marți, septembrie 28, 2021

Despotismul statal, lichidarea libertăţii şi tentaţia utopiei

Pentru creatorii de utopii statul, cu  despotismul său birocratic implacabil, este instrumentul ideal de acţiune. Nivelarea pe care o presupune atingerea perfecţiunii ultime este imposibilă fără pedagogia coerciţiei. Lichidarea libertăţii şi a dreptului de a alege, planificarea brutală a fericirii  colective sunt ţintele pe care doar statul pe poate atinge, în clipa în care  întreaga sa putere este pusă în serviciul ideii.

În cele din urmă, toate utopiile, indiferent de  travestiul  la care rercurg, nu se pot naşte şi menţine decât prin apelul la stat şi la energia sa represivă.  Teroarea iacobină este prima care pune în pagină raţionamentul pe care îl îmbrăţişează şi posedaţii lui Dostoievski:  naşterea egalităţii impune un vast exerciţiu al violenţei statale. Lichidarea inamicului este punctul de plecare al unui viitor luminos.

Creatoriii de utopii, cu a lor viziune radicală şi maniheistă, au ca ultimă ambiţie, în linia unor Lenin sau Hitler,  luarea în stăpânire a statului şi transformarea sa în  mijlocul decisiv al schimbării revoluţionare. Vocaţia utopică este incompatibilă cu libertatea umană, de vreme ce porneşte de la premiza în acord cu care doar iluminaţii şi  conducătorii pot decide drumul de urmat. Omul trebuie salvat din capcana propriei sale imperfecţiuni.

Nostalgicii utopiei nu sunt decât  în aparenţă  stângaci intelectuali pasionaţi de jocul ideilor.  Ei sunt mânaţi de resentimentul hrănit de propriul lor narcisism. Critici ai statului, atâta vreme cât statul nu este  cucerit încă, ei devin avocaţi ai extinderii sferei de acţiune statală, o dată ce puterea  le aparţine. Obiectivul nu este emanciparea de sub jugul statului, ci edificarea unei tiranii ideocratice care să se servească de stat ca  de berbecul cu care  străpungă zidurile vechii lumi.

Chipul celor care predică religia laică a ameliorării umane, astăzi, nu este diferit de   chipul celor  care, în Cambodgia khmerilor roşii, au visat la despărţirea totală de trecut. Perfecţiunea este atinsă prin ingineria utopică a barbariei. Egalitatea socială se atinge prin lichidarea proprietăţii. Progresul se cuantifică în colecţia de cranii ale victimelor terorii.

Despotismul statal, cel care şi-a atins în totalitarismul  veacului XX intensitatea sa  de maximă ferocitate, este  inseparabil de vocaţia utopiei. Coerciţia şi reglementarea sufocantă,  ambiţia de a nivela şi de a uniformiza nu sunt niciodată gesturi inocente. Despotismul statal se întâlneşte, mai devreme sau mai târziu, cu pariul antropologic al inventării unei alte umanităţi. Planificarea şi elanul utopic sunt inseparabile. Ideologia pune la îndemâna statului  schema procustiană de gândire. Cei care nu se încadrează în rama sa devin suspecţi.

Iar era digitală, cu sofisticarea ei tehnologică, face ce această fuziune dintre despotism şi înclinaţia utopică să fie  una redutabilă. Controlul poate fi împins până la limite inimaginabile în veacul trecut.  Cât despre totalitarism, el se adaptează, ca un virus mutant: cazul R. P. Chineză este  unul elocvent. Tehnologia asistă statul comunist în opera sa de fortificare a autocraţiei.

Prezentul în care trăim este anticamera viitorului.  Semnele pe care le întrevedem, astăzi, vor deveni  cotidianul zilelor ce vor veni. Despotismul statal şi vocaţia utopică   atacă, frontal, libertatea.  Declinul  liberului- arbitru pare ireversibil. Masificarea entuziastă este simptomul acestei involuţii. Ordinea cetăţii perfecte se naşte sub ochii noştri,treptat. 

Distribuie acest articol

44 COMENTARII

  1. Din nou, excelent eseu. Imi place pentru ca in sfarsit s-a identificat cu nume si prenume pericolul suprem: statul corupt, cu aparatul sau de represiune. Din pacate, autorul continua sa strige in pustiu, pentru ca omul contemporan este prea anesteziat si speriat de bombe ca sa recunoasca adevaratul pericol. Mi-a placut mai ales formula de incheiere.
    1984 (mai spalat, mai curat, mai verde, rezilient si high tech) e practic aici.

    Singura geana de speranta e ca cetatea perfecta nu exista si nu poate fi creata. Acea eroare de 0.00001% se va amplifica pana va darama, candva, neomenescul edificiu creat pe hubris.

  2. Magistral! Idee si stilistica deopotriva! E intr-adevar fascinanta aceasta vocatie a umanitatii de a se arunca cu buna stiinta in puroiul sangeriu al tiraniei. Un fel de meta-revolutie. Pentru ca, dupa caderea in laț, va urma candva o revolutie de sens contrar, de eliberare. SE pare ca ciclul asta este inevitabil daca ne uitam putin la istoria omenirii. Nu m-as hazarda sa-l numesc dat divin, dar seamana grozav cu asa ceva. E nevoie, poate, periodic, de calirea prin suferinta pentru, ca omenirea sa redobandeasca controlul asupra logicii și sa dobandeasca din nou reflexele nobile ale umanitatii.

  3. Un popor luminat si educat isi gaseste calea cea buna, chiar daca nu are conducatori cu viziune. Problema democratiei este ca presupune, din partea populatiei, responsabilitate individuala, educatie, constiinta civica. Intr-o populatie primitiva si needucata, democratia naste monstri.

    Cel putin in situatiile in care se cer masuri rapide si decisive, cred ca regimurile autoritare au un avantaj fata de cele democratice.

    Nu ca n-ar fi avut democratia destule teste de trecut si fara pandemie, dar pandemia e un test serios, pentru regimurile democratice. Cum faci sa impui niste masuri de sanatate publica, fara sa le dai oamenilor impresia ca atentezi la libertatile lor? Cum obligi oamenii sa se vaccineze, cu vaccinuri aflate inca in testare (faza 3), in conditiile in care (a priori) nimeni nu-si asuma mortile cauzate de vaccin (putine, cate sunt ele)?

    Ca veni vorba de vaccinare si de restrictionarea accesului nevaccinatilor la servicii „neesentiale”, am o nelamurire. Cu scuze, pentru off-topic, o scriu aici; in caz ca un specialist citeste intrebarea mea, as aprecia un raspuns sincer si avizat.
    Iata:
    Daca vaccinatii pot fi purtatori asimptomatici de varianta Delta si-o pot transmite altora, daca regulile admit ca vaccinatii sa se inghesuie prin cluburi si sa faca intre ei schimb de virusi (nascand, poate, variante mutante), oare nu sunt mai in siguranta nevaccinatii cu masti, din afara mall -ului? Sau, la intrarea dintr-o tara de zona galbena sau rosie, nu cumva un vaccinat purtator (nesimptomatic) e mai periculos decat un nevaccinat cu test PCR negativ?

    • Eu inteleg cam asa: trebuie sa trecem prin pandemie, o putem face natural, sau diminuand pierderile umane. Asta inseamna ca oamenii trebuie sa treaca cumva prin boala sau sa le fie actualizat sistemul imunitar sa stie ce sa faca cu acest virus. Sa te izolezi nu poti la nesfarsit, acum ca spitalele sunt goale e chiar bine acei care nu au trecut prin boala sa o faca, dar ar fi bine sa se vaccineze inainte. Atentie! nu e clar ce e cu acei care au facut boala si nu au fost vaccinati, aici nu ni se da nici o explicatie, s-ar putea sa nu fie nevoie sa fie vaccinati. Dar, birocratic e mai usor sa-i vezi pe toti vaccinati. Poate corect ar fi fost sa faca fiecare test, daca are imunitate nu mai face nimic, daca nu are sau se vaccineaza sau se infecteaza controlat. Realitatea e mai complexa fiindca sunt multi cu probleme imunitare, la astia nu ajuta nici vaccin.
      Sunt institutii intregi care sunt finantate de stat sa vaccineze, ei fac campanii, lobby, etc. ca sa prinda pe oricare si sa-l vaccineze. Acum cand nu vor mai avea pe cine vaccina ce vor face? Doar nu ii va concedia peste noapte, odata formata albia raului va curge apa acolo.

  4. Da, un text foarte bun. Autorul observa foarte bine ca un sistem incearca sa puna in aplicare o ideologie. Ideologia este un PAT al lui procust care ofera iluzia fericirii. Insa orice ideologie tinde spre fundamentalism, adica spre o autocratie si despotism. Iar ideologiile se construiesc pe cateva idei FORTA. De-alungul timpului au fost cateva astfel de idei forta, cum ar fi: Posesiunea, Religia, Libertatea, Egalitatea, Echitatea, Libertinismul, Ecologismul. Ideologia posesiunii structura societatea dupa criteriul bogatiei, ca si accesul la functii in stat. Aceasta ideologie a fost cea mai veche. A urmat in Evul mediu ideologia Religiei, Inchizitia, apoi a urmat ideologia Libertatii sub ideile Iluministilor, apoi a urmat ideologia Egalitatii sub marxisti si astazi se pompeaza de zor Echitatea si Libertinismul ca idei forta, sub umbrela ideologiei Neomarxiste/ Sexomarxiste si Progresismul. Toate aceste idei forta odata prinse intr-o ideologie au incercat sa conduca la un despotism/autoritarism. Este exact ceea ce se intampla azi sub privile noastre pasive, cand Bruxelles-ul impune ideologia Neomarxista/sexomarxista prin presiuni,media, control a NET-ului, presiuni financiare, politice, juridice, etc. Iar populatia sta pasiva la tavalugul neomarxist/sexomarxist, pana va rabufni intr-un final, intr-o revolta violenta si distrugatoare. Caci orice UTOPIE e sortita esecului pana la urma. De aceea si numele de utopie, adica imposibil de pus in practica.

  5. Ca sa parafrazez o gluma mai veche as spune ca ne-am invartit ce ne-am invartit si tot in… China am nimerit.

    Ma intreb ,asa de curiozitate ,daca nu cumva o afirmatie de genul asta :
    „Tehnologia asistă statul…. în opera sa de fortificare a autocraţiei ”
    nu se poate face cumva si in legatura cu Arabia Saudita ( de ce nu chiar si cu alte state cu regimuri iliberale v.de pilda Ungaria).

    Ma refer concret la „Afacerea Pegasus” si la faptul ca autocratia din acele tari a folosit sisteme electronice de supraveghere impotriva propriilor cetateni mergand, in Arabia Saudita, pana la asasinarea unui ziarist incomod pentru regim,in urma informatiilor culese.
    Mai mult s-a dovedit ca programul de spionaj era inserat si in telefonul prietenei lui Kashoggi.

    E drept ca astia sunt de-ai ” nostri ” si ,nu-i asa nu se cade sa…nu-i asa ?

    O alta intrebare ar fi ce putem spune despre niste firme care creeaza asemenea programe si le pun la dispozitia unor state nedemocratice.

    Oricum,de remarcat e faptul ca e din ce mai greu sa fii impartial in lumea ,din ce in ce mai polarizata, din ziua de azi ( supusa unei puternice propagande si de o parte si de alta ) chiar daca ai un nivel inalt de pregatire intelectuala.

    • Domnu’ Sile1,

      Se pare ca sunteti foarte preocupat de asa-zisul jurnalist Kashoggi – cititi va rog macar informatie publica:
      https://en.wikipedia.org/wiki/Jamal_Khashoggi
      … asa pentru o informare minimala, nu „un nivel inalt de pregatire intelectuala”.
      Era in vizorul lui MBS pentru ca era dubios – prieten cu Qatar-ul care joaca la doua capete si cu Erdogan – altul care joaca la doua sau mai multe capete.
      Cat priveste pe prietena turcoaica cu care vroia sa se casatoreasca, dupa alte 3+ mariaje esuate, asta imi aminteste de versurile (pe care le redau partial) care readuc spiritul glumet cu care ati inceput postarea.
      „Si Stefan cel Mare in lupta la Soci, a prins …” :)
      Acum o sa va las sa va ganditi la Erdogan-sultanul, Putin de la Soci si … Stefan cel Mare ;)

      • Domnu’Durak,

        Chiar ai inteles ce scrie in articolul mentionat ? Se pare ca nu !
        Sa vedem ce se scrie in articol,citez :

        „Jamal Ahmad Khashoggi …..( 13 October 1958 – 2 October 2018) was a Saudi Arabian journalist, dissident, author, columnist for The Washington Post, and a general manager and editor-in-chief of Al-Arab News Channel who was assassinated at the Saudi consulate in Istanbul on 2 October 2018 by agents of the Saudi government,….

        In September 2017, Prince Mohammed Bin Salman, who felt that Khashoggi’s work was tarnishing his image, told Turki Aldakhil that he would go after Khashoggi „with a bullet”.[78]
        Saudi Arabia used a reputed troll farm in Riyadh, employing hundreds of people, to harass Khashoggi and other critics of the Saudi regime.[79] Former U.S. intelligence contractor Edward Snowden accused the Saudi Government of using spyware known as „Pegasus” to monitor Khashoggi’s cell phone.[80]

        ” He was also a political commentator for Saudi Arabian and international channels, including MBC, BBC, Al Jazeera, and Dubai TV.[33] Between June 2012 and September 2016, his opinion columns were regularly published by Al Arabiya.[71]”

        Asadar sa recapitulam :
        Kashoggi era un DIZIDENT,critica regimul din Arabia Saudita facand comentarii politice in mai multe mijloace mass media,ziare si televiziuni americane,britanice qatareze etc.
        Din acest motiv Crown Prince Mohammad bin Salman,considerand ca jurnalistul ” „manjeste ” imaginea lui personala a dat dispozitie ca acesta sa fie ucis.

        Limpede ca buna ziua si tipic pentru un dictator,nu-i asa ?
        De ce incerci sa aplici tactici de spinning pentru a justifica ceva ce nu poate fi justificat?

        N-am inteles ce treaba are aici Stefan cel Mare si care ar fi tenta ” glumeatza ” pe care vrei sa o scoti in evidenta pomenindu-i numele.

        In final pot sa te asigur ca atunci cand vorbeam de oameni cu un nivel inalt de pregatire intelectuala nu ma refeream la dumneata.

        • Domnu’ Sile1,

          Evident, nu v-ati facut temele nici de data asta.

          1. Va sfatuiesc sa intrebati vreun roman mucalit mai batraior sa va dea completarea la versul pe care l-am mentionat mai inainte cu Stefan cel Mare
          2. Aflati de pe Google unde Snowden este rezident acum si sub a cui protectie.

          Sunteti foarte indignat de rafuielile personale oribile din Orientul Mijlociu dintre diversii dictatori (va las sa ghiciti care :) ) si asa-zisii dizidenti locali preluate ca argumente politice.

          Aveti din pacate calificativ nesatisfacator si de data asta si trebuie sa veniti la re-examinare.
          :)))

          • Domnu’ Durak,

            Va doresc sincer multa,multa sanatate si relaxare intelectuala !
            S-ar parea ca aveti mare nevoie.
            Sa-mi comunicati cand v-ati facut bine ca sa vin la re-examinare.
            Sa nu ma lasati sa astept prea mult.

  6. Intr-adevăr , cred ca lucrurile stau chiar asa cum sunt prezentate in articol. Cu o singura abservatie…

    Asa se petrec lucrurile in statele captive. Statul este in fond un set de instituții pe care le personalizăm noi, cetatenii…Noi suntem statul!

    Asadar, importanta este cucerirea si apărarea neîncetată a democrației de catre cetățeni, ca obligație istorică si totodata personală . Fata de copiii nostri, carevasazica.

    …Iar protejarea dreptului la viata si sanatate ale fiecărui cetățean reprezinta tot o forma de manifestare a democrației.

  7. Vorbele lui Moș Reagan de acum 40 sunt cît se poate de adevărate și azi:

    “In this present crisis, government is not the solution to our problem; government is the problem. From time to time we’ve been tempted to believe that society has become too complex to be managed by self-rule, that government by an elite group is superior to government for, by, and of the people. Well, if no one among us is capable of governing himself, then who among us has the capacity to govern someone else?”

    În traducere:

    „În aceste momente de criză, guvernul nu este soluția problemelor noastre; guvernul este problema. Periodic suntem ispitiți să credem că societatea a devenit prea complexă pentru a fi gestionată prin auto-guvernare, că guvernarea unui grup de elită este superioară guvernului ales democratic. Ei bine, dacă nimeni dintre noi nu este capabil să se auto guverneze, atunci care dintre noi are capacitatea de a guverna pe altcineva?”

    Aceste câteva cuvinte sintetizează magistral esența putredă a „progresivismului” cu toate manifestările, metastazele și degenerările sale: socialislmul, comunismul, fascismul, anticolonialimsul LGBT-eala, „antirasismul” sau iecologismul.

    Toate au în comun același lucru: pretenția unui grup mic, compact și agresiv de ratați, autiști și degenerați că reprezintă „știința” și că asta le conferă superioriate apriorică asupra „prostimii”. Sigur că în jurul miezului fanatic se adună puzderie de rațați cu creierașe cât nuca pentru care gărăgunii „progresiști” sunt ceva la modă. Sunt ceva ce transformă un nimeni fără trecut, prezent și viitor într-o persoană „interesantă”. Numai că adepții se topesc ca zăpada. Mâine vor găsi altă chestie la modă și nici nu mai vor dori nici măcar să-și aminteacă de ceea ce susțienau atât de abitir în trecut. E plin de ei pe stradă sau pe forumuri.

    Marea lor problema e că majoritatea oamenilor râd de toți acești zevzeci ridicoli și rațați pompoși. Atâta vreme cât noi oamenii normali râdem de ei, îi disprețuim și nu ne amestecăm cu ei, pericolul reprezentat de ei nu e unul mortal. Fac desigur pagube, dar nu pagube ireparabile. Iar cei mai păgubiți sunt tocmai ei :) Asta e șli partea cea mai frumoasă a întregii povești.

    Eu nu cred deloc că lumea e condamnată inexorabil la alunecare spre tirania „progresistă”. Dimpotrivă. Cred că un proces ciclic ca mareea: Crește cât crește după care se retrage. Dacă uităm la istoria ultimului secol vedem că e doar o alternanță a acestor mișcări…

    • daca ma uit la manifestul fascist de exemplu e implementat azi 100%, ma uit la agenda anticolonialista, e si ea cam implementata

      deci ceva se implementeaza din ele si raman durabil

      • Da, fascismul a supravietuit intr-o forma mutanta :-).
        Putem recunoaste institutiile sale in multe forme ale guvernantei, la multe nivele.
        Dar sa nu uitam ca fascismul nu s-a considerat o ideologie politica, ci un mod de a concepe lumea.
        Cele mai multe articolele despre fascism sunt pur si simplu eroante, facute „dupa ureche”. Confuziile sunt la ele acasa cand e vorba despre fascism.
        ===
        Sigur ca orice organizare sociala a momentului isi are originea in cele ale trecutului. Ar fi bizar sa credem ca doctrinele trecutului dispar pur si simplu.

        Nu m-as ingrijora insa foarte tare de „revigorari” ale ideologiilor autoritare.

        Prezentul are destule doctrine ingrijoratoare, din pacate. Ele sunt atractive, tocmai pentru ca sunt utopice (mai e pe platforma un articol pe aceasta tema, l-am citit – a meritat).

    • Credeti ca apologetii statutului totalitar de tip digital sunt atat de sensibili incat sa se rusineze de porcariile pe care le sustin sau le fac? Mai degraba s-ar rusina un porc, o vaca, un caine.

  8. Acum un an, daca acest articol ar fi fost publicat, dl. Stanomir ar fi fost acuzat de teorie a conspiratiei de catre activistii „progresismului”. Acum el este primit cu o idicare din umeri. Klaus Schwab a trasat deja viitorul acesta in scris si in luari de cuvant publice, dandu-si mana fatis cu seful Partidului Comunist Chinez. Nu este nici o legatura, nu-i asa, intre declararea pandemiei si demararea noului totalitarism numit inocent „The Great Reset”? A fost doar o intamplare ca primul act al guvernelor lumii la declararea „pandemiei” a fost atacul brutal la drepturile si libertatile omului, si nu eliminarea rapida a ciudatului microb gripal, iesit din China, nu-i asa?

  9. Orice revolutie poarta in sine germenele propriei sale prabusiri.
    In ipotetica societate a fericirii absolute, sub autoritatea statului paternalist, individul este treptat deposedat de motorul propriului sau progres – adica nefericirea. Pentru ca daca totul este perfect, ce anume ti-ai mai putea dori?

    ===

    Am discutat de multe ori despre necesitatea reformei statului roman – formarea statului liberal. Fara legatura cu partidul sau doctrina cu acelasi nume.

    Spuneam si ca in acest mileniu nu sunt motive sa consideram ca o astfel de reforma poate fi exclusiv sau preponderent rodul unor eforturi interne. Sunt mult prea multe conxiuni externe, este nevoie si de o conjunctura internationala favorabila sau macar permisiva.

    In interpretarea mea, articolul pune suav o mare intrebare- avem tentatia statului autoritar cu o asemenea forta incat formarea sa devine posibila? Cu alte cuvinte, avem motive sa ne temem ca s-ar putea reedita cosmarul comunist sau cel nazist in societatea digitala de astzazi?

    In alte comentarii am inclinat spre un raspuns afirmativ. Insa erodarea capitalului uman ma face sa iau in considerare si scenariul opus – anume o evolutie centrifuga a guvernantei. Prozaic spus, o lume de prosti nu poate genera un dictator, iar daca totusi o face, aceasta va avea o viata foarte grea. Si probabil si foarte scurta.

    Adesea se spune ca o conducere de stat sau alta si-ar dori „un popor prost si usor de manipulat”. Indraznesc sa spun ca prostii sunt greu de manipulat, pentru ca au o imaginatie extraordinara si interpreteaza creativ si aiurilor cam orice. Dimpotriva, intelighentia este mult mai usor de gestionat, pentru ca individualismul si ego-centrismul o face penetrabila la tradare si dificil de grupat.

  10. ”Critici ai statului, atâta vreme cât statul nu este cucerit încă, ei devin avocaţi ai extinderii sferei de acţiune statală, o dată ce puterea le aparţine. Obiectivul nu este emanciparea de sub jugul statului, ci edificarea unei tiranii ideocratice care să se servească de stat ca de berbecul cu care străpungă zidurile vechii lumi.”

    Păi hai să vedem, dinte principalele partide din România care se identifică cel mai mult cu obiectivul menționat de dl Stanomir? PSD, PNL, AUR, USR-PLUS, UDMR?
    Mie mi se pare că în momentul de față AUR s-ar potrivi cel mai bine celor descrise. În perioada Dragnea și PSD, iar în perioada Crin Antonescu și PNL. Și atunci cum se face că eseurile dlui Stanomir se aseamănă cu discursul celor de la AUR (care militează și ei pentru drepturi și libertăți)? Sau doar mie mi se pare că se aseamănă?

    Din câte știu Hitler a ajuns la putere într-o periodă în care mapamondul și mai ales Germania treceau printr-o gravă criză economică. Hitler dădea vina pe evrei și pe bolșevici. Acum trecem printr-o criză pandemică și se dă vina pe miliardarii lumii (Soros, Gates) și pe progresiști pentru măsurile luate. Evident, măsurile au fost impopulare pentru o (mare) parte a societății. Dar asta nu e deloc neobișnuit într-o democrație. Dacă majoritatea consideră că au fost nepotrivite vor vota alți decidenți politici la următoarele alegeri. Sau poate dl Stanomir este de părere că progresiștii controlează inclusiv alegerile precum partidul nazist în 1933?

  11. Exista un concept care zice ca societatea e ca o ciorba, trebuie sa stea pe foc si sa fie amestecata frecvent.

    Daca nu sunt schimbari, societatea se cristalizeaza. Nu mai progreseaza, oamenii se plafoneaza si nu mai au motive sa fie productivi fie se lenevesc fie fug de acolo. Ascensoarele sociale nu mai functioneaza. Nu se mai produce schimbul de bunuri. Societatea se polarizeaza pana explodeaza mamaliga. De acea e nevoie de niste mecanisme care sa amestece ciorba. In democratii o fac crizele, in autocratii tiranul.

    Trebuie avut in vedere ca nu suntem masini care gandesc rational non stop si iau decizii optime. Suntem organisme vii si complexe care pot lua decizii mai bune sau mai proaste, fiindca sunt foarte multi parametri care ne influenteaza de la temperatura, disfunctiuni de organe, etc. Democratia, stat, legi, astea sunt modele ideale, noi abia identificam aceste modele, trebuie sa le testam trecand prin toate starile lor, probabil vom oscila pana gasim un punct de echilibru. Acest punct de echilibru nu va fi static, va trebui sa invatam sa-l gasim.

  12. Dl Stanomir nu predica in pustiu. Cei ce au urechi de auzit, il aud; cei ce au minte de inteles, inteleg.
    Mai ramane ca cei ce aud si inteleg ce se petrece cu adevarat sa isi uneasca fortele ca sa blocheze acest curs periculos pe care sefii de state si de guverne ai lumii imping in mod iresponsabil umanitatea. Milioane de cetateni din toata lumea isi manifesta tot mai vehement opozitia fata de actiunea de esenta totalitara a Marelui Reset.

    • Marele Reset consider ca este doar o vaca de muls pentru unii si altii. Impactul sau asupra zonelor de putere ale lumii nu poate fi decat limitat. Eu nu am gasit niciun concept real in spatele avalanselor de vorbe goale.
      Dar, intr-adevar, interventionismul, etatismul si tot felul de cripto-stangisme par sa prolifereze, in viziunea mea. Sunt extrem de periculoase supa mine, pentru ca ne aflam intr-o perioada in care informatia circula foarte repede.

      Pe de alta parte, sunt (sper) suficienti oameni cu capul pe umeri care sa mearga pe ideea banala, dar esentiala ca doar munca (efortul personal) iti poate asigura succesul personal. Cu derivata ca dezinteresul pentru munca este suficient pentru ca societatea sa fie absolvita de obligatia solidaritatii.

      Pentru ca nu vad nicio ratiune, umana sau divina, in a dona banii pe doua ore din efortul meu unuia/uneia (sunt corect politic :-)) care doarme la umbra.

      • „Marele Reset consider ca este doar o vaca de muls pentru unii”
        o vreme mă uitam circumspect la organizațiile ce susțineau această bizarerie sefeoidă. dar mi se pare că nu mai e doar o utopie marginală tehnofascistă, asta dacă ne gândim că acel papagal -care publica odată opuri consistente și debita cuvântări pedante și aberante pe la sindrofii de tehnosnobi- a ajuns să aibă o audiență politică relevantă, stelară chiar. La ultima cină de taină androidul a reușit să-i aducă pe Xi și pe Angela la aceeași masă. Zic că gluma se ingroașă. Nu mai putem trimite in derizoriu această utopie dementă, mai degrabă trebuie trimiși in judecată autorii ei dacă se dovedește că există o legătură intre aberațiile pe care le proclamă și acțiunile unor politruci ce au sabotat democrațiile occidentale in ultimii 3 ani.

        • Oamenii au cam avut timp in pandemie pentru a extrage minereu din putul gandirii :-).

          Ceea ce debiteaza marii resetati nu are nici pe departe consistenta nazismului sau a comunismului. Dupa mine, e o colectie de aiureli greu de urmarit. Ar putea fi periculoasa daca s-ar cupla cu programul personal al unui dictator, probabil. Acela ar putea sa o re-formuleze intr-un mod cu impact. Poate.

          ===

          Faptul ca unii politicieni par sa se inspire din aceasta nimicnicenie (dati-mi voie sa inventez cuvinte, e duminica :-)) e de inteles, pentru ca nu castigi voturi cu Kant de steag. As indrazni sa spun ca mai multe voturi iei cu Florin Salam pe scena, decat impartind carti de Hegel. :-).

  13. Europa centrala si rasariteana are o lunga traditie conservatoare-reactionara, reinnodata in postcomunism, cu efecte politice evidente azi, deloc accidentale. Nu facem exceptie, elita intelectuala romaneasca se mandreste cu filiatia sau mostenirea ei interbelica. Prin anii 90 peisajul geopolitic era destul de diferit, intr-un consens (neo)liberal, ´unipolar´, mai toti intelectualii (inca) se considerau pe atunci ´liberali´, chestie de conformism, s-ar putea spune. Aderarea la NATO a coincis cu dominatia neo-conservatorilor si ´elita´ a facut o alegere, a inclinat tot mai mult spre dreapta, pana la radicalism; intre timp, situatia a devenit foarte confuza si in polul conservator, ce s-a descompus, odata cu disparitia amenintarii Comunismului ( inlocuit ba cu ´islamismul´, ba cu un ´corectitudinea politica´ , intr-o scenografie din ce in ce mai paranoida ) si cu ascensiunea populismului. A fost nevoie de unitate si consecventa, batalia e inca departe de a fi pierduta mai ales ca, evident, au fost stabilite legaturi transatlantice. Un ex. al confuziei e, de pilda, folosirea numelui ´paleo-conservator´, de catre conservatori ce se considera seriosi si ca urmare a prabusirii neonorabile a neo-conservatorismului ( de care se leapada cu totii acum ), ei imaginandu-si, probabil, ca acest ´paleo´ inseamna un conservatorism de moda veche. In realitate, e un neologism si un curent radical si marginal de Conservatorism american aparut prin anii 80, in jurul controversatului Paul Gottfried si foarte apropiat de Alt-Right si de fascism ( Gottfried are o lucrare despre fascism, admira fascismul italian ). Conservatorul roman care, trebuie subliniat, a facut o ´alegere´ si nu ar trebui suspectat de prea multa probitate intelectuala, mai crede ca sta impotriva spiritului timpului, ´progresist´, dupa el. In realitate, se vede din Sirius ca spiritul timpului nostru este unul populist, foarte aemanator aceluia ce matura Europa dupa Marele Razboi, cu criza democratiei liberale, culminand cu ascensiunea fascismelor, miscari populiste si anti-sistem, cu spirijinul major al conservatorilor de atunci ( v. The Anatomy of Fascism, de R. Paxton). Ca ulterior fascistii aveau sa se intoarca impotriva conservatorilor, e alta chestiune, trebuie semnalata aceasta miopie istorica, iresponsabila, a conservatorilor, care pur si simplu nu mai gaseau mijloace in politica de masa, ce ii dezavantaja. O lozinca a fascistilor de pretutindeni era ´chemarea vremii´, ´porunca vremii´, etc. , deci departe de a se fi opus spiritului vremii, reactionarii nu faceau decat sa ii sufle asiduu in panze. Este foarte elocvent faptul ca asemenea mesaje sau manifeste, nu stii cum sa le zici, cvasianarhiste, isi gasesc atatia ´rezonatori´ si de o asemenea ´calitate´ , acest unison rebarbativ, de galerie, ceea ce poate ca ar trebui sa indice autorului/autorilor cam pe unde se afla.

  14. Dacă ceva ar putea merge rău, va merge. Când auzisem prima oară acest postulat al lui Edward A. Murphy, alături de întreaga colecție de teoreme, lemn și concluzii aferente, mi-am închipuit că e vorba de un pesimist, de un paranoic iremediabil. Dimpotrivă, mi-a zis prietena (între timp soția), e vorba de cineva care știe bine să facă haz de necaz. „E un optimist incurabil!” a adăugat ea. Și nu doar atât: prin forma veselă în care ne-au survenit axiomele și legile murphiene, ne fac să le reținem și nu doar să trecem mai ușor peste eșecuri, ci și să le prevenim într-o tot mai mare măsură.
    Deși pare că se bazează pe același postulat pe care l-am amintit mai sus, textul de față nu reușește decât să rămână sumbru și cenușiu. „Utopia” chineză se va sfârși de la sine, odata cu atingerea unui standard de viață tot mai ridicat a tot mai multor chinezi. Odată ce masa critică va fi atinsă, va fi imposibil de oprit destinul. Sub acest aspect, trilogia Matrix e mai plină de învățăminte decât textul domnului Stanomir.

    P.S. Nimeni nu mai vorbește azi de „egalitate”. Poate doar dușmanii conceptului de echitate.

    • Hantzy ,

      Doar una singura este asa numita Murphy’s Law ( nu exista mai multe ale lui ) si nicidecum nu este insotita de leme si teoreme.
      In engleza ,varianta originala,cea emisa de Ed. Murphy ea suna asa :
      “If there are two ways to do something, and one of those ways will result in disaster, he’ll do it that way.”
      This was the original form of Murphy’s Law .
      El a emis aceasta cugetare cu ocazia unei experienta nereusite din cadrul programului aerospatial american.
      Colonelul John Stapp ,seful lui,la o conferinta de presa, a condensat-o in forma care a devenit mai cunoscuta :
      ” Whatever can go wrong will go wrong.”
      Preluata de presa „legea” lui Ed.M. a facut cariera si dincolo de domeniul aerospatial. O multime de alti baieti isteti au emis tot felul de alte cugetari ca de pilda :
      -Nothing is as easy as it looks.
      -Left to themselves, things tend to go from bad to worse.
      -You always find something in the last place you look.
      -A good plan today is better than a perfect plan tomorrow.
      -You never find a key until you replace the lock.
      Matter will be damaged in direct proportion to its value.
      Those who can, do. Those who cannot, teach.

      Ca fapt divers,inainte de a scrie ceva e bine sa te documentezi.
      Despre Murphy nu poti sa spui nici ca-i un pesimist nici ca-i un optimist. E doar un tip care a trecut printr-o experienta nereusita dvdv tehnic si a incercat sa explice cauza esecului.

      • @Sile1
        Ma vad obligat sa iau in cazul asta apararea lui Hantzy care a descris exact „întreaga colecție de teoreme, leme și concluzii aferente” si intra-adevar Murphy si discipolii fac haz de necaz.
        Trec la persoana a doua singular pentru ca nu meriti sa foloseasca cineva pluralul.
        Documenteaza-te, macar in romaneste ca se poate deduce lesne ca experienta de stiinta si tehnologie nu ai si pur si simplu … oricat te-ai … sili.
        https://www.legileluimurphy.ro/

      • Sile1, mulțumesc pentru detalii. La vremea când aflasem de legile lui Murphy, iar soția a făcut cugetarea amintită, documentarea online era imposibilă. Iar istoria e plină de astfel de inadvertențe. Nativii din America se numesc indieni, continentul însuși e denumit după Amerigo Vespucci deși nu l-a descoperit el, revoluția lui Lenin din octombrie a fost în noiembrie, iar Oktoberfest are loc în septembrie.
        Dacă mi-aș fi propus să țin o prelegere despre Murphy m-aș fi documentat mai mult. Așa am povestit exact cum s-a întâmplat la începutul anilor 90. Schimbă asta cu ceva cele scrise de mine? Lista legilor lui Murphy există și are milioane de fani, chiar dacă nu-i aparțin (de altfel, nici nu am susținut asta, ci am scris despre teoreme și leme aferente, ceea ce nu implică neapărat paternitate), iar eu am folosit-o doar ca laitmotiv pentru o altă idee.
        Scrie domnul Stanomir: Semnele pe care le întrevedem, astăzi, vor deveni cotidianul zilelor ce vor veni.
        Ce semne vedem astăzi, de fapt? Că, cel puțin în ultimele 2 decenii, cam toate modificările legislative au folosit nu inițiatorilor lor, ci celor ce au urmat la guvernare. De ce și-ar dori atunci guvernele în exercițiu un rapt de libertate care ar folosi mai ales adversarilor ideologici, nu ne mai spune autorul.
        Ce mai vedem? Că toate executivele încearcă să revină la normalitate, solicitările bugetare, mult prea mari pentru declinul încasărilor, fiind tot mai greu de suportat. În ciuda creșterii numărului de infecții și iminența celui de-al patrulea val pandemic, se deschid hotelurile și crâșmele, teatrele și stadioanele, se programează concerte și spectacole live, doar-doar se va echilibra balanța. Nu mai e mult până la revenirea din concedii și redeschiderea școlilor, când riscul de infectare va crește. Cu câteva inexactități inerente începutului, specialiștii au prezis foarte bine evoluția pandemiei, dar dacă bizonul românesc își dorește bullying și omorârea semenilor, din nesaț de libertate și ignoranță constituțională, criticile nefondate sunt înțelese drept mesaje mesianice.
        Faceți însă un exercițiu de imaginație: închipuiți-vă ca toată Europa ar fi procedat precum Suedia la început. Suedia a adunat încă de atunci 1400 morți la milionul de locuitori. Norvegia și Finlanda de 8-10 ori mai puțin. Rezultă că doar în Europa am fi putut avea și 10 milioane de morți, spitale în colaps și defetism atotcuprinzător. Și-ar asuma atunci narcisiștii libertății cu orice preț eșecul, așa cum a făcut-o suveranul Suediei? Și-ar fi asumat atunci criticii de azi ai statului (adică atâta vreme cât statul nu e cucerit încă) numărul de victime datorat propriilor solicitări?

  15. Am parcurs aici nu o opinie ci un off spus cu patos al unui om atins de luciditate. Și cât de adevăr este in această avalanșă de argumente. Nu știu însă cat zăresc China și modelul ei distopic de societate cat vad distinct fantoma progresismului utopic occidental cu clare valențe teocratice care se insinuează in societățile și mințile noastre. Iată genul de eseu care într-un viitor nu prea îndepărtat va fi catalogat reacționar și autorul rândurilor pus la indexul infamiei. Căci cine demasca mistificarea e un pericol pentru ideologie și deci dușman al noii lumi perfecte.

  16. Digitalizarea si noile technologii vor pune cat de curand capat democratiei si a libertatilor, vom avea „voie” sa ne miscam doar intr-un cadru foarte restrans, cum doresc decidentii politici respectiv altii, da apropae 2 ani nu facem altceva, doar latul e ceva mai lung , in toamna va deveni foarte scurt.

  17. Mi-am cam pierdut libertatea de mlscare (salele mele subrede…) dar cu toate astea nu mi se pare esential pentru capitolul „Drepturi si Libertati”. Emigrarea era un drept cu adevarat important (Zidul V-E sau E-V? ) . Acum e un drept cistigat.
    .
    Isi mai aminteste cineva de filmul „Bless the beasts and the children”?

    Ne-am „innamolit” in proiect, parafraza la un celebru intelectual, azi vazut cu alti ochi.

  18. Tehnologiile sunt creatia omului, dar tentatia de a le folosi impotriva omului este mare.
    Utilizarea energiei atomice a inceput prin distrugerea Hiroshimei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Ioan Stanomir
Profesor de drept constituţional la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, specializat în domeniul dreptului constituţional.

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

“Discriminarea” în vremea holerei. Sau ce ne spune manipularea cuvintelor în pandemie

Acum vreo săptămână explicam într-o emisiune TV că a te considera “discriminat” dacă ţi se impun restricţii pentru că n-ai vrut să...

Când oamenii mici lasă umbre mari înseamnă că soarele e la asfințit

                                                 Una din acele istorii care se vor adevărate, deşi nimeni nu ştie cât sunt de exacte,...

Nimicul la putere

            Ceea ce vedem acum pe scena publică nu e nimic altceva decât consecința faptului că niște oameni fără nici o consistență...

Speranța de viață a românilor

1.Vârsta medie la deces2.Nevoia unei abordări noi. Ce ne spun datele din alte țări și pe care noi nu le avem3. Revenind...

Cine smântânește borcanul cu energie?

ANRE este un "organism de reglementare și supraveghere (care) doar ține de șase pentru ca șmecherii din domeniul...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.