vineri, iunie 21, 2024

Despre alegerile din Austria Inferioară

            Cine ar fi crezut că, în spațiul public românesc, se va vorbi vreodată despre niște alegeri din Austria? Și iată că s-a întâmplat! Comentatorii autohtoni au sărit să „acuze” că atitudinea cancelarului Nehammer cu privire la aderarea României la Schengen are scopuri electorale. Într-o primă fază, românilor li s-a indus ideea că, în 2023, în Austria vor fi alegeri generale. Mai apoi, unii au început să spună că e vorba de alegeri locale. Oricum ar fi, alegerile astea par a avea și o miză românească. Concetățenii cu porniri anti-austriece au de ce să fie satisfăcuți. Partidul cancelarului, ÖVP Österreichische Volkspartei, stă mai prost în sondaje decât în urmă cu două luni, când a început să ne preocupe1. E aproape sigur că, deși va ieși pe primul loc, după alegerile de duminică, 29 ianuarie, își va pierde firava majoritate din parlamentul (Landtag) landului Austria Inferioară (Niederösterreich). Pare să fie în ușoară scădere și în celelalte două landuri în care urmează alegeri pe 5 martie și 23 aprilie: Carintia (unde ÖVP este și va rămâne pe locul trei, după SPÖ – Sozialdemokratische Partei Österreichs și FPÖ – Freiheitliche Partei Österreichs) și Salzburg (unde e pe locul întâi, dar fără majoritate).

            Dar nu despre astfel de picanterii politice vreau să vorbesc aici, ci despre câteva detalii „tehnice”, despre care știu că nu sunt interesante, dar cred că ar trebui să fie.

            În primul rând, cu riscul de a ofensa cititorii, spun că Austria are o organizare federală, ca Statele Unite, ca Germania etc. E adevărat, e vorba de un federalism mai slab decât în cazul acestora din urmă, adică landurile austriece, nouă la număr, au mai puțină „putere” decât statele americane și landurile germane, dar oricum mai multă decât „subiecții” (pseudo)federației ruse. Prin urmare, chiar dacă alegerile din 2023 nu sunt generale, ele nu sunt nici locale în sensul de la noi. Sunt locale strict geografic, pentru că privesc doar anumite zone ale statului federal Austria, dar, pentru aceste zone, sunt legislative. Landtagswahlen e tradus, de regulă, în engleză, ca State Election, deci le putem spune alegeri de stat.

            Pentru alegerile generale, adică pentru alegerea camerei inferioare (Nationalrat) a parlamentului, în Austria este în uz un sistem proporțional pe trei niveluri, considerat „complex cu efecte subtile”2. Pentru alegerile de stat, adică pentru parlamentele unicamerale ale landurilor (care, la rândul lor, aleg camera superioară – Bundesrat – a parlamentului federal) sunt folosite sisteme asemănătoare (cu ușoare diferențe introduse prin legislația fiecărui land), doar că pe două niveluri, ceea ce le apropie de sistemul pentru alegerile parlamentare din România. Deocamdată, voi vorbi doar despre landul Austria Inferioară, cel mai mare, din toate punctele de vedere, dacă dăm la o parte orașul-land Viena. Are o populație de cca. 1,7 milioane, din care cca. 1,3 milioane cu drept de vot (se votează, ca peste tot în Austria, de la 16 ani).

            Pentru alegerea celor 56 de membri ai Landtag-ului, teritoriul de împărțit în 20 de circumscripții electorale (Wahlkreis), corespunzătoare în mare districtelor administrative (Verwaltungsbezirk), având fiecare un număr de locuri (de la 1 la 6) proporțional cu populația de la ultimul recensământ. Din start, se poate intui că, la un număr de atât mare de circumscripții pentru un număr atât de mic de mandate, e greu, dacă nu imposibil, de obținut o reprezentare proporțională (pentru comparație, celelalte landuri cu 56 de mandate, Austria Superioară și Steiermark, au doar 5 și respectiv 4 circumscripții). Să mai precizăm că, din cele 20, 5 au câte un singur mandat, ceea ce le face automat majoritare. Și, totuși, sistemul în ansamblu e proporțional!

            Iată de ce3! Pe buletinul de vot (vezi figura 1), sunt înscrise partidele cu denumirile întregi și prescurtate, care pot fi votate prin simpla bifare cu pixul. Mai jos, pentru fiecare partid, sunt tipărite: (1) listele de candidați la nivel de land (Landeliste – alb în figura 1), aceleași în toate circumscripțiile; (2) listele de candidați la nivel de circumscripție (Wahlkreisliste – galben în figura 1), diferite de la o circumscripție la alta. Pentru ambele, e posibil (nu obligatoriu) votul preferențial, adică indicarea unui anumit candidat din fiecare listă, prin bifarea numelui.

Figura 1. Model de buletin de vot din Austria Inferioară
(Sursa: Landtags-Wahl 2023 in Niederösterreich: Mein Stimmzettel, https://www.noe.gv.at/noe/Menschen_mit_Behinderung/Wahlinfo_in_LS_LT2023.pdf)

            Legea e foarte permisivă în privința modului de a vota. Totul e ca opțiunea pentru un anumit partid și/sau candidat să fie clară. De exemplu, simpla bifare a unui nume de pe lista locală este considerată vot pentru respectivul partid atât la nivel local (cu preferință), cât și la nivel de land (fără preferință). Nu se permite însă bifarea de nume de pe liste ale unor partide diferite.

            După numărarea voturilor, alocarea mandatelor se face destul de simplu. În prima etapă, la nivelul fiecărei circumscripții, numărul total de voturi valabil exprimate se împarte la numărul de mandate + 0,5, stabilindu-se un coeficient electoral (Wahlzal) (cu rotunjire în sus). Această abatere de la metoda Hare, acoeficientului natural (voturi/mandate, practicată în România, dar și în Austria, în diverse alte alegeri), are rolul de a facilita alocarea mandatelor în prima etapă, mai ales în cazul circumscripțiilor mici. Totuși, adăugirea prudentă (se putea folosi metoda Droop, adică număr de mandate + 1) arată și o dorință de a nu aloca prea mult, păstrându-se mandate pentru etapa superioară. Fiecare partid primește numărul de mandate rezultat din împărțirea totalului său de voturi din circumscripția respectivă la coeficientul electoral (cu rotunjire în jos). De exemplu, în 2018, în capitala St. Pölten, circumscripție cu 6 mandate, au fost 97.514 voturi; deci coeficientul a fost 97.514/6,5 = 15.003. ÖVP a avut 44.660 de voturi, care, împărțite la 15.003, i-au adus direct 2 mandate4.

            Să observăm că, în circumscripțiile cu un singur mandat, prin împărțirea voturilor valabil exprimate la 1,5, rezultă o condiție de 2/3 din voturi pentru ca vreunul dintre partide să obțină mandatul, ceea ce practic îi condamnă pe cetățenii din acele zone să nu își aleagă direct reprezentantul.

            Ordonarea candidaților individuali în funcție de preferințe, deși spectaculoasă aritmetic (și necesitând mult spațiu pentru a fi explicată), se pare că are un rol destul de redus, determinantă rămânând, în general, ordinea prestabilită de partide5.

            În etapa a doua (vezi tabelul 1), la nivelul întregului land, pentru toate voturile fiecărui partid care a depășit pragul de 4% se aplică metoda d’Hondt (împărțirea succesivă la 1, 2, 3… 56 – cu excepția cazurilor, rare, în care trebuie deduse mandate obținute direct în circumscripții de partide care nu au întrunit pragul la nivel de land). Se stabilește astfel câte mandate se cuvin fiecărui partid pentru întreaga Austrie Inferioară. Din acestea, se scad cele deja câștigate în circumscripții, iar diferența se acordă de pe lista de land. De exemplu, în 2018, ÖVP i-au revenit la calculul general 29 de mandate. Dar obținuse deja 19 în circumscripții, deci a mai primit doar 10 de pe lista de land.

Tabelul 1. Rezultatele alegerilor din Austria Inferioară (2018)
* N = numărul de voturi exprimate în circumscripție, n = numărul de mandate repartizate inițial circumscripției.
** Metoda d’Hondt presupune împărțirea succesivă a fiecărui total de voturi cu 1,2… n (numărul mandatelor de alocat) și atribuirea de mandate pentru primele n rezultate. Vezi calculator online  https://icon.cat/util/elections.

            Sistemul în ansamblu e proporțional, căci totalul mandatelor obținute de fiecare partid e stabilit în funcție de totalul său de voturi la nivel de land. De aceea, pe baza sondajelor, se poate prognoza repartizarea mandatelor în viitorul Landtag (vezi tabelul 2). Totuși, ideal ar fi ca la nivel de circumscripții să se ocupe cât mai mult, iar adăugirile din etapa a doua să fie cât mai mici. Numai că nu se întâmplă așa. În 2018, cu tot ajutorul de calcul de 0,5, mai sus menționat, în Austria Inferioară, s-au alocat în prima etapă doar 26 din cele 56 de mandate, celelalte 30 fiind distribuite la nivelul întregului land.

PartidNumăr actual de mandateProcent în sondaj*Număr virtual de mandate
ÖVP2938,622
SPÖ1322,813
FPÖ824,714
GRÜNE36,13
NEOS36,84

Tabelul 2. Configurația Landtag-ului Austriei Inferioare după alegerile din 29.01.2023 (prognoză)

* Conform datelor din https://politpro.eu/en/lower-austria, consultat în data de 24.01.2023

            Nu e inutilă o comparație cu sistemul electoral românesc. Mă voi referi la Senat (oricum, sistemul e identic celui pentru Camera Deputaților), doar pentru că dimensiunile sunt (mai) apropiate. Landtag-ul Austriei Inferioare are 56 de membri, aleși în 20 de circumscripții; Senatul României are 136 de membri, aleși în 43 de circumscripții. Pentru Senat, numărul de mandate/circumscripție e, deci, puțin mai mare (3,16 față de 2,8), ceea ce, în principiu, ar trebui să ducă o alocare ușor mai mare în etapa I. Numai că în acest principiu este cumva neutralizat de un altul: folosirea coeficientului natural (voturi/mandate) în județele noastre și a unuia special, mai redus (voturi/mandate + 0,5) în Wahlkreis-urile austriece. Acesta ar trebui să crească alocarea inițială acolo. Sigur, nu trebuie să omitem totalurile ușor diferite pe care se fac calculele (toate voturile valabile, în Austria; excluderea partidelor care nu au atins pragul, în România) și nici faptul că sistemele electorale nu produc efecte mecanice, ci sunt sensibile la comportamentul electoral (dispersarea voturilor și, în cazul românesc, „irosirea” lor). Cert este că ambele sisteme lasă multe goluri în circumscripții după prima etapă. În 2018, în Austria Inferioară au rămas 30 de mandate neocupate din 56 (53,6%), iar în 2020, la alegerile pentru Senatul României, au rămas 83/136 (61%). E clar că formula austriacă aplicată în decupajul românesc ar fi alocat mai mult și invers.

            Ce se întâmplă cu aceste goluri în etapa a doua? În Austria Inferioară ele rămân ca atare, lăsând loc aleșilor de pe listele de land. În România, ele sunt umplute artificial cu mandatele rezultate în etapa a II-a. De exemplu, în Lilienfeld, circumscripție cu un singur mandat, cetățenii au votat în proporție 48, 6% cu ÖVP și 29,5% cu SPÖ și au ajuns să nu aibă nici un reprezentant direct al circumscripției. În Ialomița, circumscripție cu 2 mandate de senator, cetățenii au votat mai mult cu PSD (39,4%) și PNL (20,06%), dar au ajuns să aibă doi reprezentanți de la AUR (12,8%). E mult de discutat despre cum e mai bine sau… cum e mai puțin rău.

            În sfârșit, ambele sisteme sunt proporționale, adică urmăresc o cât mai fidelă reflectare a voinței electoratului; în concret, o cât mai bună concordanță procentuală între voturile și mandatele fiecărui partid. Pentru comparație, nu e neapărat de nevoie de calcularea vreunui indice de disproporționalitate. Diferențele sunt ușor observabile: în Austria Inferioară, ÖVP a obținut 49,6% din voturi și 51,8% din mandate, iar SPÖ, 23,9% din voturi și 23,2% din mandate; în România, la Senat, PSD a avut 29,3% din voturi și 34,5% din mandate, iar PNL 25,6% din voturi și 30,1% din mandate. Asta în condițiile în care, în România, având un total mult mai mare de mandate puse în joc și circumscripții electorale puțin mai mari ne-am aștepta la o proporționalitate mai bună. Nu se întâmplă așa, în primul rând, pentru că, la noi, în etapa a doua, calculele se fac exclusiv pe voturile nefolosite și mandatele nealocate în etapa I – eventual, atenuând doar disproporționalitate inițială – în timp ce în Austria Inferioară se fac pe totalul voturilor și al mandatelor, urmărindu-se proporționalitatea de ansamblu.

            Este evident că Austria Inferioară nu poate servi drept model pentru România, dar poate pune în lumină o serie de aspecte la care să reflectăm în perspectiva unei necesare reforme electorale.

Note

1 Election trends and current polls for Lower Austria, https://politpro.eu/en/lower-austria.

2 Wolfgang C. Müller, „Austria: A Complex Electoral System with Subtle Effects”, Michael Gallagher, Paul Mitchell (eds.), The Politics of Electoral Systems, Oxford University Press, 2005.

3 Descrierea sistemului se bazează pe prevederile legii electorale din Austria Inferioară (Landesrecht konsolidiert Niederösterreich: Gesamte Rechtsvorschrift für NÖ Landtagswahlordnung 1992, Fassung vom 22.01.2023, https://www.ris.bka.gv.at/GeltendeFassung.wxe?Abfrage=LrNO&Gesetzesnummer=20000067).

4 Datele despre alegerile din 2018 se bazează pe rezultatele oficiale (Landtagswahl 2018, https://www.noe.gv.at/wahlen/L20181/Index.html?area=l).

5 Vezi și Wolfgang C. Müller, op. cit., p. 409.

Distribuie acest articol

23 COMENTARII

  1. Detaliile tehnice ale alegerilor din Austria nu au nicio semnificatie pentru admiterea Romaniei in Schengen. Austria a refuzat sa admita Romania, dar a votat favorabil pentru Croatia si punct.

    • Intre Romania si Croatia exista de multe decenii diferente foarte mari, care nu pot fi tagaduite nici de cei mai mari patrioti.
      In toate statisticile facute de 50 de ani incoace Romania a fost in coada Europei, urmata find numai de Bulgaria si, pe vremuri, de Albania (care din 2007 incoace nu mai este luata in consideratie pt ca nu este membra a UE).
      In plus, Austria este foarte legata de Slovenia si Croatia dpdv economic si nu numai.
      Daca NATO/USA nu ar fi fortat intrarea Romaniei si Bulgariei in UE (din interese care nu mai trebuiesc enumerate, ele fiind confirmate de actualul conflict ruso-ucrainian), noi si bulgarii nu am fi intrat in UE foarte curand.
      Mai ales in pozitia in care Serbia este inca tinuta pe bara tot din motive dictate de USA (inca de pe vremea atacurilor nejustificate ale NATO asupra Iugoslaviei).
      In afara fortei de munca foarte apreciata si mai ales necesara in Europa de Vest, Romania a exportat si multa delincventa, pe care nu cred ca este necesar s-o descriu amanuntit.
      Calitatea politicienilor romani (Adrian Severin, Adrian Nastase, Elena Udrea si Traian Baesecu, parlamentarii Eba si Becali, etc) nu a scapat nici ea neobservata in Occident. Toate astea (si multe altele) contribuie la alimentarea neincrederii si ezitarilor vest-europene fata de Romania.
      Revenind la articol, chiar daca partidul lui Nehammer ar pierde alegerile pe toata linia, FPÖ-ul lui Kickl (ca eventual beneficiar la urmatoarele alegeri) nu va fi niciodata de acord cu aderarea Romaniei la Schengen.

  2. „Concetățenii cu porniri anti-austriece…”

    A identifica Austria cu ÖVP sau, și mai mult, cu unii lideri vremelnici ai acestui partid, mă tem că este greșit.

    Putem iubi Austria și putem simpatiza ÖVP, fără a fi de acord cu deciziile momentane ale unor lideri conjuncturali și să ne continuăm boicotul față de produsele austriece. Acest fapt ar putea conta în opțiunile electorale ale austriecilor.

    Apoi, suntem triști și ne manifestăm compasiunea pentru prietenii noștri, cetățeni ai Austriei, care au fost puși într-o situație penibilă făcând din Austria o marionetă a Olandei. Presa austriacă a arătat în repetate rânduri că pretextul pentru care Austria (prin vremelnicii săi conducători) a susținut aderarea Croației la Schengen și a respins Bulgaria și România nu este rațional și nici legal.

    Faptul că astăzi Austria este privită ca un aliat necondiționat al Rusiei, ale cărei interese de dezbinare a UE le servește pune țara într-o poziția nefavorabilă și incomodă pentru proprii cetățeni.

    Și acest lucru ar putea conta în opțiunile electorale ale austriecilor.

    Precedentul creat de Austria prin decizia sa creează o vulnerabilitate de securitate în Uniunea Europeană. În cazul în care, să zicem, un stat european [din Est] ar fi atacat de Rusia și ar fi necesar acordul în unanimitate pentru apărarea comună, există în prezent îndoieli justificate că acest vot ar fi obținut. Prin urmare, unitatea UE (și implicit poziția Austriei în UE) a fost șubrezită de atitudinea trecătorilor conducători ai Austriei de astăzi.

    Și faptul acesta ar putea conta în opțiunile electorale ale cetățenilor austrieci.

    În continuare, aștept cu interes un articol cu privire la sistemul electoral al Olandei.

  3. Intresant textul dar cu toate acestea pentru un cetatean al Romaniei el este oarecum nonnecesar .Acum cetateanul roman este interesat sa vada cum actualul Cancelar si-a diminuat intentile de vot si de ce nu cum a pierdut alegerile fie ele si partiale .Mutarea facuta de catre PNL ce , contrar tuturor cutumelor , de a pune in JAI votul de intrare in Schengen nerenutind la aceasta actiune chiar daca Cancelarul Austriac a respins votul afirmativ ,atit de dorit, a fost si inca mai este doar o chestiune politica asa cum si textul de fata , prin finalul,lui induce o necesitate politica ce ar trebui sa reconfigureze jocul politic din 2024 prin modificariile imediat viitoare .Scaderea virstei ce tine de dreptul de a vota , modificarile ce pot aparea in modelul de exercitare a votului , marirea procentelor necesare intrarii Partidelor in Parlament , reconfigurarea modelui prin care se pot face aliantele preelectorale crescind totodata procentul necesar acestor Aliante de a accede in Parlament ,posibilul Referendum ce ar contine o modificare a sistemului de guvernare si posibila aparitie unei Republici Prezidentiale ce ofera primului Presedinte, beneficiar (totul se reia de la zero ) al rezultatului Alegerilor, puteri cu mult marite .Putem avea ,datorita unor astfel de decizii, o modificare majora a jocului politic din Romania oferind , in contextul razboiului din Ucraina , putere deciziei unui numar mic de partide (cele de buzunar se desfiinteaza sau trec , in corpore, la partidele mari ) si care faciliteaza aparitia unui Presedinte (poate chiar vechiul Presedinte) ce poate pune in aplicare planurile de Tara in contextul agresivitatii crescute a Rusiei si a nevoilor politice ce tin de luarea unor deciziii extrem de rapide in toate domeniile existentialiste .Astfel de articole ,ce arata nevoia de reforma electorala si nu numai , vor mai aparea pe masura ce timpul alegerilor se apropie . Concomitent vom vedea si o anume forma sau o dorinta (vezi ce se intimpla acum in Ucraina ) de a trece la un contratac masiv asupra marii coruptii si asupra marilor corupti acolo unde, in Romania, chiar si doamna Kovesi poate avea un cuvint greu de spus .Surprizele vot veni in lant unele dupa altele .Cititi totul ca si posibilitate ce poate fi acceptata de intreaga natiune romanesca ce are nevoie de o schimbare politica de substanta ce poate incepe chiar cu aceste modificari de factura Electorala .Toata suflarea stie cum in aceasta formula nu mai putem continua .Cetatenului ii trebuiesc oferite noi provocari .

  4. Austria sau Reich-ul de Est are intre provincii Austria de Sus si Austria de Jos. Nu Austria Superioara si Austria Inferioara.
    Cum era si in scheciul cu Toma Caragiu – Vintzu de Sus si Vintsu de Jos.
    :))
    Sau poate ca ar trebui tradus cu Austria din Deal si Austria din Vale?

    • Niederösterreich si Oberösterreich sunt 2 Landuri similare celor din Germania, traducerea inferior si superior cu specificatia respectiva trebuind sa fiecorecta, aveti una mai potrivita ?
      Alegerile din Niederösterreich sunt importante, este al 2 lea Land cu cea mai mare populatie.

      • Traducerea ramane cum am stabilit, de fapt altii inaintea mea – de Sus si de Jos.
        Caragiu dixit.
        Superior si inferior au alte conotatii.
        Imi este jena ca eu trebuie sa rog ca in anumite cazuri sa se traduca corect chiar … „protocronist” ;)
        Daca s-ar fi facut ca in America, … dom’le …anglo-saxonii astia… cu puncte cardinale, ar fi fost mai simplu.

      • @Ursul Bruno – problema ține de limba română: superioară și inferioară sunt adjective care se referă la calitate. În românește, ”superioară” înseamnă mai bună și ”inferioară” înseamnă mai proastă. De asta sunt nepotrivite traducerile Austria Superioară și și Austria Inferioară.

        În plus, majoritatea românilor nu știu că Austria e un stat federal format din 9 landuri și se creează impresia că ar fi vorba de jumătăți ale Austriei.

        În engleză, numele celor două landuri se traduc prin Upper Austria și Lower Austria, deci Austria de Sus și Austria de Jos, exact cum a formulat @Durak.

        • In limba romana se foloseste in mod curent termenul „inferior”/”superior” fara a avea vreo legatura cu calitatea, vezi Parcul Natural Defileul Mureșului Superior, Lunca Muresului Inferior, etc. Cinstit vorbind, pt tinuturi s-au folosit termeni ca „Tara de Sus” ori „Tara de jos” (https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aara_de_Sus) insa pt Moesia Inferior cred c-ar suna mai bine „Moesia Inferioara” decit „Moesia de Jos”, nu credeti? Cred ca alegerea intre „de Jos” si „Inferior” tine de utilizarea unui limbaj mai popular fata de cel ceva mai elevat.

          • Interesant e totuși argumentul lui Harald: traducerea din engleză. De ce să preia limba română traducerea asta și să nu o ia direct din germană? Ori in germană nu se spune „Österreich von Oben” sau „Österreich von Unten”, ci „Oberösterreich” și „Niederösterreich”, adică exact așa cum a tradus autorul.
            Iar pedantul Durak ar trebui să fie pedant până la capăt: ce înseamnă „Reich-ul de Est”?

            • Imparatia de Est daca va place mai mult!
              Inalta Poarta de la Istanbul/Constantinopol.
              Sovietul Suprem European de la Bruxelles/Strassburg.
              ;)

          • Moesia Inferior era în limba latină și era denumirea consacrată a provinciei respective, nu reprezintă o treducere românească. La fel și Moesia Superior. Nu-mi amintesc să fi învățat la istorie despre Moesia ”inferioară”, ci despre Moesia Inferior.

            În Austria, limba oficială e germana și nu există nicio denumire oficială gen Austria Superior sau Austria Inferior. Există denumirile oficiale Ober­österreich și Nieder­österreich, astfel încât devine responsabilitatea noastră cum le traducem în românește.

            Repet, în engleză e Upper Austria și Lower Austria.

            • https://www.istorie-romaneasca.ro/descrierea-provinciei-moesia-inferior-de-catre-ptolemeu/
              Aveti aici si Moesia Inferioara.

              Nu-mi mai repetati cum e in engleza. E irelevant pentru subiect. E normal pt o limba germanica sa foloseasca un termen germanic, asa cum si pentru noi e normal sa folosim un termen latin. In romana se pot folosi ambii termeni (inferior/de jos) dar cred ca termenul „inferior”/”superior” e mai elegant. In romana se zice si Dunarea de Jos si Dunarea Inferioara (dovada a flexibilitatii limbii romane:))

              Nu va mai avintati atit in a critica orice. Nu le stiti dv pe toate. Nici eu nu le stiu dar nu ma pronunt acolo unde nu stiu. Era simplu de cautat pe net cele doua forme coexistente pentru denumiri similare (era f simplu sa cititi ce zice Wikipedia care da ambele forme cu „Inferioara” cea preferata). Sint convins insa ca orice argumente v-as prezenta tot pe-a dv o s-o tineti. Confratele Svejk tot asa o tinea cu cei 16.000 locuitori ai Groenlandei si e in continuare fericit ca are dreptate:)
              PS Si in Anglia termenul latin „super-Mare” suna elevat, macar ca englezii s-au jucat cu „super” de citeva ori in istorie, la un moment dat adoptind si solutia dv. locala (on) mai pe intelesul poporului. E insa o divagatie si nu merita extinsa discutia despre latinisme intr-o paralela intre o limba latina si una germanica …

            • @cititor critic – până și în titlul acelui articol scrie tot Moesia Inferior 😀

              Faptul că în text, un istoric român a simțit nevoia să traducă Moesia Inferior prin ”Moesia Inferioară” demonstrează ce?

            • „Faptul că în text, un istoric român a simțit nevoia să traducă Moesia Inferior prin ”Moesia Inferioară” demonstrează ce?”

              Demonstreaza ca istoricul a lipsit de la lectiile de limba latina sau a fost corijent la latina sau ca nu se mai preda latina in gimnaziu.
              QED :))

              INTERIM ORDER of ROMANIAN DIASPORA ACADEMY
              1. A se folosi Austria de Sus/Austria de Jos sau Upper Austria/Lower Austria sau terminologia germana originala
              2. Atentionare verbala pentru critici nefondate de la cititori cartitori de profesie autodeclarati.

  5. Principala preocupare a tarii noastre este cum sa luam inapoi Petrom si cu tot ce inseamna acest lucru. Am aflat ca aceasta privatizare incalca constitutia tarii in sensul ca bogatiile solului si subsolului nu pot vandute, instrainate. In rest nu au decat sa se aleaga intre ei chiar nu este interesant.

    • „”…cum sa luam inapoi Petrom…” Si care dintre partide sa-l ia? Ca doar nu l-om lua noi, boboru’, sa
      ne-nbogatzim nejustificat; si sa vina DNA, sa ne ia?

  6. Da, se vrea de mult aprofundare, aparare, armata, achizitii comune etc…. Doar ca nu are sanse sa se întâmple prea curând. Prea multe falii est-vest in pozitionarea fata de diversele amenintari – rusia vs mali sau libia de ex. Unde nu au intrat Vectorul de securitate este us prin nato, iar austria nu face parte din alianta.
    Politica de securitate comuna este preponderent reactiva, post conflict. Atât in mali cat si in linia interventia armata a fost a frantei in prima faza, ulterior aparand trupe sub mandat comun doar pt. Gestionarea securitatii unor zone. Un fel de casti albastre europene.
    Prin urmare austria dar ar fi sa ajungem la votul lor, ar putea avea influenta doar asupra misiunilor de mentinere a securitatii. Nu e putin dar clar nu depindem er ei in cazl unui atac ci de nato.
    Cam asta era ideea comment-ului meu.

  7. Nu stiu daca am fost pe deplin inteles. :)
    Eu sunt multumit cu titlul articolului „Despre alegerile din Austria Inferioară”.
    Si nainte de Covid cu un an am facut revelionul in Austria.
    Si in anumite pub-uri era voie sa se fumeze. Ca pe vremuri!
    Daca asta inseamna Austria Inferioara eu ca fumator sunt PENTRU inferioritatea asta!
    :))

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mihai Ghițulescu
Mihai Ghițulescu
Mihai Ghițulescu, lect.univ.dr., Universitatea din Craiova, Facultatea de Științe Sociale, Departamentul de Istorie, Științe Politice și Relații Internaționale. Autor al volumelor Domnie şi guvernare. Organizarea şi funcţionarea instituţiei guvernului în România (1866-1940) (Craiova, Editura Aius, 2015) și Organizarea administrativă a statului român modern 1859-1918 (Craiova, Editura Aius, 2011); coautor al volumului Evoluţia instituţiilor politice ale statului român din 1859 până astăzi (Târgovişte, Editura Cetatea de Scaun, 2014); autor al mai multor studii și articole pe teme de istorie politică modernă şi contemporană.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro