luni, ianuarie 24, 2022

De sărbători, despre valori

Fata mea dansează în ploaie de bancnote[…]
Eu nu respir decât aer de stăpân,
Am prea mulți bani să pot să mă indispun
(Tzancă Uraganu, Banii)

România este cea mai religioasă țară din Europa. Conform datelor World Values Survey, puțin sub 80% dintre oameni consideră religia importantă, aproape trei sferturi sunt religioși și peste 75% consideră că scopul principal al religiei este să faci bine altora. Potrivit acestor date, ne-am putea construi o imagine de sine ancorată în iubirea față de aproape și altruism.

Și totuși, deși în preajma Crăciunului și a sărbătorilor de iarnă, îndemnurile la a fi mai buni și mai generoși abundă, în România spiritul moralei creștine pare a fi greu de (re)găsit în viața de zi cu zi. Recent, un protest al unui partid parlamentar care se opune certificatului verde a degenerat rapid în violență. Tot de curând, interviul jurnaliștilor televiziunii italiene RAI cu o membră a Senatului României  a părut o scenă tragicomică desprinsă din Tăcerea mieilor, dar regizat de Kusturica. Comportamentele înjositoare și umilitoare ale românilor care se întorc în țară față de personalul Direcției de Sănătate Publică de la punctele de trecere a frontierei sunt greu de imaginat, dar totuși reale.

Discordanța între afirmarea unor valori creștine cu valențe solidare și grobianismul cotidianului social este evidentă. Și atunci apare întrebarea: noi totuși cine suntem și care sunt valorile care ne ghidează?

În noiembrie 2021 au fost publicate rezultatele unui sondaj Eurobarometru care explorează valorile cetățenilor europeni. Raportul de cercetare al studiului realizat de Comisia Europeană reprezintă un punct de plecare în încercarea de a creiona un tablou valoric complex și, uneori, îngrijorător.

Astfel, din perspectiva valorilor personale, românii se plasează pe locul întâi la atașamentul față de putere și bogăție. Puterea a fost masurată prin identificarea cu afirmația “Este important pentru mine să fiu cel care le spune altora ce să facă”. Dacă, în medie, în Uniunea Europeană, 57% dintre respondenți se identifică total sau parțial cu această afirmație, în România, procentul depășeste 80%. Atracția față de materialism a fost evaluată prin identificarea cu afirmația: “Este important pentru mine să am lucruri scumpe care arată bogăția”. În comparație cu o medie UE de 37%, aproape 70% dintre români pun accentul pe bogăție și etalarea acesteia.

La polul opus, adică acele valori cu care românii se identifică în mai mică măsură decât oricare alt popor european, se află grija purtată celor apropiați și importanța luării de decizii referitoare la propria viață. În România, procentul celor care se identifică total cu afirmația “Este important pentru mine să am grijă de cei apropiati mie” este de doar 61%, plasându-ne pe ultimul loc în UE, la mare distanță de Grecia (89%) sau Spania (87%), de exemplu. În acest context, este natural să ne întrebăm dacă numărul mare de români care refuză vaccinarea anti COVID-19 se datorează și acestei lipse de preocupare față de binele celuilalt, oricât de apropiat ne-ar fi.deci inclusiv celor

Din punctul de vedere al valorilor social politice, rezultatele sunt uneori greu de înțeles. În mod surprinzător, egalitatea în fața legii sau independența justiției – două teme cvasi permanente pe agenda politică – sunt susținute cel mai puțin în România, în comparație cu oricare stat din UE. Mai mult, în România nu există susținere însemnată (comparativ) nici pentru dreptul de a munci în alte state ale Uniunii Europene, deși diaspora românească, numeroasă în raport cu populația țării, este în mare măsură rezultatul migrației de muncă.

Poate mai îngrijorător este faptul că România se plasează pe ultimul loc în Uniunea Europeană prin numărul celor care sunt de acord cu faptul că “oricine ar trebui să aibă libertatea gândirii, expresiei și a religiei” și că “alegerile stilului de viață personal sau de familie ar trebui respectate tuturor”. În aceeași nota, românii sunt cel mai puțin dispuși dintre cetățenii UE să se opună discriminării de orice fel.

Aceste rezultate nu sunt complet surprinzătoare, dat fiind că există date de sondaj din 2017 conform cărora un sfert dintre români cred că supunerea față de conducatori este o trăsătură esențială a democrației și mai mulți români decât, de exemplu, ruși sau ucrainieni consideră că un sistem politic condus de armată  sau de un lider autoritar este unul bun.

Dincolo de numere, ce ne spun de fapt aceste date?

În primul rând, se conturează destul de clar imaginea românului materialist, autoritar, individualist și mefient – un mizantrop social.

În al doilea rând, lipsa solidarității și a încrederii (în afară de Cipru, România are cel mai scăzut nivel al încrederii sociale din Uniunea Europeană) cuplată cu accentul pus pe competiție, lipsa de grijă față de ceilalți și dorința de putere și avuție creionează un individ agresiv, nestăpânit în elanul său “antreprenorial” nici de considerente morale, nici de un sentiment al datoriei față de societate.

În al treilea rând, entuziasmul cu care le refuzăm altora aceleași lucruri care credem că nouă ni se cuvin este în completă discordanță cu accentul pus pe religie (și, implicit, morala creștină), ca element identitar definitoriu pentru mulți dintre români.

Desigur, mulți dintre noi nu ne regăsim în acest tablou valoric. La fel cum mulți dintre noi simțim nevoia să luăm tabloul din cui, să îl restaurăm sau poate chiar să pictăm peste, fără a fi îngrijorați că noul strat de vopsea îl va acoperi cu totul pe cel precedent. Recent, sub Rondul de noapte al lui Rembrandt s-a descoperit o altă schiță. Analiza acesteia a oferit experților informații despre indecizia caracteristică oricărui proces de creație.

La fel este și cu valorile: ele nu sunt blocate în timp și spațiu, ele sunt vii, ele sunt ce le facem noi să fie. Anumite repere valorice au rădăcini vechi, altele reflectă dinamica vremurilor, dar întregul proiect valoric al unei comunități, ca și al fiecărei persoane este mereu fluid și în permanentă re-evaluare. Spaima că reconsiderarea unor valori sau adăugarea unora noi în repertoriul pre-existent duce la pierderea identității este deci neîntemeiată.

Este legitim să ne întrebăm de ce lucrurile stau așa cum stau. Cauzele sunt multiple și complexe și sunt obiectul de studiu a numeroase cercetări din științele sociale. Tranziția democratică, corupția, lipsa încrederii în instituțiile statului, sărăcia, cultura politică pre-democratică și o educație care accentuează prea puțin valorile sunt toate posibile explicații pentru e-/involuția valorică de la noi. La fel cum sunt și atitudinile legate de “capra vecinului” sau “vecinul [care] nu mă lasă nici să dorm [fiindcă] o duce prea bine”.

Cum am putea însă depăși această fază disonantă a discursului valoric? Este facil, dar și lipsit de eficiență să pasăm responsabilitatea formării valorilor exclusiv unor instituții – familia, școala, statul sau biserica. Mai degrabă, e util să ne gândim și la ce putem face fiecare dintre noi. În preajma Crăciunului și a sărbătorilor de iarnă (dar nu numai), putem încerca să reflectăm asupra a cine suntem și cine am vrea să fim. Putem face un minim de efort și să ne gândim la cei din jurul nostru, oricine ar fi ei, și să ne întrebăm de ce uneori ne este greu să îi tratăm drept semeni, adică asemenea nouă. Primul pas pentru o schimbare este să înțelegem că nu totul este un joc cu sumă nulă – în care câștigul meu este automat pierderea ta – și, cel mai important, că nu totul este un joc.

Distribuie acest articol

53 COMENTARII

  1. Este nivelul la care s-a situat occidentul acum 200 de ani si arata cu atat mai mult, etape istorice de dezvoltare nu pot fi sarite una cu alta chiar daca situatiile materiale se schimba brusc.
    Romania a fost o tara extrem de inapoiata, comunismul chiar daca a adus ceva beneficii materiale, pe plan social a adancit si mai mult prapastia iar acum rabufnesc toate deodata.
    „Capitalismul romanesc” este sursa intregii mizerii sociale si a bulversarii valorilor sociale,pana acesta nu se schimba in sensul unei mai mari echitati sociale, lucrurile vor merge prost cu toate ca Romania material evolueaza insa razbeste cine urla mai tare si da mai mult din coate, „legea junglei” fiind deocamdata dominanta.
    Este frica oamenilor de a nu apuca binefacerile materiale pe timpul vietii atat de scurta care ii face sa nu mai respecte nici o lege si un comportament social adecvat.
    Intradevar fiecare trebui sa-si puna intrebarea ce doreste sa fac in viata, care sunt obiectivele dar mai ales daca le poate si atinge, de multe ori nu este nevoie de mult sa traiesti bine.

    • Nu are nicio treaba cu comunismul. Este un atavism capatat in timp si obiceiuri incetatenite din perioada fanariota cand totul se putea cumpara. Comunismul doar a accentuat egoismul si impostura.

      • @C.Tacitus
        Probabil adevărat, dar tare mi-e teamă că sunt metehne încă și mai vechi.
        Dacă îmi amintesc bine, Cantemir are o descriere/caracterizare destul de dură a „moldoveanului” a.k.a. românului.

  2. Pacat ca nu s-a facut un sondaj si despre parerea romanilor fata de romani. Sunt sigur ca ar fi iesit ca romanii au cea mai proasta parere despre ei. E o voluptate, tipic romaneasca, sa ne desfiintam, sa ne dispretuim, sa nu avem incredere in noi.
    Da, romanii au o anumita comportare specifica, asa cum au mai toate popoarele, dar interpretarea acestei comportari e nu numai exagerata, dar pe undeva chiar jignitoare.

    Se vede din educatia copiilor, in Ro, in general parintii le spune copiilor ca sunt idioti, nu sunt buni de nimic, in timp ce in Ge pt cea mai mica „realizare”, e laudat si premiat. Consumul de diplome de merit, de cupe, medalii e in Ge enorm de mare!

  3. Ce putem face? Putem merge undeva unde oamenii au niste valori normale, in loc de cele romanesti. Se poate trai si fara furat, fara ticalosie, fara tradare, dar daca nu suntem rai nu mai suntem romani, devenim altceva.

    Romanul adevarat e rau, arogant, ticalos si needucat, profilul a aproape toti politicienii din ultimii 70 de ani, astea sunt valorile pretuite in Romania. Cum este poporul, asa este si conducerea tarii. Oamenii buni sunt haituiti de stat, ticalosii sunt etern recompensati de stat. E clar ce fel de creaturi sunteti.

    • E clar ce fel de creaturi sunteti.
      da, domne, Romania, impreuna cu intreaga populatie, ar trebui sa fie arata si teritoriul redat naturii. Singurul care ar trebui sa existe e Marcel, un exemplar de frunte a omenirii.

      P.S Daca s-ar emite asemenea texte in legatura cu evreii, tiganii, ungurii etc. ar exploda internetul, antisemiti, rasisti, antieuropeni. Dar despre romani e permis sa spui ce vrei, poti sa-i injuri, sa-i faci d efecale, poti orice vrei. Ei chiar iti vor multumi, ca ai analizat corect si intelectual!

      /

      • Dovedesti perfect ca ce spune e adevarat, corect. Vorba aceea ca „Romania e o tara foarte frumoasa, pacat ca e locuita” nu au scos-o nici evreii, nici ungurii, ci tot romanii. Iar fraza de incheiere e tot o dovada, poate chiar mai concludenta.

        • @neamtu tiganu este singurul roman emigrat care isi denigreaza sistematic tara de adoptie in diversele comentarii postate aici. Desi pensiuta din Germania ii permite de ex. sa schieze in Alpi ad libitum. Iar daca s-ar intoarce in Romanica ar fi un fel de Tzanca Uraganu. La polul opus se afla, desigur, Josef Svejk, cel care in Midwest isi cumpara gazele direct de la sonda de fracturare hidraulica. Mai ca incep sa-i duc dorul lui Harald ( sper ca nu l-a rapus COVID-ul) …

          • Germania e o tara fascinanta, e frumoasa, e o mare placere sa muncesti aici. Firmele sunt solide, iti ofera mari sanse profesionale, se pot cistiga bani frumosi… dar, exista un dar. Politicienii nemti au alunecat puternic spre stinga, chiar spre extrema stinga, desigur impins si de electorat, mi se pare ca e periculos sa se distruga ceea ce a fost fascinant acum mai bine de 30 de ani, cind am sosit in Ge.

            • Eu am o altă teorie. Situația de acum e rezultatul politicilor de mai mult de 30 de ani, iar politicile actuale sunt un fel de damage control. Media de vârstă avansată nu poate fi rezultatul deciziilor de azi, nici măcar de ieri. Privatizarea profitului și socializarea costurilor a devenit business mode tocmai datorită libertății de decizie. Cât timp 50 milioane de vestgermani au exportat 12% din totalul mondial costurile erau infime față de profit și putea fi ușor preluat de comunitate. Odată cu creșterea concurenței, situația s-a schimbat dramatic și s-au exportat locuri de muncă, dar intervenționismul a rămas indezirabil. Și e bine că este așa! Șomajul tehnic, salariul minim, deductibilitatea pe fondul impozitării progresive, chiar și mult hulitele politici verzi sunt doar niște masuri compensatorii și sunt datorate delăsării deceniilor trecute, nicidecum cauza situației actuale. După WW2 au fost aproape 40 ani de creștere economică neîntreruptă și era simplu să lași căruța liberă la vale. Acum trebuie împinsă la deal. Cu politicile trecutului nici o șansă.
              Stânga și dreapta sunt complementare și nu există politici fundamental greșite, ci doar inoportune. Electoratul decide cel mai bine ce anume este preferabil la un moment dat.

    • Ioan, chiar și și singurul român care își critică sistematic țara de adopție să fie, nu i se poate lua in nume de rău: poate că nu o critică doar ca să o critice. Iar dacă simte că e de criticat un aspect sau altul, important e că o face după cum simte.
      In ce privește virulența intervenției, mărturisesc că și eu as fi procedat la fel după ce am citit încheierea plină de ifose a lui Marcel. Marcel își începe pledoaria la persoana întâi, continuă la persoana a treia in post scriptum, pentru a trânti apoi o concluzie la persoana a doua, el excluzându-se astfel. Unfair!

  4. Comportamentele înjositoare și umilitoare ale românilor care se întorc în țară față de personalul Direcției de Sănătate Publică de la punctele de trecere a frontierei sunt greu de imaginat, dar totuși reale
    Serios? Dar comportamentul statului care de 2 ani ne scoate din minți cu masuri aberante și suspendări de drepturi fundamentale?
    Dar psihoza colectiva indusa de media?
    Dar esențialii, politrucii, bugetarii, medicii eroi și comisioanele din afaceri cu măști și alte produse?
    Dar falimentarea clasei mijlocii și a micilor afaceri?
    Dar profiturile în creștere ale multinaționalelor?
    Dar construirea unei societăți în care fiecare pas ne este supravegheat și „aprobat”?
    Oricum ma cenzurați

    • Avem aceasta imagine de popor nesolidar, imun la cei din comunitate, nu de acum, de secole. Istoria ca popor sub ocupatii diferite, multiple rascoale, razboaie au facut ca romanii sa fie individualisti, descurcareti, smecheri, profitori, pomanagii. Mai avem si o stare de pasivitate si de lene. Meritocratia nu are statut de virtute, la vremurile actuale. Apoi nici statul, scoala, biserica, primaria, familia nu au facut prea multe sa schimbe aceasta mentalitate de indiferenta fata de tot cee este in jur. Vor mai trece cel putin cateva generatii ca sa se mai schimbe ceva, daca nu vor veni alte provocari de conflicte armate, crize, distrugeri climatice.

      • Ce sa faca scoala, biserica, primaria, familia? Sunt niste institutii in fara timpului si spatiului, functionand cu extraterestri? Nu cumva sunt alcatuite cu si de catre aceiasi romani?

    • Statul are intotdeauna dreptate, mai nou EU are intotdeauna dreptate. Cine e impotriva e vorba aia, dai in mine, dai in fabrici si uzine.

    • Nu cred ca ai de ce sa fii cenzurat, abia asa se vede ca vorbesti prostii. Articolul se refera la cum sunt/se vad romanii in general. Nu cum spui tu de numai unii (clasa conducatoare care impune restrictii, patroni, etc.). La granite e vorba de oameni obisnuiti care insulta, actioneaza impotriva altora tot obisnuiti, salariati care isi fac serviciul. Spaga peste tot e ceruta tot de oameni obisnuiti (fie instalatori, fie doctori) si care cer aceasta tot de la oameni obisnuiti. Nu pot sa uit vremurile cand la magazine trebuia sa-ti arati continutul sacosei (o incalcare flagranta a demnitatii, dreptului la proprietata) si asta tot facut de oameni obisnuiti, nu conducatori, parlamentari, etc. Deci nu confunda cum se trateaza romanii intre ei cu modul in care sunt tratati de mici (raportat la populatie) grupuri de putere si/sau privilegiate.

  5. Nu știu cat de credibile sunt rezultatele acestui studiu. Vad ca au fost chestionați in total 27000 de oameni din 27 tari ceea ce înseamna ca din România au fost max 1000 oameni (dar probabil mai puțini, raportul nu menționează populațiile statistice, iar filele Excel cu date primare sunt corupte).
    De exemplu la întrebarea “Este important pentru mine să am grijă de cei apropiati mie” conform articolului romanii s-ar clasa pe ultimul loc în UE. Ma îndoiesc ca a avea grija de cei apropiați înseamna a-si pune într-o instituție unde sa-i vizitezi o dată pe an (de Crăciun).

  6. Valorile se construiesc in timp, prin comportamente care inspira si care pot servi ca exemple celorlalti. Respectul fata de adevăr este una din aceste valori. Fara acest respect, atat in vorba, cat si in fapta, nu poate exista dreptate, pace sociala, nici macar democratia pe care o studiaza oameni ca dvs.

    Prezentati in articol niste fapte aparent reprobabile petrecute de curand (la protestul din 21 decembrie, la ”interviul” Dianei Șoșoacă, la controalele DSP din vămi), fapte care scoase din context ar sugera, vezi Doamne, ipocrizia românului, care se declară creștin, dar se comportă ”grobian”. Mai mult, sugerați că refuzul vaccinului s-ar datora unui egoism visceral al românilor, de parcă actul de a te vaccina nu ar avea ca prim beneficiar (in viziunea oficiala) pe cel care îl suportă, deci este înainte de toate un act egoist.

    Din respect pentru adevar si din spirit de onestitate, va invit sa va raspundeti dvs insiva, urmatoarelor intrebari:
    1. Daca as fi obligat, fortat, santajat sa iau un tratament medical cu care nu sunt de acord, oare cum as reactiona?
    2. Este drept sa impui altuia un tratament medical, doar pentru ca, intamplator, tu crezi ca acel tratament este bun? Daca da, cine iti da acest drept?
    3. Am dreptul sa ma apar, cum consider de cuviinta, daca imi este atacat dreptul la viata, de exemplu prin amenintarea sau pierderea efectiva a locului de munca daca nu accept un tratament medical care incumbă și riscuri si posibile efecte adverse?
    4. Este drept ca cei care propun un tratament medical (producatori, medici, politicieni, jurnalisti) si care comit un adevarat santaj medical, social si mediatic asupra celor care il refuza, sa nu aiba, de facto, nicio responsabilitate a efectelor adverse (nu putine, unele chiar foarte grave) ale acestui tratament medical?

    Vă urez succes, în a aplica ceea ce predicați!

    • Daca ai alege sa nu te tratezi (gratis) stiind ca o sa infectezi pe multi din jurul tau si o sa contribui la blocarea spitalelor unde oamenilor le sint refuzate interventii chirurgicale slavatoare, oare cum ai reactiona?

    • In primul rand nu sunt scoase din context, sunt doar exemple. Asa cum am dat si eu mai sus. Dar sa vedem acum punctele dvs.
      1. Nimeni nu obliga la asta, exista totdeauna alternative. Nu toate placute e drept, dar exista.
      2. La fel, nu impune nimeni.
      3. Nu, nu aveti dreptul sa va aparati cum credeti de cuviinta. De ex. niciodata nu voi fi de acord sa luati ostateci si eventual sa omorati copii doar pentru ca ati considerat ca cineva va ameninta. Mai mult, aici nimeni nu afecteaza dreptul la viata al nimanui. Iarasi ca exemplu, somerii isi pierd serviciul dar nu spun ca le-a fost afectat dreptul la viata. Si apoi, dreptul la viata e garantat, de ce nu reclamati la CEDO?
      4. Asta este si a fost dintotdeauna in ce priveste tratamentele medicale. Si nu numai, vezi de ex. judecatorii in ce priveste verdictele si pedepsele. Dar nu va opreste nimeni sa militati pentru legi in aceasta privinta, sa fie schimbate legile existente. Pana atunci insa, legile trebuiesc respectate asa cum sunt, fie ca ne plac fie ca nu.

      • Ironic este ca Marius Lazar caruia i-ai raspuns incepe prin a critica lipsa de respect pentru adevar și ulterior apeleaza la tactica „dar despre” cu întrebări care trădau propria sa lipsă de respect pt adevar, intrebari pe care le-ai desmințit foarte bine.

    • Obligație, șantaj sau forțare? Nimeni nu este obligat să trăiască printre oameni. Nu există nici o posibilitate de șantaj cu acest scop: celui ce vrea să se desfășoare în pădure, nu i se poate refuza sihăstria. Imperativul socializării este lipsit de temei.
      Toate acestea, conviețuirea, performațe în comunitate, interacțiunea socială sunt alegeri personale. Are oricine dreptul la ele, dar nu degeaba. Instictiv sau nu, cine a ales să trăiască în societate, o face pentru că traiul acesta oferă anumite avantaje, chit că le conștientizează sau nu. Ori pentru a se folosi de ele, trebuie să returneze și respectvul ceva societății care i le pune la dispoziție. Doar astfel valorile acesteia devin perene și neștirbite. Respectul pentru regulile, cutumele comunității, precum și politețea față de oricine devin astfel simplitate absolută pentru cel ce alege să trăiască între semeni. Sustragerea încetează să mai fie opțiune.
      Deși e poate tentant să conduci pe contrasens sau să mizezi pe excentricitate în relația cu ceilalți, grija pentru forțarea limitelor aparține celui ce se crede altfel și ca urmare îndrituit deci să-și prezerve oricând un drept de veto, care nu i-a fost în fapt acordat niciodată. Nu e ilegal pentru cineva să se bășească în ascensor, dar asta nu se face. Cu atât mai mult, a pune în pericol sănătatea cetățenilor prin refuzul folosirii unor instrumente aflate la dispoziție este pe drept blamabilă și legitimează anumite restricții pentru cei ce procedează astfel.
      Diana Șoșoacă a refuzat să poarte mască în Parlament și face propagandă împotriva vaccinului. Ea și Luc Montagnier. Este desigur o alegere personală e dumneaei sau a octogenarului, indiferent dacă e motivată de ignoranță, senilitate sau numai de dorința corifeului de a retrăi gloria de altădată, pomenit fiind în fițuici cu grafică roșu-negru, dar implicațiile opțiunilor unor proeminenți la nivelul societății nu prea pot fi cu ușurință ignorate. Deși ar fi de dorit.

      https://www.pnas.org/content/118/4/e2014564118#ack-1

      https://www.nature.com/articles/s41598-021-02321-z

        • 1. Știrea nu are nimic de-a face cu ceea ce am scris.
          2. Comentariul meu e de anul trecut, știrea dumitale e de anul ăsta.

      • @Hantzy
        E ușor să fii filozof când nu este pielea ta, direct, în joc.
        E ușor să faci morala ”cutumelor”, când cutumele sunt în avantajul tău.
        Regulile sunt importante pentru traiul în comun, e adevărat. Dar acestea nu trebuie transformate în fetiș, la care să te închini. Ascultarea oarbă de reguli duce, în timp, la abominații și la crime. Oare înțelegeți asta?
        Chestiunea vaxxului, de exemplu, e simpla la nivel etic: de ce ar fi mai presus siguranta ta, decât siguranta mea? Asa cum pentru cel care se injegteaza, serul e siguranta suprema, asa pentru mine el este un atac la adresa sanatatii mele, deci o nesiguranta, o agresiune. Vad ca multi oameni folosesc argumentul numarului, al cutumei, al gloatei.
        Fratilor, adevarul nu tine seama de cati oameni il sustin, vad, observa. Pot fi 99 de idioti care sustin o minciuna. Adevarul iese la iveala indiferent de cati oameni sunt de partea lui sau impotriva.

        • Regulile văzute ca fetișuri? Nicidecum. Dar dacă aveți o problemă cu vreuna dintre reguli, să evitați a vă afla într-o poziție de conflict este cea mai bună strategie. Vreți să folosiți pe degeaba toate avantajele traiului în societate? Chestia se întoarce împotriva dumitale. Oare înțelegeți asta?
          Reflectați la următoarele:
          De ce ar fi siguranța unui individ mai importantă decât a mai multora, cu care acesta vine în contact?
          De ce ar fi virusul însuși mai sigur decât vaccinul?
          Cum procedează cineva responsabil în caz de dubiu: ignoră pericolul pe care-l reprezintă pentru semeni sau încearcă să îl minimizeze?

          Ergo: sunt împotriva vaccinării obligatorii, dar cel care alege să nu se vaccineze pierde o parte din încrederea pe care i-a acordat-o comunitatea și e obligat la izolare.

  7. Interesant ar fi fost , de buna seama ,aparitia unor cercetari , de acest fel ,facute si aratate noua pe grupe distincte de cetateni .Este bine stiut cum intrebarile atasate unor astfel de cercetari (sondaje ) au ,de cele mai multe ori in componenta , un raspuns obligatoriu incorporat chiar in intrebare sau au ca si concept obligativitatea (prin sugerarea modului prin care subiectul va decide sa raspunda ) celui intrebat ,in a raspunde de un anume fel .Negarea adevarului sau a formelor acestuia , ce sunt exprimate de asa numitii formatori de opinie , este cuprins tocmai in modul in care societatea reactioneaza atunci cind ea identifica , ca un intreg , un decident negativ pe care societatea s-il doreste a fi izolat .De aici si aparitia numarului, tot mai mic , de cetateni ce cred in capabilitatea Institutiilor Statului Roman de a conduce , la modul eficient , tara .Simpla intrebare : Credeti in …….Biserica , Guvern , Armata , Scoala etc , etc , si raspunsul devenit neconcludent , nu ne aduce in fata o situatie ce poate cuprinde un adevar absolut .Zicerea „Io, Ioan voievod,”cu toate componentele ce au dus la aparitia acestei formule medievale, inca bintuie natiunea romana .Din acest unic motiv raspunsurile la intrebarile puse de astfel de sondaje nu au in Romania capacitatea de a arata adevarul .Mai degraba , atunci cind citim raspunsurile ,ar trebui sa ne gindim la cit de mare este nevoia acestui neam de as plia raspunsurile asa cum fiecare percepe „incotro va bate vintul” .Romanul „impartial ”asa cum il stim din zicerile scriitoricesti nu isi va arata niciodata adevata lui convingere si va incerca mereu sa puna in gura altora modelul sau de intelegere a lucrurilor .Ca ar fi bine , ca o fi rau , intotdeauna altcineva va fi vinovat de tot ceea ce ni se intimpla .Fara doar si poateaceasta modalitate de pasare a vreunei forme de vina , vizibila peste tot si in toate ocaziile unde sunt laolalta mai mult de doi romani ,nu va putea , in veci , fi scoasa din fibra neamului romanesc .

  8. Hai să fim serioşi, poporul român nu este credincios( asta este o treabă foarte grea şi dificilă), poporul român este doar mitoman. Lăsaţi deoparte formalismele credinţei( zeci de cruci făcue-unii nici nu ştiu cum trebuie făcut smnul crucii-, pupat moaşte, mâncat şi băut de sărbători fără să se ştie ce stă la baza acestor sărbători, etc) şi veţi vedea că nici 5% dintre aşa zişii credincioşi habar n-au ce înseamnă credinţa adevărată.
    Lipsa normelor morale şi sociale( în sensul că poporul încă nu a înţeles cam cum stă treaba cu democraţia asta…şi ca urmare nu-i place….) a făcut să fie adoptate aşa zisele norme/dogme bisericeşti, într-o amestecătură ridicolă şi care nu produce nimic pozitiv.

  9. Articolul menționează una din activitățile de baza ale romanului mediu – aflarea in grija fată de capra vecinului . Designul mai era nevoie , iată ca și comentariul lui Alex vine sa probeze asta – acțiunile unor mitocani ca reactie la profitul multinaționalelor (!) și vinovăția media – mai exact acea media care a pus reflectorul pe bădăranii ce forțează intrarea in țara mictionând pe orice reguli , chiar si pe cea a bunului simt
    Pentru ca libertate și drepturi

  10. Constat ca aceste considerente despre valoare sunt bazate pe niste sondaje facute pe un numar restrans de oameni. De aceea nu se poate trage nici o concluzie serioasa. Semnificatia unor intrebari scapa multora din romani . Iata un exemplu: “Este important pentru mine să am lucruri scumpe care arata bogăția? “ Care bogatie ? A celor cateva mii de romani bogati sau a altora,destul de putini, care au dat de bani si care se falesc pe facebook cu case, cu excursii in Mauritius sau Seychelles, cu masini? Dar restul, mare majoritate , nu are cu se fali intr-o tara in care pensia medie e 1000 lei ,iar jumatate din salariati au salariul minim pe economie. Daca am numara pe facebook pe cei care se falesc cu bogatia lor, romanii ar fi la urma.
    Am stat 25 de ani in Franta, Italia si Germania. Romanii nu sunt nici mai buni si nici mai rai decat locuitorii acestor state. Peste tot exista oameni buni si oameni rai, si atat. Exista insa o particularitate unica la romani – placerea nedisimulta a unor intelectuali de a isi denigra propriul popor , pe care o vezi mai rar in alte locuri. Iar faptul ca romani sunt in marea majoritate credinciosi,nu e deloc condamnabil, asa cum cred neo-marxistii. Ce ar fi fost Europa daca nu era crestina? Nimic sau poate o parte din imperiul otoman.

    • Stimate domn, sa va povestesc ceva! Sunt cadru didactic universitar si cu cativa ani in urma, directorul de departament isi schimba masina noua, cumparata cu doi ani in urma( isi vinde un Renault Megane nou si cumpara un Nissan Qashqai nou). L-am intrebat de ce a facut aceasta cheltuiala inutila! Mi-a raspuns, si redau exact: Sunt ditamai directorul de departament si masina mea trebuie sa arate nivelul meu in societate!

      Precizez ca specimenul provine dintr-o familie in care el e prima persoana cu studii universitare. Mai precis, dintr-o familie de mocofani – asa-i numesc eu pe acei „reprezentatnti ai clasei muncitoare” care-si exhiba nesimtirea in spatiul public.

      Peste 6 ani devine decan si isi schimba Nissan-ul cu un Mercedes de aproximativ ultima generatie! Acum era ditamai decanul si trebuia sa arate asta!

      Exemple din astea gasesti peste tot in Romania. Personaje care locuiesc acasa in conditii mizerabile sunt posesoare de masini super luxoase pe care le plimba zilnic, fara rost, cu manelele bufnind dinnauntru’….ca sa-si arate nivelul lor in societate.

      Am o fosta studenta, provenita dintr-un orasel de provincie, care e acum profesor la Lincoln University of Nebraska. Lincoln are aprox 150 000 de locuitori. Cand vine in tara dupa cativa ani buni imi spune ca nu a vazut in Lincoln atatea masini scumpe cate a vazut in oraselul ei natal, care are numai 15 000 de locuitori.

      Scuze, dar gresiti complet! Prosti sunt peste tot in lume! Dar nu atat de multi si atat de obraznici precum cei din Romania. Iar cu expresia „neomarxistii”, va rog sa incetati aceasta forma de manipulare imprumutata de la televiziunile marilor infractori ai patriei, sustinatoare ale clicilor de provenienta comunista numite PSD si AUR!

      Stiu bine ca asta e tactica tipica bolsevicilor! Sa-i acuze pe altii de ceea ce ei sunt si fac!

      Nesimtirea generalizata si prostia tupeista ce inunda azi Romania sunt consecintele comunismului si ale populismului desantat practicat dupa 1990 de catre continuatorii comunismului(FSN – FDSN – PDSR – PSD), care azi, in lipsa PRM, PUNR, etc si-au infiintat inca o filiala national-populist-comunista numita AUR, intr-u manipularea perpetua a acestui popor de imbecili!

      • Deplang pe cei care traind in Romania isi dispretuiesc propriul popor. Acest dispret, acest strambat din nas prea des duce la exagerarii , exasperari , la o deformare a realitatii si pana la urma la psiholog. “Nesimtirea generalizata si prostia tupeista” ce inunda azi Romania este un cosmar pe care il impartasesc mai multi intelectuali romani, nepromovati in cariera atat de repede cat si-ar dori. Desigur nu si-au pus problema ca e din cauza lor, ci din cauza sefilor care se lauda cu masini noi, nesimtirea colegilor si a prostiei tuturor. O simpla plimbare pe strada arata repede ca lucrurile nu stau asa. Sigur exista diverse intamplari urate oriunde in lume, si se pot intampla oricui, oricand, dar nu putem trai cu drobul de sare deasupra capului.
        Daca traiti in strainatate puteti sa dispretuiti linistit poporul acesta, e principala motivatie pentru care va aflati acolo si nu aici. Alminteri, daca nu v-ati hrani zilnic acest dispret adanc, la ce bun sa stati acolo si sa nu luati primul avion sa veniti acasa?
        Traind de un sfert de secol in afara tarii, nu mi-am dispretuit poporul din care ma trag, nu ii consider pe romani prosti si nesimtiti si de aceea cand ma intorc aici ii pot privi pe cei din tara in ochi fara sa ii mint si incerc sa ii ajut, daca e nevoie.

      • Hm. Mașina personală/profesională ca indicator al bunului simț al populației. Iată lista nesimțiților care-și schimbă mașinile mai des decât șosetele:
        https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_vehicles_per_capita
        „Nesimtirea generalizata si prostia tupeista ce inunda azi Romania”
        Nu inundă România. Ci mințile unor oameni sensibili, incapabili să:
        1) influențeze in vreun fel oamenii din propriul anturaj
        2) renunțe la nesimțiții din propriul anturaj
        3) taie orice sursă mediatică de nesimțire, inepție și isterie (eu de pildă am renunțat la televizor in 1996, la radio in 1999, la presa scrisă prin 2000-2001…in plus, nu am cont de facebook, nu youtube, nu twitter și nu site-uri/bloguri de scandal)
        4) își reducă așteptările de la semeni (prostul devine agresiv când i se reproșează ceva) și să-și trieze la sânge amicii cronofagi, grobieni și agasanți.
        5) dacă cele de mai sus nu sunt posibile atunci să-și schimbe cariera/orașul (probabil infestate de mârlănism)

        Așa cum nu ajută eticheta de neomarxism, nici evocarea sechelelor comunismului, nici profilarea etnică negativă („poporul e…nasol”), nici aruncarea țapului de aur in discuții nu rezolvă nimic. dimpotrivă.

      • Cred ca experienta dvs este f limitata. Posibil ca decanul de care vorbiti sa fie un Dinu Paturica. Astăzi 95% dim cei ce se dau ca purtsnd cravata au avut părinți țărani sau muncitori. Si unii, ca dvs, se pretind intekectuaki adevarati.
        Comportamentul de care vorbiți este copiat din Occident. Daca esti doctor intr-un spital privat (dar si de stat) nu poti parca cu o Toyota. Mai călătoriți și mai cititi carti recente de sociologie.

      • Este foarte interesant că Richard Kunisch cel care l-a inspirat pe Eminescu pentru Luceafărul, călător german prin Principate înainte de 1848 a remarcat ceva la români. În Valahia a observat că erau foarte multe echipaje, trăsuri extrem de elegante, la boieri și avuți, într-o țară cu oameni săraci și resurse limitate. Acest amănunt m-a intrigat foarte tare pentru că este transpus azi prin abundența de mașini scumpe (second hand!). care să falsifice statutul proprietarului. Așa că, vrem nu vrem moștenim niște obiceiuri vechi. Cât despre proasta creștere în prima mea vizită în Germania am remarcat cât de politicooși sunt șoferii, care te lasă să ieși când vrei ieși dintr-un loc. Ce să zic de America când traversam de nevoie un bulevard șosea din California și șoferii frânau la un km distanță! La noi am fost lovit până acum de două ori de șoferi cretini și iresponsabili pe trecere de pietoni. Comunismul a accentuat proasta creștere a compatrioților mai ales în anii Iepocii de aur a lui Ceaușescu când oamenii se transformau în animale la cozile la mâncare și din cauza frigului din case. Mi se urcă sângele în cap când văd nostalgici după „patriotul” Ceaușescu, contributor direct la starea de nesimțire și proastă creștere care domină azi România. Pentru că trăim într-o țară cu oameni prost crescuți într-un procent prea ridicat!

  11. Era util sa prezentati sondajul in integralitatea sa , si nu doar ce va atrage dv. atentia , in bine sau rau.
    „I stim noi ! ”
    Jupan Dumitrache/O noapte furunoasa

  12. Poporul roman nu este cum se declara ( el ) in sondaje ci efectiv cum se comporta . Nu inteleg de ce e nevoie de un sondaj ca sa iti dai seama de ceva ce se vede cu ochiul liber . ( ,, Pomul se cunoaste dupa roade si omul dupa fapte ” ; nu dupa vorbe )
    Avem popor dupa comportamentul conducatorilor . ( ,, Stapinul invata sluga hoata ” . ,, Ochiul stapinului ingrasa vita ” ) .

    Poporul roman – needucare si nesimtire este numele lui .

  13. este epoca haosului inerent refacerii piramidei valorilor, dupa ce aceasta a fost distrusa sistematic de comunisti. toti ne cautam adevaratele valori spre care sa ne orientam. va dura vreo 2-3 generatii, pe masura ce se vor schimba ideile si vom invata sa ne orientam corect…

  14. In urmă cu vreo 100 de ani Rusia era probabil cea mai religioasă țară europeană (cu un picior in Asia). De creștini ce erau au pornit o revoluție și un măcel generalizat.

    In urmă cu vreo 230 de ani Franța era una din cele mai religioase țări din Europa, bisericile răsărind semeț la fiecare răspântie. De buni creștini ce erau au pornit o revoluție și un măcel și un război extrem de sângeros ce a depășit granițele Europei. Noile valori -de un creștinism furibund (?)- au fost exportate in intreaga lume.

    In urmă cu vreo 400 de ani, francezii și germanii erau printre cele mai religioase popoare din Europa. Și au pornit un mare război ce a ținut vreo 30 de ani. Probabil ca să decidă care-i cel mai creștin popor european.

    […]
    In urmă cu vreo 2000 de ani un evreu pe nume Hristos s-a pornit a critica valorile iudeilor și a le reproșa trădarea valorilor tradiționale și adoptarea unora noi și rele (printre care și ceva numit arghirofilie, o chestie înrudită cu materialismul de azi). A fost iute luat la țintă de clerici, predat autorităților imperiale și executat. Cu public. Decesul lui a născut o religie. In numele căreia astăzi, niște indivizi ce lecturează mai mult sondaje și știri decât filozofie/teologie creștină acuză popoare întregi de însușirea unor valori…nu tocmai creștine -egoism, materialism, agresivitate. Pasămite. Numai că acel Hristos biblic vorbea tare amenințător. Cică ar fi spus: „Nu socotiți că pace am venit să aduc pe pământ. Nu am venit să aduc pace, ci sabie.” La care eu, ca simplu ateu spectator de circ creștin de vreo 50 de ani, exclam așa: WOW! (ca să-l…parafrazez pe un genial lider carpatin). Deci creștinismul ăsta, cu 2 mii de ani de măceluri și războaie (civile/imperiale/de expansiune) religioase, nu prea e o chestie pașnică, ci brutală, periculoasă și pentru creștini și pentru necreștini! Cum să te aștepți de la bunii creștini să-i pupe pe agresorii lor statali care, culmea, le cer să-și țină aproapele cât mai departe. Vă plângeți că rumânii ortodocși îi iau la șuturi pe gonacii covidocrației? păi…să ziceți merci că nu e invers, ca in Australia de pildă, unde gonacii au pus pulanul pe spinarea fraierilor… din dorința pură de mai bine, din altruism, pentru liniștea socială, pentru asigurarea consensului și sănătății publice. Sau Franța unde….așijderea plus progresul națiunii. Sau Olanda, idem plus cabaline. samd. Alea valori, neicușorule! creștinism ca la carte, compasiune, grijă față de aproape, nu ca la sălbaticii noștri…care, se știe, sunt cei mai creștini din parcare. plus analfabeți. hoți. mincinoși. pungași. maneliști. nevaccinați. tarați. cu ochii oblici. gene de infractor. amprente de criminal. urechi de vârcolac. un soi de evrei ortodocși rudimentari și reduși mintal. Să cerem niște certificate care să ateste lipsa valorilor și calitatea execrabilă a poporului? Ca să știe tot europeanul civilizat cu cine are de-a face și să ne evite (mai ales că acum suntem și contagioși)? Ce-ar fi să umblăm cu niște stele pe piept sau direct pe frunte?

  15. Valorile reale, culturale se vor reface atunci cand gradinita, scoala, liceul, facultatea, doctoratul se vor face dupa munca, talentul fiecaruia. Atata timp cat avem idioti utili si analfabeti functionali, mai bine de 50% din populatie, ne amagim degeaba.

  16. Testele de psihologie „internationale” nu se pot aplica la alte popoare doar cu traducerea textului, ci trebuie adaptate si revalidate. Pe vremuri, cand s-a incercat aplicarea testului Minesota in limba romana, majoritatea au fost considerati inca de la intrebarile de triaj ca psihopati sau ca nesinceri, deci testul nu era valid la persoana respectiva (erau intrebari legate de Dumnezeu, de bani etc.). A trebuit sa fie refacut testul pentru a putea fi aplicat la romani. Psihologii cunosc acest fenomen, dar cei care vor sa ne prezinte nefavorabil nu tin cont de el, asa cum este si in alte domenii (cu testul PISA si altele). Si nu trebuie sa amestecam parerile populatiei majoritare, statornica (le place ce este aici si au ramas), cu ale populatiei minoritare migratorie (le place ce este acolo si au plecat). Un asemenea test psihologic trebuie sa fie confirmat de practica sociologica pentru a fi valid.

  17. Un post de radio românesc difuzează frecvent o creație muzicală [din Köln] al cărei text zice cam așa: „Dă-le Doamne mult noroc la lumea care mă rog” (Meines – „Ajuți”). Vocalul poate fi auzit frecvent în tramvaiul 21 [din București]. …Dar nu a părut vreodată atât de relevant pentru ascultători încât să fie utilizat drept motto la exprimarea vreunei opinii…Aceasta este ideea transmisă de citat, de irelevanță.

    Textul articolului o confirmă. Metodologia discutabilă de realizare a „studiilor” care conchid că românii sunt cei mai religioși, sau cei mai atașați de putere ori de bogăția șamd. fac rezultatele lor demne de a fi puse în „almanahe”, alături de cele ale „cercetătorilor britanici”.

    Este cu totul hazardat (pentru a folosi un eufemism) a se spune despre un popor că este într-un fel sau altul, generalizându-se proprietăți, caracteristici, ori comportamente sociale care pot fi conjuncturale, individuale sau de grup, ori determinate în urma unor sondaje cu totul discutabile.

    Întrucât spațiul este restrâns, mă opresc la „Comportamentele […] românilor care se întorc în țară față de personalul Direcției de Sănătate Publică de la punctele de trecere a frontierei”. Am călătorit recent întru-n stat vestic al UE, alături de mai mulți concetățeni. Cu toții au prezentat în mod ordonat documentele de călătorie solicitate la trecerea frontierei în statul respectiv (inclusiv cele sanitare). De ce comportamentul lor a fost diferit la intrarea în România? Simplu! În Occident, pentru un astfel de comportament ar fi fost sancționați, întrucât se aplică legea, iar acest lucru nu poate fi tranzacționat. România este un stat slab, ale cărui instituții sunt slabe, carevasăzică, iar aplicarea legii este discreționară și tranzacționabilă.

    Așadar, în locul unei „analize” pornită de la prezumția [nefundamentată] că românii sunt lipsiți de valori etice, mult mai interesantă ar fi în preajma sărbătorilor, cred eu, o analiză asupra cleptocrației românești care a capturat statul, slăbindu-i în acest fel instituțiile.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Bogdan Mihai Radu
Bogdan Mihai Radu este lector universitar doctor în Științe Politice la Universitatea Babeș-Bolyai. Intersele sale de cercetare includ studiul culturii politice și al valorilor sociale în spațiul post-comunist, legătura dintre religie și democrație, și evoluția societății civile în contextul tranziției democratice.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Vreau să dezleg două enigme

Scrisoare deschisă către concetățenii mei Dragi prieteni,            Ați observat,...

Povestea unui om leneș

«Întrebarea esențială e alta: Sunteți sau nu pe aceeași pagină cu conu’ Leonida? Dacă susțineți că statul ar trebui să răsplătească morții...

Ce știm sigur despre planurile lui Putin privind Ucraina, între atâtea incertitudini

Există un număr considerabil de încercări de a găsi un răspuns la întrebarea dacă armata rusă va ataca...

Opinie-răspuns la opinia vicepreședintelui PSD: putem aboli cota unică, dar cu asta ce-am rezolvat?

Percep opinia prezentată zilele trecute în ZF de dl. Sorin Grindeanu, vicepreședintele PSD, ca o binevenită deschidere la dialog privind oportunitatea renunțării...

Monitorizarea PNRR – examen de maturitate?

Autori: Dragoș Pîslaru și Tana Foarfă La vârsta de 15 ani începi să vezi lumea...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro