestuia ), un fost locotenent al lui F. Freda, ´arhitectul´ infamelor atacuti teroriste din gara din Bologna si Piazza Fontana. Bineinteles ca aceste detalii nesemnificative nu erau pomenite pe undeva, pe coperta, prin vreo prefata sau postfata. Tot bolborosind prin acest borboros, alchimistii ´traditiei´ au ajutat si ei la eclozarea puiului de ´aur´, iesit din strafunduri. Ca nu e chiar ceea ce se asteptau, pai asa se intampla, nu iese mereu ceea ce visezi.
    Pitoreasca si mereu surprizatoarea lume boema romaneasca …

    • E foarte facil si convenabil sa dam vina doar pe rusi, pe chinezi, pe oricine altcineva, pe mayasi, papuasi, pe sexomarxisti si seximartieni. Noi am fost intotdeauna si am ramas ´occidentali´, suntem cu ´civilizatia occidentala´, Occidentul ca marea si glorioasa natiune ( faustiana, cum ii zicea Spengler ), ´de poeti si filozofi´, parca auzi, in ecou …
      Nationalismul, fie si ´european´ sau ´euroatlantic´, avand o logica particularista si exclusivista, e doar in aparente si pretexte defensiv, e natural sovin, agresiv, expansiv, polemic si belicos, nu se opreste niciodata. E si un ciudat complex, inter-fundamentalist, de iubire-ura, vizibil la unii neo-conservatori – de pilda, la Scruton, cu ´Vestul si restul´ ( o ecuatie dualista, maniheista , apocaliptica , ´restul´ fiind probabil intregul Univers ! ) – fata de Islam, urat si admirat, in acelasi timp, pt. darzenia lui nemiloasa, pt. ´barbaria´ lui antimoderna – dupa Nietzsche -, cum zice asta micu´, nou, profetul incelilor, ar vrea niste talibani crestini ! Un Evanghelism pe steroizi.

      Ascensiunea lui Putin, ba, sunt voci care spun ca si intronarea lui li s-ar fi datorat – , e contemporana cu domnia neo-conservatorilor, Putin era aliatul de incredere al lui Bush Jr. De mai multe ori a insistat ca se ´inspira´, prin actiunile sale, din neo-imperialismul neo-conservatorilor, comparand ´operatiunea speciala´ din Ucraina cu ´pacificarea´ Irakului. E ca un nemesis, aceasta inlantuire, fatidica, a celor doua conflicte, de la granitele Europei si din Orientul mijlociu. Putinismul e un amestec tipic postmodern de ideologii, o ´tehnologie´ politica nihilista, un neo-machiavellianism. Se inspira direct de la ´realistii internationali´ si ´neo-realistii´ hard care il sustin direct. Nu a inventat KGB-ul extrema dreapta occidentala, e vorba despre o alianta intre extrema dreapta si neo-imperialismul putinist, Putin e simbolul viu al extremei drepte, ca noul ´om nou´ sau ´supraom´, strongmanul de otel care taie in carne vie, ´catehonul´ schmittian, restauratorul care pedepseste, ca un nou Attila, Europa si Occidentul degenerate pt. ´pacatele´ lor, pt. a le readuce pe calea cea dreapta, pt a readuce ´ordinea´, disciplina, ascultarea.
      Dughin e produsul suta la suta al Noii Drepte paneuropene ( din care deriva Alt-Right ), vorbeste fluent vrero cinci limbi, sursele lui sunt ´traditionalismul integral´ interbelic ( Guenon-Schuon-Evola), ´antimodern´ si ´revolutia conservatoare´ germana, e un ´heideggerian´, plus mult post-modernism, Bataille, ´postanarhism´,etc. Nu veti gasi niciun rus citat in numeroasele sale lucrari, nu-i plac deloc ganditorii rusi, neo-eurasianismul lui nu are aproape nicio legatura cu eurasianiasmul ´clasic´. Printre sursele lui Dughin stau, la loc de cinste, si interbelici romani ( neopaganismul lui Eliade, spunea cineva ca ´Tratatul´ lui Eliade e un fel de biblie mereu deschisa in francmasoneria ´traditionalista´, contaminata de Noua Dreapta), aventurierul pitestean extravagant Jean Parvulesco fiind considerat de Dughin gurul lui direct ( mereu acelasi tic cu guru ) dar si, in mod poate surprinzator pt. multi, Blaga ( care, sa nu uitam totusi, era epigonul lui Spengler , Blaga a fost ´gurul´ lui Parvulesco care, ca legionarul si V. Bancila – publicat, evident, la Anastasia, poate fi considerat un exeget al lui Blaga). Claudio Mutti, poate cel mai apropiat colaborator al lui Dughin, vorbeste de asemenea fluent citeva limbi europene, maghiara si, foarte bine, romana ( participand la reuniunile traditionalistilor si ´guenonienilor´ romani , foarte implicati in revoltele din timpul pandemiei, astia sunt niste anarhisti apocaliptici care vor sa puna capat, prin indiferent ce mijloace, ´lumii moderne´ pe care o urasc, sunt, contrar unor aparente universaliste, antisemiti feroce ), a scris despre ´revolutia conservatoare´ interbelica din Romania, etc., acest curent a fost numit un ´thiersmondism de extrema dreapta´, anti-american ( cel putin pana la ´revolutia trumpista´ ), dupa Francis Yockey, ideologul ´Imperium-ului´ ( si rexistul Jean Thiriart, care s-a intalnist cu Ceausescu ) ´de la Vladivostok la Lisabona´ ( formula pe care a folosit-o si Tutea ! ) si care pusese deja la cale o alianta a extremei drepte neofasciste cu Uniunea Sovietica, mai apoi J. Parvulesco a scris o lucrare elogioasa si ´profetica´ despre Putin. Acestea sunt pistele ce ar trebui urmarite, cu legaturi foarte multe si foarte adanci si in lumea romaneasca, cu multe complicitati subterane, o ´revolutie reactionara´ globala, ce si-a avut si isi are proprii ´idioti utili´ care ii sufla in panze.

      p.s.
      Ca note: desigur ca Isus antreprenorul o fi intrat in Ierusalim in limuzina, ca un senator sau evanghelist american, un Isus Baraba, zelotul, fiul ´tatalui acestei lumi´, predicand ´unicitatea´ si suprematia ´civilizatiei occidentale´ menite sa domine lumea.
      – importanat totusi de mentionat ca la Anastasia s-a tradus si ´clasicul´ antisemit al lui Otto Weininger, ´Sex si caracter´, nefericitul ´geniu´ despre care Goebbels spusese ca era ´singurul evreu care merita sa traiasca´. N-am verificat daca si ´biblia´ lui Hitler a fost publicata, ceva Rosenberg, n-ar fi nicio mirare ( sunt de Maistre si tot restul, esente de esente, cu astea se formau tinerii conservatori romani care acum racnesc in numele ´apararii Occidentului´ de invazia asiatico-africana, era o cartulie a unui fascist maurrasian cu acest titlu, H. Massis ), poate doar pt. circuit inern, pt. ´cadre´ ! Si totusi conservatori romani colaborau la aceasta editura fioros reactionara – cu complicitatea BOR, fireste – ba chiar, mi se pare, erau vechi si foarte buni amici cu R. Codrescu et comp. , sa ne intelegem, de ideologie.
      – si as putea sa continui mult si bine, cu lucruri inca si mai interesante si deranjante.

      • ´Idioti utili´ suna totusi prea dur, din repertoriul Dreptei se poate gasi si ´dealeri de idei la mana a doua´.

        Pt. ca tot m-am apucat, aici,

        am cautat sa-mi explic aceasta fascinatie, cam morbida, dupa mine, pt. ganditori radicali ca Sestov si Pound.
        Despre Sestov, e ´traditionala´ in conservatorimea romana afinitatea cu Intelighentia rusa emigrata, Berdiaev, liderul de generatie, S. Bulgakov, V. Loski, Florovski, Soloviov, maestrul lor, bineinteles etc. Maj. reprezentau un slavofilism derivat, diluat si modernizat, cultura noastra inalta fiind in umbra filogermanismului si a slavofilismului. Sestov e considerat azi, mai superficial, ca un precursor sau intemeietor al ´filosofiei absurdului´ pariziene, versiunea mai admisibila, de salon, diluata, a nihilismului. I-a influentat pe poeti, pe scriitori, Cioran, Beckett, Fondane, evident, Blanchot, Bataille, mai stiu eu cine, mai ales, pe marele Camus, dostoievskismul lui Camus era sestovian. Dar Sestov il intorsese pe dos pe Dostoievski, il nietzscheanizase complet, facand din personajele problematice, chintesentializate in ´omul din subterana´, eroul principal. Sestov era apologetul irationalismului pur, printr-un rationalism auto-desconstructivist, doar spre sfarsitul vietii a dat o coloratura superficial ´teologica´ anti-filosofiei sale, mai inrudita cu simbolismul si anarhismul rus, poate si un pic de sabbatianism cult. In mediile mai teologice, suspicioase, de tendinte anti-intelectualiste, quietiste si fundamentaliste, acest deconstructivism post-modernist avant la lettre era asimilat cu ´crucificarea ratiunii´ ( v. interpr. lui Loski ) si a ´filosofiei profane´, urate si invidiate. Filozofi dezamagiti, dupa ce au trecut prin toate sofisticarile desarte ale ´filosofiei´ mirene, cad in aceasta revelatie, dau ochii pe spate : Jesus, Jesus ! , se pocaiesc, isi schimba tinuta, incep sa profeteasca in direct, pana ce se plictisesc si de aceasta moda, schimba confesiunile, religiile, poate isi vor gasi, in cele din urma, o revelatie personala si un doar al lor, probabil, propriul ego hipostaziat. O astfel de revelatie quietista ´finala´ se poate gasi in ultimele pagini, ca o concluzie, ale ´Omului recent´. Sestov e maestrul care scoate din filosofie si din ´ratiune´, deconstruindu-le, ca un acid dizolvant. Dar, s-ar putea sa nu mai ramana nimic. Este vorba despre un (pseudo)-apofatism deconstructivist-nihilist, asa cum este in teologiile radicale postmoderniste, o ´gnoza´ post-religioasa si post-crestina, a la Altizer, etc. De unde si fascinatia pt. tot felul de ocultisme si ezoterisme.
        Si asa ajungem la fascinatia pt. Ezra Pound. Cand nu e vorba despre o admiratrie pur estetica – si nici nu exista un estetism sau formalism pur – la mijloc sunt ideile, ´ideologia´ marelui poet modernist. Pound era foarte pasionat de ocultism, de mitologie, etc. , dar in cazul lui era vorba despre Ocultismul victorian si parizian fin-de-siecle, in moda decadentismului si simbolismului, ceva extrem de dubios. Era un adept al lui Frazer, ´paganismul´ lui solar, ´radiant´ , era un banal naturalism si primitivism, in intregime literar sau livresc si estetist, o patologie sau nebunie a estetismului. In traditia pre-rafaelismului, cu un cult al ´Femeii´ ( pseudo-dantesc, Rossetti, etc. ), socialismul anarhist al lui W. Morris, corporatism, niste conspiratii anti-monoteiste ale trubadurilor si catarilor, etc. , mai ales, un cult neopagan al lui Pan, ´falocentrism´ , ceea ce era la moda in ´stiinta religiilor´ de sec. 19, imbibata de rasism si darwinism, culte solare, ale fertilitatii, ale falusului, etc. Pt. Pound Mussolini era intruchiparea ´falusului solar´, il numea si bos, ´sef´ dar si ´taur´, etc. Pound construia o ´gnoza´ neo-pagana anti-iudeo-crestina, o fantezie ´mediteraneana´, romana si medievalista. Datora si el foarte multe Maurrasismului literar, ca si colegul sau, T. S. Eliot, e vorba de retele intelectuale. Anti-semitismul sau era insa de-a dreptul nazist, biologic, ´parazitologic´ – nicidecum doar ´economic´, maniacal, era preocupat de o economie ezoterica de rezonante, paradoxal, ´cabalistice´, ca si fascinatia sa total diletanta si fantezista, ´imagista´, pt. China si ideograme, etc. Ideologia estetica modernista era una ´palingenetica´, o rascumparare, regenerare a lumii prin ´opera totala de arta´, o estetizare a politicii. Ce ar putea fi atat de fascinant in aceste reverii naturalist-mistico-estetice ? Daca se doreste ceva cu adevarat interesant si foarte inrudit, cu dezvoltari ´tehnice´, versiunea mai tare a acestui misticism decadent, se poate recurge la ocultismul -Thelema – lui A. Crowley, contemporan cu Pound – activa la Capri – , exista si o teza de doctorat, nu retin numele autorului, despre legaturile dintre cei doi, ( iata : Dionysious Psilopoulos – A conspiracy of the subconscious – Yeats, Crowley, Pound, Graves and the esoteric tradition (1995) , ceva in genul ´luciferianismului´ lui Bingnet-Leigh din Holy Blood. Sau ´traditionalismul roman´ si fascist al lui Reghini. Si nu poti sa nu te intrebi, cu gura cascata, amintindu-ti de o celebra revelatie in direct : Acesta sa fie Crestinismul ?! …
        Dar, desigur, lui Pound si poetilor li se iarta toate, era, dovedit, si putin razna – se imbraca ciudat, un spirit boem, extravagant, ce nu poate fi luat foarte in serios si probabil ca acelasi lucru poate fi spus si despre alte personalitati ale lumii boeme, un pic teologi, un pic filosofi si anti-filosofi, metafizicieni si nihilisti in acelasi timp, crestini si pagani, de dreapta si de stanga, citind poetii sufi ( hm … ) si Upanisadele ( in original, neaparat ! ) si totusi mai ortodocsi ca Papa cand e vorba de puritatea dogmei, pangarita de islamisti sau ´inzi´ …

    • Retrospectiv, lucrurile incep sa se mai limpezeasca, se mai ridica ceata.
      Se contureaza ceva ca un maurrasism ortodox. Un sincronism anacronistic ( si protocronistic, a nu se confunda totusi cu protocronismul vulgar, zalmoxian). Nici nu e ceva nou, Crainic si altii erau maurrasieni, si ei, cu totii, ucenicisera prin Occidentul decadent. Nimic autentic, nici macar in autenticism. Ne cuplam la cele mai antimoderne si anti-europene ´tendinte´ occidentale, cele care ne confirma prejudecatile si complexele, ne imbracam ca ei, ne punem papion, dar in sinea noastra stim ca tot duhul rasaritean e superior, noi suntem mai ´mistici´, mai adanci, abisali, am ramas credinciosi, ei – mai rationalisti, mai materialisti, mai pragmatici, mai cu picioarele pe pamant, dam duh si luam, in schimb, tehnologie. Aceasta e ideologia neo-ortodoxa, actualizata dupa slavofilism, neo-bizantinism balcanic ( D. Barbilian ). ´Viciul´ nostru, melancolia metafizica, e excesul de virtute ! Lipsa de gravitatie, ne ia Duhul sfant pe sus. Trebuie sa dam si altora, de aia am pornit sa ii evanghelizam pe occidentali, sa le explicam anti-comunismul corect, ca unii care stim mai bine, din atata rezistenta prin cultura. Unii, mai sofisticati, au facut stagii peste stagii prin America, la universitati (neo) conservatoare, ilustre sau obscure ( mereu m-am intrebat, pe ce ?, pt. ca sunt pe bani, pe multi bani ), ´straussieni´, ultimul racnet in materie, avangarda, asa se formeaza ´elita´. Care inca mai asteapta sa-i vina randul, asa se explica, probabil, accesele de populism, frustrarile, dezertarile …
      Sau, un neo-trairism, sunt mai multe curente, asa cum sade bine intr-o miscare vie, spontana, ´organica´. Se vede ca e ceva adanc ´inradacinat´ in sufletul romanesc, in ´fiinta romaneasca´, in rostirea romaneasca, ceva cu ´rost´, cu ´stil´ … Cearta, pizma, e la ea acasa in aceste medii vanitoase, nu e ceva nou sau neasteptat, acum au inceput sa-si puna rufele in cap, public, asta ar fi partea reconfortanta. Dna Udrea ar tr. considerata o adevarata comoara nationala : ´se certau care are grad mai mare in masonerie!´, desigur, or fi fiind si grade pt. ortodocsi, in orice caz, conservatoare, ca si Burke sau de Maistre, arhiconservatorii, erau un pic teozofi. Iar Strauss culmea ´ezoterismului´, predicand, printre randuri, morala stapanilor, a soimilor neinduplecati, cavalerii apocalipsei, ´templierii´ traditiei ce pazesc Graalul, taina ´catehonului´. Il asteapta sa sune goarna, o fi Trump, n-o fi, o veni altul, mai ca Reagan, asa ? Ca un indiciu, vine pe un cal alb, unii s-au prins si au raspuns prompt …

      Avea dnul Patapievici o revista stufoasa, ´Idei in dialog´, din care contribuabilul roman se putea informa despre ultimele trenduri conservatoare de peste ocean, un fel de ´Stil nou´, ´Conservatorul nou´, etc. , contrariul ´omului recent´, adica al ´ultimului om´. Din ce mi-aduc aminte asa, din scurt, dnul M. Neamtu – o sa caut nrul ! – explica, savant, cum ii e stilul de mare carturar ( stil , ai zice, identic cu acela al dnului Pastapievici, care se prezinta intotdeauna cu marile carti, una peste alta, la catedra, – ca de la maestru la discipol ), despre ´catehonul´ lui C. Schmitt … ´Catehontii´, cum le zisese, exasperat, dnul A. Cornea. Somptuosii ´teologi politici´, initiatii, geoteopoliticienii …

  9. Victimele propagandiștilor autointitulați suveraniști (mai corect ar trebui definiți ca mitomano-populiști), respectiv acei cca 40% din populația adultă a țării care visează doar la „să ni se dea și nouă ceva că suntem amărâți!” ar trebui să răspundă: la următoarea întrebare: de ce nr. de kopeici pompate de la Moscova în ultimele două sute de ani în dezvoltarea României e mai mic decât un alt număr de bani (măsurat însă în miliarde de Euro, ca să le fie mai ușor să le înșire pe abac) nerambursabili și primiți de la UE în ultimele două decenii?

    • ”acei cca 40% din populația adultă a țării care visează doar la „să ni se dea și nouă ceva că suntem amărâți!”

      Da. De asta au plecat la muncă în străinătate, fiindcă visează să li se dea și lor ceva.

      În realitate, cei plătiți din bani publici au mereu pretenția să li se dea. Marxismul este o ideologie resentimentară, iar motivul pentru care a colonizat total universitățile (iar în UK până și învățământul primar) exact asta are la bază: pretențiile nesfârșite de a trăi din munca celorlalți.

  10. JD Vance cu siguranta a fost infectat de rusi cand a declarat ca europenii trebuie sa fie atenti la pericolul “dinauntru” tarilor lor, inainte de a se lupta cu pericolul “dinafara.” La fel a spus si Trump, si el “omul rusilor.” Cine nu gandeste ca sorosistii neomarxisti de la Bruxelles, e cu Rusia, de pilda partidele de “extrema dreapta” din Germania si Franta. Ai dracu rusii astia care dupa patru ani de lupta indarjita au reusit sa cucereasca numai 20% din Ucraina si nu mai au mult sa intre in faliment economic. Trebuie sa fi un moron inascut ca sa crezi ca Georgescu sau Simion ar avea cava de castigat daca se dau bine cu Moscova. Ca si multi altii si ei stiu ca “lumina” nu mai vine de la Rasarit, ci (inca) de la pupatorii de moaste globalizatoare din inima Europei. Pana se va stinge si lumina asta, pentru ca asta e soarta tuturor ideologiilor de dreapta sau stanga. Pacat insa de miliardele cheltuite de Soros pentru Open Society-ul lui. Mai bine construia spitale si azile de batrani cu banii astia.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Constantin Plămădeală
Constantin Plămădeală
Constantin Plămădeală este doctor în drept, titlu obținut la Universitatea din Debrecen (Ungaria), cu o experiență profesională diversificată la intersecția dintre securitate, finanțe și analiză politică. A lucrat în sectorul financiar la Citi și Tata Consultancy Services pe proiecte Bloomberg și Microsoft, specializându-se în conformitate, KYC/AML și gestionarea riscurilor contractuale.Anterior, a activat în cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră din Moldova, unde a coordonat proiecte de Management Integrat al Frontierelor în parteneriat cu OSCE, ICMPD și OIM, adaptându-le la standardele UE. A fost analist politic independent pentru Navanti Group (SUA) și Intellisia Institute (China), concentrându-se pe evaluări de risc regional și securitate energetică în România și Moldova.Deține trei masterate în Politici Publice (Paris-Est Créteil), Studii Politice Comparative Europene (Babeș-Bolyai) și Comerț Internațional (Marmara University, Istanbul). Este multilingv (română, engleză, rusă, turcă, franceză) și îmbină analiza politică și juridică cu instrumente digitale (Python, SQL, Power BI) pentru guvernanță și conformitate în era digitală.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

anunt

Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române și Societatea română pentru Istoria Religiilor organizează la București, în perioada 20-25 septembrie 2026, Congresul mondial al disciplinei.

Tema generală a Congresului – Religions 360° – va reuni sute de savanți din șase continente, care vor prezenta cercetările actuale desfășurate în toate centrele semnificative ale discipline la nivel global – vezi mai multe

Carti noi

Despre alegere şi discreţia binelui

Despre alegere şi discreţia binelui

„Vorbim tot mai mult despre viață în termeni de optimizare și eficiență; nu ne mai atrage atenția decât ceea ce ni se pare convenabil. Aderența la un mesaj de credință, imaginat doar ca poliță de asigurare, va mai putea oare să ne sugereze marile întrebări ale ființei și să ne ferească de ratare? Ar mai putea perplexitățile credinciosului de la noi să intre în dialog cu mirările lumii, astfel încât să nu lase impresia negocierii sale cu fatalitatea? Mai putem aspira la luciditate sub influența unui mod contorsionat de a concepe tradiția?“ — MIHAI FRĂŢILĂ - vezi mai mult

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro