Am vazut multe comentarii despre rezultatele recentelor alegeri franceze. Distanta geografica si culturala care ne separa de aceasta tara duce in mod firesc la erori de apreciere. De aceea m-am gandit ca ar fi util sa scriu acest text format din date factuale si aprecieri personale asupra scrutinului care tocmai s-a incheiat. Totul sub forma unor întrebari si raspunsuri.
1. Cum se explica victoria extremei drepte (Rassemblement National, prescurtat RN) la alegerile europene ? Sunt doua cauze principale :
A) Presedintele Macron Sunt mai multe aspecte de subliniat aici.
a) Esecul partidelor moderate traditionale. Succesul neaspteptat al lui Macron la prezidentialele din 2017 a coincis cu o infrangere istorica a partidelor moderate – Partidul Socialist (PS, de stanga) si Partidul Rebublican (LR, de dreapta). Votantii au aderat la „noua politica” propusa de Macron satui de promisiunile partidelor moderate istorice care se voilatilizau dupa alegeri. Astfel partidul presedintelui a obtinut 361 de mandate din 577 in timp ce LR a scazut la in jur de 100 iar cel socialist doar 45 fata de cele 286 anterioare ! Aceast dezastru electoral a lasat spatiu liber pentru partidele extreme care au devenit principala forta de opozitie in anii ulteriori. De la 8 deputati in 2017 RN a ajuns la 80 in 2022. Iar de la 17 deputati in 2017 extrema stanga (LFI, La France Insoumise) a crescut la 75 in 2022.
b) Politica lui Macron. Venit în politica din domeniul financiar bancar, Macron a promovat o politica pragmatica de centru dreapta, deja de pe vremea cand era ministru al economiei (în timp ce unii compatrioti il considera in mod absurd stangist). Reducerea deficitului public, scaderi de impozite, reforma pensiilor si suprimarea unor regimuri speciale de pensie, reducerea somajului sunt obiectivele afisate si in buna parte realizate ale mandatului sau. Politica sa este exact opusul uneia populiste. Dar, în conditiile deteriorarii economice generale datorita pandemiei si razboiului din Ucraina si al inflatiei asociate, numarul de persoane sub pragul de saracie a crescut. Acesti votanti s-au indreptat in mod natural catre extreme. Doar 7% dintre muncitori (necalificati si calificati dar fara studii superioare) au votat pentru partidul sau. Politica pragmatica a lui Macron a intrat in contradictie si cu aspiratiile electoratului tânar. Ecologia, bunaoara, nu s-a numarat printre prioritatile sale. Doar 9% dintre votantii partidului sau au sub 24 de ani ! Mai cu seama, perceptia generala este ca acea „politica altfel” promisa de Macron in 2017 pur si simplu nu a existat. c) Personalitatea lui Macron. Pe langa faptul ca nu e populist Macron nu e nici un politician popular. E lipsit de umor si atitudinea lui uneori aroganta si elitista nu i-a servit cauza. Un exemplu emblematic este cel in care in timpul unei bai de multime, i s-a adresat unui somer care i se plangea ca nu gaseste de lucru cu: „e suficient sa traversez strada si o sa va gasesc un servici”. Este un politician detestat mai ales de catre tineri ceea ce este o culme pentru cel mai tânar presedinte din istoria Frantei. Nu stim în ce masura e constient de acest lucru, dar cert este ca intre cele doua tururi de scrutin a evitat aparitiile publice fiindca probabil i s-a spus ca e mai bine asa.
B) Transformarea Frontului National: Partidul de exrema dreapta a obtinut in mod connstant intre 10 si 15 procente de la mijlocul anilor 80 pana acum vreo 10 ani. Condus de Jean-Marie Le Pen, tatal actualei presedinte, partidul plafona la acest scor si din cauza pozitiilor in mod afisat xenofobe si uneori antisemite („Camerele de gazare au fost doar un detaliu in istoria celui de-al doilea Razboi Mondial”). Sub presedinta lui Marine Le Pen partidul si-a schimbat nu numai numele ci si strategia incercând sa atraga si o parte din electorii dreptei clasice. O miscare reusita: dupa alegerile europene partidul de dreapta clasic (LR) s-a scindat, presedintele lui facand o alianta cu RN (17 deputati proaspat alesi ai acestei factiuni). O consecinta a acestei recentrari este aparitia unui nou partid nou la dreapta extremei drepte (Reconquête). Aceste voturi nu sunt pierdute insa pentru RN fiindca partidul mai sus mentionat nu are capacitatea de-a castiga deputati, cel putin deocamdata. Fireste, schimbarea de strategie nu a schimbat ADN-ul xenofob al RN ci doar l-a pus in surdina. Intre cele doua tururi multi candidati RN s-au confruntat cu astfel de acuzatii bazate pe declaratii trecute.
2. De ce a dizolvat Macron Adunarea Nationala ? Putem doar banui raspunsul ghidandu-ne si dupa declaratiile presedintelui.
A) Pentru a crea o mobilizare „republicana” anti-RN. Aceasta este explicatia pe care o da presedintele. Exista intr-adevar o traditie de coalitie republicana contra extremei dreapte înca de pe vremea lui Jean-Marie Le Pen care s-a atenuat odata cu schimbarea de strategie a RN evocata mai sus. Socul emotional creat de dizolvare a reactivat acest reflex.
B) Pentru a evita sa dea puterea extremelor in 2027. Si acest motiv a fost evocat de presedinte, mai mult pentru RN. O continuare a guvernarii minoritare actuale in conditiile infrangerii drastice a partidului prezidential la europene ar fi fost posibila doar daca s-ar fi produs un viraj populist. Dar asa cum am spus mai sus Macron nu este genul acela de politician. Alternativa ar fi fost continuarea adoptarii legilor importante prin asumarea raspunderii in Parlament, subiect de contestatie vehementa a opozitiei si foarte rau vazut de populatie (a se compara cu guvernarea româneasca prin ordonante de urgenta pe care n-o contesta nimeni NB !). Erodarea partidului prezidential ar fi continuat si asa cum am subliniat, opozitia e formata in principal din extreme cu precadere cea dreapta. Ajungem in sfarsit si la motivul principal in opinia mea
C) Maximizarea sanselor partidului de centru în 2027. Centrul politic are deja un candidat relativ popular pentru presedentie in persoana fostului premier Edouard Philippe. In conditiile in care guvernarea minoritara Macron ar fi continuat nu ar fi avut nici o sansa. Asa însa, daca stanga castigatoare a alegerilor se va eroda la guvernare si vaccinul mobilizarii anti-RN va avea efect pana atunci, e foarte posibil ca probabilul succesor al lui Macron în centrul politic sa castige. Mai cu seama in conditiile în care Macron va disparea de pe scena (vezi punctul 1C mai sus).
3. A castigat extrema stanga alegerile (si deci e si mai rau )? Iata un mod cat se poate de …. authoton de-a interpreta rezultatul pe cheia de gandire simplista. Stanga = comunism = rau de tot. Raspunsul la intrebare este NU. Iata de ce
A) In coalitia actuala a Frontului Republican Partidul Socialist (moderat) are o pondere echivalenta cu cea a extremei (LFI). Mai mult decat atat, PS care fusese aproape distrus de ascensiunea lui Macron, a luat 13% la alegerile europene fata de doar 9% pentru extrema stanga LFI. Singurul motiv pentru care cele doua partide sunt relativ egale la europarlamentare este numeric : cand s-a facut coalitia s-a tinut seama de deputatii deja alesi in mandatul anterior la desemnarea candidatilor.
B) Presedintele LFI Melenchon este foarte contestat in coalitia de stanga si uneori chiar in propriul partid: 4 parlamentari LFI proaspat alesi vor parasi partidul. El nu poate fi asadar premier.
C) Stanga nu are majoritate absoluta si deci are nevoie de ajutorul centrului pentru a guverna. Or Melenchon este detestat evident si in zona centrului. Este deci obligatoriu pentru stanga sa propuna un premier moderat.
A castigat Macron pariul dizolvarii ? Raspunsul aici este incert. În orice caz
A) Nu l-a pierdut. O victorie a RN ar fi aruncat tara intr-o perioada de turbulente sociale cu consecinte greu de imaginat. Probabil ca Macron a luat în calcul si acest scenariu gandindu-se ca in situatia respectiva ar fi fost perceput ca o contra-putere democratica salutara (vezi 2C). În acelasi timp rolul celui care a dus la ascensiunea la putere a RN ar fi fost o pata greu de sters pe biografia lui si pe cea a familiei sale politice.
B) Pe plan personal nu putem vorbi de un succes. In regimul constitutional francez presedintele este cel care decide si guvernul ii executa ordinele. Asta daca are majoritate. In ultimii sai ani de mandat rolul lui Macron se va diminua în mod inevitabil. Mai mult decât atat, stanga a promis anularea reformei pensiilor, una dintre principalele sale prioritati. Dupa doua mandate, nu cred ca va lasa în memoria publica o impresie pozitiva.
C) In plan politic pe termen mediu ar putea fi un castig major daca se intampla scenariul din 2C). Adica coalitia eterogena de stanga face o guvernare minoritara cu sprijin de la centru si se erodeaza pana in 2027 facand din partidul de centru dreapta si probabilul sau candidat Edouard Philippe principala alternativa democratica de guvernare.
In loc de concluzie. Pana cand vom vedea ce se va întampla în Franta în viitor putem reflecta la lectiile pe care le-am putea învata noi din toata aceasta tarasenie. Si o sa pastrez acelasi format pentru a le formula.
A) Ca ne place Macron sau nu, ca aprobam miscarea lui riscanta sau nu (eu unul am fost extrem de sceptic), trebuie sa recunoastem ca e un act de curaj. A renuntat in orice caz la o majoritate parlamentara care il facea sef al guvernului pentru a lasa electorii sa-si spuna parerea. Cati dintre politicienii nostri ar fi fost capabili de asa ceva ? In tara in care un guvern minoritar (sau nu) poate sa guverneze prin OUG evitand orice cenzura parlamentara. Ceea ce si face, fiindca poate.
B) Mobilizarea electoratului. A fost surprinzatoare si exemplara : un numar record de (milioane de) procuri facute de cei care nu erau acasa in ziua votului (in Franta nu se voteaza pe liste speciale). Aceasta nu este o lectie pentru electoratul român, capabil si el sa se mobilizeze cum s-a si intamplat in 2019. Dar prilejuieste o constatare trista si alarmanta in acelasi timp: nici una dintre fortele politice de astazi nu mai pare capabila sa genreze o astfel de mobilizare. La putere s-a instalat o coalitie toxica pe care nu pare sa o poata contesta pe viitor decat de niste forte extremiste si mai toxice. Un ministru al respectivei coalitii citeaza senin din Nicolae Ceausescu fara a provoca vreo reactie semnificativa.
C) Sistemul de vot majoritar in doua tururi este unul care favorizeaza partidele capabile de aliante – deci cele moderate – in detrimentul extremelor. Sunt un adept al acestui sistem. Nu numai din motivul de mai sus. Ci si fiindca elimina listele pe care se ascund tot felul de nulitati. Si fiindca aliantele dintre cele doua tururi sunt validate de electori spre deosebire de cele de guvernare post-factum din sistemul proportional de la noi.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
In timp ce dvs vedeti „pericolul RN” care a fost paratrasnet pentru mobilizarea alegatorilor (in realitate este o alianta intre partide prin care partidul lui Macron si stanga s-au aliat), „ADN-ul xenofob” anti-francez a functionat de minune impotriva celor care s-au lamurit cum e cu emigratia, statul maximal, impozite enorme etc. De la fotbalisti de culoare la jurnalisti romani ni se explica cat de fascist este un vot impotriva puterii actuale. Puteti sa ne dati un exemplu de „extremism” din partea RN, unul singur?
Extrema stanga ne ameninta inainte de duminica ca vor fi proteste si violente daca nu castiga ei, acum sunt primul partid in Franta, cer guvernarea pe toate vocile, probabil vor incepe si atacurile in strada. Au avut manifestatii in care au calcat in picioare steagul francez, dar la ei nu se pun criteriile jurnalistilor copy-paste.
Ce e cert e ca cine are creier sa priceapa trebuie sa plece intr-o zona mai sigura de locuit, in ultimii ani crimele si violentele comise de populatiile emise din emigratia necontrolata gangreneaza o tara lasata de izbeliste de conducatorii ei, statul providential e in prag de faliment, absolut nimemi nu te protejeaza ca cetatean, viitorul arata foarte gri.
Ce s-a invatat din alegerile astea e ca politicienilor nu le pasa, ei sunt prea preocupati sa lupte intens cu „fascistii”.
Excelent.
Obsesia cu lupta anti-fascista continua peste tot, din Rusia (trecand prin Ucrain( pana in Franta si Germania (da-da!).
In timpul asta adevaratii extremisti de extractie marxist-leninista (cu insertii tariste, isamiste sau neo-marxiste; printre ei Putin si Melenchon sunt vedetele momentului), continua sa fie mangaiati pe crestet.
RN este extremist iar comentariile intre cele doua tururi legate de dubla cetățenie este doar un exemplu. Am fost la vot in ambele tururi si am votat centrul , alianța lui Edouard Philippe. Intre cele doua tururi atacurile xenofobe si rasiste ale susținătorilor RN s-au înmulțit, aroganta generata de o eventuala majoritate i-a făcut pe anumiți membri de partid si simpatizanți sa uite de orice autocontrol si să vorbească / sa se comporte fără filtru.
In plus de acest lucru, programul economic RN este inexistent si după ani de zile încă nu au un economist care să facă un program coerent.
Ideea de imigrație nord- africana care trebuie stopata este singura constanta in politica FN/RN , iar pentru moment partidul nu este pregătit de guvernare. Nu știu despre ce zona mai sigura de locuit vorbiți si unde locuiți d-voastră dar, ca si in RO sau orice alta tara, si in Franța sunt zone unde nu este bine de locuit din cauza sărăciei, violentei sau a condițiilor de viață. A generaliza este începutul pentru xenofobie si rasism si faptul ca cineva este negru nu înseamnă ca este diferit de d-voastră , sau faptul ca sunteți alb nu va da niciun avantaj intelectual.
Nu vreau sa intru in nicio dezbatere cu d-voastră, doar să va spun ca atunci când aveți doar certitudini si nicio dilema e începutul sfârșitului.
@TS
RN este, clar, primul partid FR raportat la nr.de voturi: ≥10 milioane. Alianța NFP ≥7,3 milioane, Ensemble >6 milioane. Situația din parlament este ALTA datorită/din cauza specificității alegerilor din FR. Este un anumit deficit democratic, trebuie recunoscut. O anomalie, dar astea sunt regulile jocului fr……. RN, daca vrea sa conduca FR, trebuie sa se adapteze si sa invinga „barajul”.
La aceste alageri RN a mizat prea relaxat/superior pe scorul la europene si cel din primul tur. A actionat ca si cum totul fusese deja castigat, pretindea majoritate absoluta, facea si desfacea guverne si politici guvernamentale, ii dadea smetii oțărâte lui Macron și agita perspectiva lipsirii de atributii a functiei prez.
Castigul masiv si real, ca numar de parlamentari, este aproape o infrangere raportat la pretentiile de dinainte de-al doilea tur.
RN este simbolul unei exasperari reale, fara niciun dubiu. Dar mai trebuie sa faca un salt calitativ pana la castigarea puterii. Mai e mult pana departe. We’ll see.
Cu privire la „statul maximal”. Din constatarile mele, ca si la noi in Ro., populatia (in quasi-totalitatea ei) este pro stat maximal. Asta chiar daca nu recunoaste aceasta inclinare. Primul reflex la orice probl./situatie neplacuta: dar statul ce face ?!?
Aceste tendinte se manifesta puternic, in ultimul timp, chiar si in US.
Ei bine, ptr.a satisface aceste inclinatii/preferinte ale electoratului/populatiei taxele/impozitele „enorme” sunt necesare. Iar in actuala situatie a economiilor dezindustrializate taxele enorme nici macar nu mai ajung si de aceea recursul la imprumuturi de stat. Ecuatie f.complexa care a bantuit si Imperiul roman.
Nu vad cum RN in FR (sau statele membre UE) ar putea rezolva aceasta teribila ecuatie altfel decat prin austeritate, ordine, chiverniseala la max.. Or toate aste sunt echivalente cu bad news/sacrificii pe care nimeni nu e gata sa le accepte.
Ar mai fi reindustrializarea prin autonomia strategica….alta ecuatie complexa dar cu sanse de castig pe care RN (dar si partidele de la noi/estul UE) „in orbirea-i/turbarea-i furtunoasa” a criticat-o vehement.
Din dorinta de a contracara dreapta franceza acum comunistii, ecologistii, socialistii si extremsitii de stanga au reusit sa blocheze tara, nici una din formatiuni neputand sa formeze singura guvernul.
Melanchon, un antisemit si antigerman doreste putera iar Macron a iesit mai sifonat decat a fost la inceput.
Este o victorie a lui Pirus, victorie care nu rezolva probleme tarii sub nici o forma, din contra, divizarea tarii va fi si mai pronuntata iar Le Pen va putea sa-si faca in continuare sperante la presedentie.
Formarea guvernului va fi anevoioasa si vom vedea cum se va reusi acum izolarea stangii extremiste.
Gestul facut de Macron , dincolo de puterea lui democratic afisata , trebuieste privit intr-un context cu mult mai larg el avind drept baza decizia Presedintelui Macron (un democrat absolut ) de a lasa cetateanul sa se exprime .Marea intrebare ne aduce in fata multe alte raspunsuri ca parte a unor nedumeriri .De ce a dizolvat Macron Parlamentul si a provocat Alegeri Anticipate chiar inainte de inceperea Jocurilor Olimpice si inaintea sarbatoririi celor 75 de ani de existenta NATO ?Putea cu usurinta (avea si motivul la indemina) sa amine decizia .Aici apare genialitatea politica a lui Macron (sau a celor din anturaj).Daca comasam toate intimplările aparute in ultima vreme si evenimentele le aducem la zi poate putem sa intelegem .J.R.Biden rateaza (ca si Trump dealtfel ) intilnirea politica programata .J.R.Biden nu renuta in a candida ba mai mult se desprinde vocal de unii dintre puternicii sustinatori democrati accesind in acest fel si cetateanul care este indecis si care este independent de forta partidelor .Biden are liber spre a-si pune in aplicare planul cu eliminarea taxelor pentru studii iar Kamala Harris ataca zi de zi deciziile ce obliga femeile spre a nu mai putea face avort .Macron spulbera SN si pe Bardella ajutind indirect si candidatura lui Biden ce preia discursul anti extremism de la Macron .Rusii lovesc un spital de copiii din Kiev dind astfel „apa la moara” discursului anti extremist indreptat impotriva lui Putin ,Xi si Orban de Budapesta ce nu pot riposta eliminind astfel cuvintele de pace ale lui Orban care sunt transformate in minciuni .Japonia intra si ea in joc si face tratate militare cu Filipinele ca si Zelenski cu Polonia .Rutte devine o forta extraordinara avind acum in portofoliu intreaga decizie militara si nu numai .Ucraina loveste drept raspuns tinte militare si economice din Rusia .Functie de cum se vor aseza astrale sau sondajele J.R.Biden va muta decisiv fie oferind , unei personalitati democrate , parcursul viitor in alegeri ,fie candidind personal ,aflat acum in crestere multumita deciziilor lui Macron ce vor influenta decisiv soarta SUA in alegeri .Este un joc cu mult peste simplele afirmatii de presa deja cunoscute de noi toti .
Ești nevindecabil Gică!
– ” A castigat extrema stanga alegerile (si deci e si mai rau )? Iata un mod cat se poate de …. authoton de-a interpreta rezultatul pe cheia de gandire simplista. Stanga = comunism = rau de tot. Raspunsul la intrebare este NU.”
Evident ca NU, atata timp cat s-a stabilit: Dreapta=fascism = rau de tot.
– ” La putere ( in RO.-n.m.) s-a instalat o coalitie toxica”. Cat timp nu ni se spune in ce consta toxicitatea acesteia si care-i eventualul ei grad ( spre a-l compara cu cel al unor ” forte extremiste si mai toxice”), afirmatia ramane la acest nivel.
„Dreapta=fascism = rau de tot.” Nicidecum. Macron este de centru dreapta. Edouard Philippe e de dreapta. Republicanii sunt de dreapta. Centrul dreapta si dreapta moderata au 220 de mandate.
„coalitie toxica” Este o apreciere personala despre guvernarea actuala ce-i drept neargumentata fiindca nu era subiectul articolului. Daca ar fi sa aduc un singur argument in favoarea ei este cel al studiilor efectuate de liderii respectivi. Facultati dubioase si diplome obtinute prin plagiat. Astfel de persoane nu pot face din educatie o prioritate iar efectele nu pot fi decat nocive.
Desigur ca este dreptul dvs insa sa apreciati pozitiv actuala guvernare PNL-PSD si/sau opozitia ei AUR/SOS etc.
1. Doresc sa va multumesc sincer pentru faptul ca intrati in dialog cu comentatorii, indiferent de opiniile lor. O ” Rara avis in terris”
2. Daca mai cititi o data fraza la care am facut referire, veti observa cum ati glisat de la ” A castigat extrema stanga alegerile?”, la „stanga =comunism = rau de tot”. Exact asta am facut si eu . Am trecut de la afirmatia privind ” victoria extremei drepte (Rassemblement National, prescurtat RN) la alegerile europene la „Dreapta=fascism = rau de tot.”; pentru ca pare usor sa ne jucam cu notiunile.
2.„coalitie toxica”. Este o apreciere personala despre guvernarea actuala ce-i drept neargumentata fiindca nu era subiectul articolului.”
– desi ” nu era subiectul articolului”, eu acolo am gasit-o.
– prezumtia ca „apreciati ( adica eu-n.m.) pozitiv actuala guvernare PNL-PSD si/sau opozitia ei AUR/SOS etc.” pot s-o trec tot la capitolul „neargumentata”, intrucat n-am facut NICIO apreciere pozitiva la adresa acestor partide?! Caci, a nu considera „toxic” ceva, nu-nseamna a-l si aprecia pozitiv. Poate fi considerat, de ex., un rau mai mic. Si, daca subiectul controversei l-a constituit „actuala guvernare”, care e relevanta trimiterii mele la „dreptul.. . de a aprecierea pozitiva a „AUR? SOS etc”?! Sa fie vorba de ceva parti-pris-uri? Fiti convins ca-mi cunosc drepturile si actionez ca atare. „Sine ira et studio”.
Domnul meu, situatia este de-a dreptul ridicola: alarmati ca in Franta va castiga (alegerile anticipate-?!!!-) extrema dreapta, ne-am trezit ca „a castigat” (desi nu poate guverna singura si dreapta are mai multe locuri) extrema stinga. Cum s-ar zice s-a semnalizat dreapta, dar s-a facut stinga. E o comedie intreaga aici.
Oricum, Macron a jucat slab, obligand electoratul sa fuga fie spre dreapta, fie spre stinga. El fiind centru declarat. In nici un caz nu trebuia sa declanseze alegeri anticipate acum.
Observ ca dreapta devine obligatoriu „extrema” dreapta, in timp ce extrema stinga este doar „stinga”.
Sa nu uitam ca „stinga” franceza este unul din cele mai vocale grupuri anti-semite in conflictul din Gaza. In timp ce „extrema” dreapta a inteles ofensiva militara impotriva criminalilor si violatorilor, care au luat ostatici si care se ascund dupa civili.
Ce va mai fi, vom vedea. „Rabdare si tutun!” Sau nu mai e la moda tutunul? (Stati linistit, m-am lasat de fumat din 2001.) Poate ar fi bine sa lasam etichetele si sa vedem toate aspectele, inclusiv cele recente, nu doar cele devenite istorie.
Am explicat mai sus ca stanga nu se reduce la extrema ei LFI al carui lider a avut intr-adevar in mod repetat pozitii pro-palestiniene in conflictul actual (din oportunism politic mai degraba decat dintr-un antisemitism visceral cred eu). Dar partidul socialist, cealalta componenta importanta a stangii, cu cel mai bun scor la europarlamentare dintre partidele de stanga, nu poate in mod rezonabil fi acuzat de antisemitism. Lista la europarlamentare a fost condusa de Raphael Glucksman care este evreu.
“Am explicat mai sus ca stanga nu se reduce la extrema ei”
Sunt nevoit, pentru a câta oară, a semnala toleranța vis-a-vis de extrema stângă în timp ce dreapta este călcată în picioare.
În timp ce extrema dreaptă este combătută pe toate palierele (și e bine așa) , extrema stângă este in cel mai bun caz ușor dojenită până și in cele mai oribile derapaje.
Adică noul front unde până și comuniștii și-au găsit loc e lăudată că a reușit să oprească tăvălugul RN. Faptul că în coaliție se regăsesc și socialiști nu înseamnă că e mai puțin infectă. Trebuie întâi privit ce fel de extremiști și-au găsit acoperire sub umbrela Frontului.
Modul în care încercați să machiați această alianță politică eludând adevărul e cel puțin cinic.
Imaginați-vă că, prin absurd, republicanii ar face o alianță cu RN. Cum v-ați simți dacă cineva ar încerca să spună că de fapt alianța e ok, nu e chiar așa nasoală, putem dormii liniștiți că doar republicanii sunt oameni serioși?
In parte aveti dreptate aici. In mod traditional in Franta extrema dreapta este considerata nefrecventabila in timp ce extrema stanga, partidul comunist de exemplu, a participat deja la guvernare in mai multe randuri. Motivele sunt istorice, foarte multi membri ai rezistentei franceze -Jean Moulin de exemplu- au fost comunisti sau radical-socialisti. Asta in timp ce RN este considerat continuatorul ideologic al colaborationistilor fascisti – iar daca cititi despre geneza acestui partid veti vedea ca e pe drept cuvant. Acolo unde nu aveti dreptate insa este cand folositi experienta istorica româneasca pentru a formula pareri despre politica franceza. Sigur ca exista extremisti in Frontul Popular si Melenchon este unul dintre cei mai periculosi dintre ei, dar a spune de aici ca extrema stanga a castigat alegerile este o eroare factuala. In configuratia politica actuala mi se pare imposibil sa avem un premier de aceasta coloratura.
‘In mod traditional in Franta extrema dreapta este considerata nefrecventabila in timp ce extrema stanga, partidul comunist de exemplu, a participat deja la guvernare in mai multe randuri. ”
Cred ca veti perfecta dreptate; si nu numai in Franta, ci si in Italia, Spania. Tzari puternice in actuala UE, in care participarea la Rezistenta anti fascista / franchista le-acordat comunistilor/ anarhistilor un statut eroic.
Si ajung la: „… putem reflecta la lectiile pe care le-am putea învata noi din toata aceasta tarasenie. „. Eu cred ca n-avem ce invata, conditiile nefiind nicidecum asemanatoare: care extrema stanga / dreapta in Ro., dincolo de etichete propagandistice ?! Care-s partidele alea care sa se revendice din miscarea legionara / comunista !? Am trait /vom trai vreo mare tulburare nationala dupa alegeri?! „Aurea mediocritas”
„Eu cred ca n-avem ce invata, conditiile nefiind nicidecum asemanatoare” Fireste ca lucrurile stau foarte diferit in cele doua tari. Dar daca ne gandim la motivele pentru care RN, considrat contiuatorul ideologic al dreptei fasciste, este nefrecventabil în Franta, ar trebui cu un rationament analog sa fie blamat mostenitorul partidului comunist la noi. Or, nu numai ca acest lucru nu se intampla, dar referirea explicita la Ceausescu a unui ministru nu pare sa declanseze o mare emotie colectiva. Acesta era sensul lectiei de care am vorbit.
@Mihai Damian
„ sa fie blamat mostenitorul partidului comunist la noi.”
Domnule Damian, comunismul și partidele comuniste trebuie blamate și interzise peste tot. Nu doar la noi. Lăsați oarecum să se înțeleagă că in virtutea “tradiției” înțelegeți oarecum tolerarea extremei stângi.
E trist. Mai ales că în ultimul timp noi interpretări ale marxismului relativizează răul făcut in istorie de comunism fiind chiar la modă in ultimul timp. Extremiștii care se lipeau de șosele și aruncau cu supe în opere de artă foloseau scuza climatică pentru a ajunge in final a cere “condamnarea capitalismului”. Sunt exact cum spunea alt comentator: precum pepenii, verzi pe dinafară dar la miez sunt cât se poate de roșii!
Deci comunismul ar trebui, la fel ca și frații lui fascismul, nazismul și alți demoni ai secolului trecut interziși!! Peste tot nu doar la noi!
Faptul ca o inteleg nu inseamna fireste ca o si aprob. Interzicerea este o masura extrema pe care nu as aproba-o decat in situatii extreme (razboi).
@Mihai Damian
“ Interzicerea este o masura extrema pe care nu as aproba-o decat in situatii extreme (razboi).”
Să înțeleg că pe timp de pace ar trebui tolerate partide fasciste și naziste? Sau vreți să spuneți că partidele comuniste sunt mai bune sau mai puțin rele?
Cred ca singurul motiv de-a interzice un partid pe timp de pace este ca acesta sa sustina oficial teme care contravin în mod flagrant drepturile fundamentale prevazute de Constitutie. Nu este cazul RN si nu este cazul nici partidului comunist sau LFI din Franta. Condamnarea capitalismului, oricat de idioata ar fi, nu poate fi motiv de interzicere.
@Mihai Damian
Întotdeauna am considerat un scuipat pe fața oricărui est-european existența și acceptarea tuturor partidelor comuniste din vest. Adică dacă actualmente nu declară pe față ce ar face dacă chiar ar avea puterea, se pot considera în legalitate? Milioanele de victime ale lui Stalin, Pol Pot și alți scelerați, membrii ai PARTIDELOR COMUNISTE în nu se numără? Faptul că ideologia marxistă le servea ca legitimitate și suport nu se mai numără? De le este pur și simplu permis a se numi partide comuniste fiind știut faptul că partide cu aceleași nume și având la bază aceleași ideologii au ucis milioane de oameni?
Își poate cineva imagina că ar putea exista in zilele noastre un partid care să se numească Nazist sau Fascist chiar dacă în programul lor și la nivel declarativ s-ar încadra in limitele legii? Și atunci de ce trebuie tolerați comuniștii? Și numele lor?
daca Macron ar fi avut cu adevarat curaj si-ar fi dat demisia simultan cu dizolvarea Parlamentului
Am citit pina aici Politica pragmatica a lui Macron a intrat in contradictie si cu aspiratiile electoratului tânar. Ecologia, bunaoara, nu s-a numarat printre prioritatile sale. si m-am oprit.
Daca ati ajuns sa sugerati ca neglijarea ecologiei i-ar fi dat la cap lui Macron pai atunci bateti Champs Élysées.
Traditional in Franta, verzii luau doar citeva punctisoare. Mai mult, in Ge, tineretul, impotriva miturilor inventate de mass mdeia a votat in special Afd, partid considerat de extrema dreapta, nicidecum verzii.
Aveti mare dreptate cind spuneti Distanta geografica si culturala care ne separa de aceasta tara duce in mod firesc la erori de apreciere.
Locuiesc in Franta de 33 de ani deci ma consider destul de apropiat geografic si cultural :-). Cu tinerii cu un nivel bun de educatie ma intalnesc zi de zi la servici.
Faptul ca „traditional” verzii luau putin e lipsit de relevanta, fiindca tinerii de astazi nu voteaza dupa traditiile de ieri. Am explicat mai sus cum spectrul politic din Franta s-a schimbat in ultimii ani. Cand 3 din primele 10 orase din Franta sunt conduse de primari ecologisti e dificil sa afirmi ca ecologia nu este o tema importanta. Ea este omniprezenta in dezbaterea publica (schimbarile climatice in particular).
„Mai mult in Ge…” nu e relevant pentru discutie.
„Mai mult in Ge…” nu e relevant pentru discutie.
Ba eu cred că este: optica tinerilor din cele două țări vecine nu poate fi radical diferită. Numai că NT se pripește: faptul ca AfD a luat mai multe voturi de la tineri decât verzii nu înseamnă că tinerii nu ar mai fi interesați de ecologie. În 5 ani nu se schimbă atât de dramatic decât opțiunile politice, nu și backgroundul. Tinerii germani au fost deziluzionați de verzi, care una au predicat, alta au făcut. Habeck a relansat industria extractivă carboniferă în loc să păstreze centralele nucleare, iar Baerbock se dă cu avionul la ore interzise pentru publicul larg din rațiuni ecologice. Nu e de mirare că alegătorii i-au părăsit și bine au făcut. Întotdeauna este mai ușor în opoziție decât la guvernare- este valabilă pentru orice partid.
Si totuși tinerii sub 24 ani au votat verzii ca fiind a treia forță politică (1/6 au votat CDU, 1/7 AfD, 1/9 Verzii). Tinerii votează de o vreme partidele antisistem: verzii nu mai sunt antisistem și tinerii s-au reorientat. Dar cei mai mulți, aproape o treime au votat “alte partide”, adică pirații, volt șamd. Și cam toate partidele astea de buzunar au în program chestii verzi.
Subscriu la cele spuse in articol! Lucruri clare, fara inflorituri subiective caracteristice „politologilor”. De acord cu faptul ca Macron a dovedit curaj politic, pentru ca, la urma urmei, era necesar ca francezii sa se „ciocneasca” putin mai tare cu propriile optiuni politice si poate ca lectia servita de Macron va avea efecte benefice pentru Franta in viitor.
Ceea ce e regretabil este faptul ca o buna parte dintre francezi au dovedit ca sunt „sensibili” la populism si insuficient „culturalizati” din punct de vedere economic astfel incat sa inteleaga ca politicile de insanatosIre financiara ale lui Macron sunt necesare si benefice pentru Franta. Din punctul meu de vedere, Jos Palaria in fata lui Macron! A rezistat bine in fata provocarii schizoid-ecologiste, incurajata bezmetic de fel si fel de politicieni populisti de pe mapamond care habar nu au ce se petrece din punct de vedere al asa zisei „incalziri globale”. Regretabil ca un numar destul de consistent de cercetatori s-au pus in slujba acestei manipulari socialist-populiste ce propovaduieste dezastrul climatic, care daca va avea loc, nu este absolut deloc consecinta actiunilor umane din ultimii 150 de ani, ci consecinta unor fenomene ciclice ( sau unele dintre ele nonciclice) la nivel planetar sau la nivel de sistem solar, asupra carora umanitatea nu are nicio putere.
@LS. Macron nu a exagerat cu ecologia, dar asta nu are legatura cu politica lui in ce priveste alegerile. Una e sa exagerezi, alta e sa fii moderat. In general moderatia e de preferat. De unde sunteti asa sigur ca dezastrul climatic nu este „absolut deloc consecinta actiunilor umane din ultimii 150 ani” ??!
Majoritatea absoluta a expertilor internationali, si organisme de mare prestigiu precum National Academy of Science sau UE, spun ca de fapt actiunile umane sunt in mare parte cauza schimbarilor climatice pe care le observam cu totii in lume. Sau ati fost manipulat de articolele pseudo-stiintifice si partinice ale lui creanganu..
Ma bazez pe studii facute la Dep Math Univ Karlstadt – Suedia, care sunt fundamentate pe date obtinute din cercetari geologice efectuate pe mostre de sol de adancime, depunerile fiind precedente ultimei mari glaciatiuni. Conform acestor studii „incalziri globale” de acest fel au mai avut loc in istoria planetei Pamant. Cercetarile sunt validate si de studii asemanatoare publicate de catre cercetatori de la universitatea din Copenhaga. Acestia vorbesc despre un varf de activitate solara intensa, activitate care va incepe sa aiba trend descendent abia incepand cu 2027, cat si despre modificari ale curentilor oceanici ( inexplicabile, explicatiile fiind doar ipoteze posibile, ce tin de modificarea campului magnetic al planetei) care influenteaza clima in mod drastic si nu se stie daca reversibil sau ireversibil.
Faptul ca exista articole publicate in Proceedings of the National Academy of Science of USA care spun ca in mare parte schimbarea e cauzata de actiunile omului, nu inseamna ca majoritatea membrilor NAS sunt de acord cu asta. In multe articole de acest fel se precizeaza ca si aici e vorba de ipoteze!
Eu observ ca studiind cu atentie datele existente si gandind riguros, pe modele matematice, nu se poate demonstra ca schimbarile de clima sunt cauzate de actiuni umane din ultimele 2 secole.
Nu inteleg de ce cercetatori de valoare au scris studii prin care sa confirme galagia ecologista facuta de personaje fara nicio pregatire stiintifica, avand in vedere faptul ca argumentele sunt destul de „subtiri” !
Oricum, revenind la Macron, e clar ca a fost moderat in privinta acestor chestiuni de tip ecologist, ceea ce e foarte bine. Asta a avut si consecinte in ceea ce priveste popularitatea sa si a formatiunii Ensemble, pentru ca moderatia sa a atras ura celor care cred cu convingere maxima in nebuniile ecologiste….si sunt multi si prin Franta!
Toate bune si frumoase dar asa cum spunea un comentator lucrurile s au schimbat in ue in ultimele 3 sau 4 decenii si nu in bine. .Extrema dreapta de acum e dreapta de altadata,,dreapta e de acum e centrul de alta data,centrul de acum e stanga de alta data ,stanga de acum e de fapt extrema stanga .Spectrul politic de acum a virat puternic spre stanga .Falsul progresism corect politic a devenit transpartinic in practica fiind transpus in diverse legi atat de conservatori ,crestini democrati ,populari ,liberali ( tot mai de stanga,) cat si de social democrati ,socialisti,laburisti ,,ecologisti ( știți voi,aia verzi pe dinafara si rosii pe dinauntru,,)etc atunci cand sunt la guvernare.Cu adevarat de extrema dreapta sunt doar niste grupuscule ce nu sunt in Parlament ,sunt la limita legalitatii sau declarate ilegale de autoritati .Daca aceste grupuscule ar creste vertiginos ,ar ajunge in Parlament si apoi la guvernare ,de abia atunci am putea vorbi de ,”pericolul” unei guvernari de extrema dreapta.Adfvarata extrema dreapta nu poate ajunge la putere decat in cazul unei crize majore si generalizate sau in timp de razboi. Singura deosebire intre dreapta,centru ,stanga si extrema stanga de acum tine de nuante . Stanga si extrema stanga sunt ultracorecte politic iar celelalte partide
sunt doar corecte politic. Până si ideologia corectitudinii politice care oricum e una de extrema stanga s a radicalizat si mai mult devenind ultracorecta politic adica totalitara .
Pe francezi i-ați întrebat ce și-ar fi dorit? FRANCEZI, da?
Perfect pusă intrebarea!
„B) Mobilizarea electoratului. A fost surprinzatoare si exemplara : un numar record de (milioane de) procuri facute de cei care nu erau acasa in ziua votului „
MILIOANE! Hahaha!!
Ce mai, democrație pe pîine!!!
Se pare că votul prin procură a fost șperaclul succesului. Mă rog, unul dintre. Dar ăl mai mare.
Apoi, votul in două tururi. Dacă rezultatul din primul tur nu convine PUTERII, se intervine decisiv prin „metode specifice” pentru corectarea traiectoriei navei intergalactice „La Cinquième République”. Ca să fie bine și să nu fie rău. Democrație, democrație, dar nu poți lăsa gloatele la guvernare.
Un șperaclu asemănător are și PUTEREA din SUA. Mail-in Ballots (votul prin corespondență) îi zice și a început să facă lege și ordine în împărăție cu un succes paralizant.
Avem de la cine învăța, hahaha.
Democrația și apologeții ei nu încetează să mă emoționeze și să mă consterneze.
P.S.
Elon Musk spune despre Mail-in Ballots ceea ce orice privitor obiectiv vede:
Atunci când este combinat cu buletinele de vot prin corespondență, sistemul este *proiectat* pentru a face imposibilă dovedirea fraudei.
Buletinele de vot trimise prin poștă și prin cutia poștală nu ar trebui să fie permise, deoarece camerele de luat vederi de la secțiile de votare în persoană ar preveni cel puțin frauda la scară largă prin numărarea numărului de persoane care s-au prezentat la vot în raport cu numărul de buletine de vot exprimate.
https://x.com/elonmusk/status/1810454245109571615
Mașinile electronice de vot și orice se trimite prin poștă sunt prea riscante.
Ar trebui să impunem numai buletinele de vot pe suport de hârtie și votul în persoană.
https://x.com/elonmusk/status/1810581873703194727
Foarte buna si sintetica analiza a situatiei actuale din Franta. Electoratul francez este mai hotarat si activ. Situatia din Ro in urmatorii 10 ani nu se va schimba cu nimic. Nu se vrea nici modificarea Constitutiei, depasita de noile realitati, nici votul digital, nici alegeri in doua tururi de scrutin, nici reforme administrative. Solutia gasita de KWI pt a avea o guvernare fara dureri de cap a fost una cat se poate de proasta.
Lucrez si traiesc in Franta. La una dintre fabricile companiei unde sunt angajat, in Alsacia profunda si rurala sa fiu mai clar, toti, dar aproape toti muncitorii cu care am vorbit au votat RN.
RNul a captat si fosti votanti ai stangii clasice. Asta pentru ca acestia nu se mai regasesc in valorile stangii moderne (multiculturalism, LGBT rights, ecologism, politici pro imigratie mai relaxate, etc). Iar Le Pen & Co au stiut foarte bine cum sa-i atraga si sa profite de aceasta situatie.
Dacă cel care șterge cu mopul pardoseala uită să pună plăcuța aia galbenă de atenționare, iar tu aluneci îl dai în judecată și-i ceri despăgubiri pentru glezna sucită. Nu mai căutăm azi să îndreptăm răul, ci căutăm un motiv pentru care să pasăm vina altuia.
Ăsta-i modul tradițional de gândire: nu suntem noi vinovați, ci alții. Ieri erau evreii, azi sunt leghetebeii și refugiații, întotdeauna cei aflați în minoritate, cei puțin altfel, blondele ca Stormy. Întrebarea este cine vor fi vinovați mâine? Dacă vom fi noi minoritarii, am accepta prejudecățile noilor majoritari?
Cred ca faceti o analogie ce nu se sustzine: cand „evreii erau de vina”, Germania nu traia in properitate; ba, din contra. Si- dincolo ca deveneau tot mai influenti in finante, economie, comert, tragand tzara in sus, cu ce prejudiciau ei cetateanul de rand? Cand „imigrantii „( de ce nu si ‘verzii”?) sunt trecuti printre „vinovati”, asta se-ntampla dupa decenii de bunastare in Europa, pierduta paaas – cu- paaas, an de an, sub ochii nostri. Si in care agresivitatea acestora fata de indigeni e tot mai prezenta odata cu cresterea ponderii lor si a sprijinului primit de la partidele „progresiste”.
Cat despre „Dacă vom fi noi minoritarii, am accepta prejudecățile noilor majoritari?”, om muri sh-om vedea!
Da si nu… Mi se pare important, insa, sa facem diferenta dintre a explica un fenomen, si a-l justifica.
Evident, votantii extremei dreapta par ca se razbuna pe „vinovatii” desemnati de ei ca atare, dar ce alta varianta au ca sa puna capat unor situatii inacceptabile generate de incapacitatea Statului (francez) de a gestiona insecuritatea galopanta, de ex., care ameninta azi inclusiv catunele cele mai izolate? Când TOTI agresorii au cam acelasi pedigree, e complicat sa-i convingi ca nu-s toti la fel…
Cazul sugerat de dumneavoastră este unul particular. În această situație aveți, fără îndoială, dreptate.
Eu mă referisem însă la impulsul de a-i considera aprioric vinovați în orice situație. Un exemplu doar:
A) migranții ne fură slujbele, acceptând să muncească greu pe bani puțini.
B) migranții sunt leneși și așteaptă ajutoare sociale.
E cam greu ca A) și B) să fie simultan adevărate.
Mie mi-ar place ca autorul si toti care pretind ca apara democratia, sa traiasca cateva luni in cartierele care au ajuns acum majoritar musulmane (sa nu ne ascundem dupa deget, comunitatea asta este cea care transforma Franta, nu doreste sa se integreze si mai mult doreste sa isi impuna propria ideologie mascata in religie. comunitate care majoritar, conform unor cercetari sociologice, doreste transformarea bisericilor in moschei, convertirea fortata a necredinciosilor sau…, impunerea Sharia), mai ales daca este si o persoana de sex feminin. Sa ne explice apoi dupa aceste luni de hartuire continua,trait in insecuritate si teroare, eventual si cu copii la scoala, cine sunt adevaratii extremisti in Franta si ce fac partidele pretins moderate pentru a apara integritatea fizica si psihica a propriilor cetateni, ghiniosti sa traisca in din ce in ce mai numeroasele cartiere dominate de „noii francezi”.. Sau poate acesti noi cetateni au drpetul sa agreseze, sa meninte cu convertirea sau chiar extermionarea, cu distrugerea democratiei cand demografia o va permite, fara a fi numiti deloc extremisti , in timp ce cei care doresc doar sa traiasca linsititi, ca acum 20 de ani , in cartierele lor, sa poata merge in siguranta la serviciu, in parc, in mall, fara teama ca pot fi injunghiati, calcati de vreun camion furat, sau luati la tina de vreun posesor de AK-47 au ajuns sa fie numiti extremisti pentru ca paradoxal, isi doresc inapoi viata normala. Chiar as aprecia daca autorul poate explica de ce esti extremist daca vrei aceste lucruri, dar cu argumente, nu cu vorbe goale.
Nu neg cele spuse de dvs. Banuiesc faptul ca e dificil sa vezi ca tara ta este ocupata de straini ce au alte valori si iti impun fortat aceste valori.
Dar sa nu uitam ca si francezii au demonii lor: noaptea Sf.Bartolomeu, teroarea(prima revolutie franceza), comportamentul in Spania(Napoleon), excesele Comunei si inabusirea ei, Algeria(dupa ww2).
Francezii nu sunt niste ingerasi nevinovati. Masele au un instinct atavic spre crima in masa. In special cultivat de stingisti. (Gloata.) (Vedeti si operele literare ale scriitorilor francezi de la finele sec. XIX.)
Faptul ca au fost niste filozofi ce au scris la Paris si ca au venit multi turisti in capitala lor, fiind tolerati, pentru cresterea afacerilor lor, nu ii transforma in „iluminatii” planetei. Exista -insa- tot felul de pitigoi -in mass-media, politica si chiar cultura- care se extaziaza in fata Parisului, pe care-l cred caput mundi. Este o imagine inselatoare. Ca mai toate imaginile mass-media.
Asa ca nu mai aruncati vina pe noii veniti.
Politicienii -mai ales cei care vor imigratie- ar trebui sa fie foarte atenti ca cele doua grupari sa nu ajunga la violente, caci asta se poate intimpla oricand. Tinind cont de traditiile ambelor parti!
Problema este că nu vor să se trezească. O parte din electoratul francez NATIV a votat cu extrema stângă, nu se poate nega. Doar cu voturile „neofrancezilor” nu ar fi ieșit. Așa că…
Am locuit trei ani in cartierul HLM Empalot din Toulouse deci pretind ca cunosc problemele cu pricina. Dvs ati trait intr-un astfel de cartier ? In rest, nu este desigur o atitudine extremista cea de-a cere pedepsirea delicventilor de orice fel. Este in schimb cea care discrimineaza persoanele pe criteriu de religie sau nationalitate. Exemplul declaratiei deputatului RN Roger Chudeau care contesta dreptul unei franco-marocane de-a ocupa un post de ministru este edificator.
Cum argumentați dreptul respectivei de a ocupa acel post? Se face numirea EXCLUSIV pe criterii de competență și respectiva ESTE cea mai competentă persoană sau doar în numele diversității?
Dreptul ? Orice cetatean francez are acest drept. Franta a avut un prim ministru nascut in Spania si naturalizat francez (Valls). Competenta ? Fara indoiala ca existau persoane mai competente pentru respectiva functie, asa cum se intampla aproape intotdeauna din pacate. Dar atacul RN nu se referea la competenta ci la origine. Si daca ne uitam strict la CV si la competente, liderul RN Bardella n-are nicidecum competenta de-a deveni ministru daramite premier.
De curiozitate, ca să fiu complet avocatul diavolului: cum ați privi în postura de „Comisar european pe valorile europene” (știu că se vehicula la un moment dat un astfel de post) o persoană, născută în Europa, dar provenind dintr-o cultură non-europeană?
OK, discriminarea pe motiv de origine etnică e una, dar nu cumva ajungem la extrem când propunem un ministru al educației cu altă formație culturală decât cea a nației pe care se presupune că o va servi?
Apropo, mai mult chiar, persoana respectivă are și dublă cetățenie, franceză și marocană, care cetățenie primează, față de care va fi „mai loială” în cazul unui conflict de interese? Va apăra legile SECULARE ale Republicii Franceze sau tradiția islamică a Regatului Maroc în ce privește de pildă vălul în școală?
Nu este totul în alb și negru, unele lucruri chiar nu se pliază pe „diversitate cu orice preț”…
Întrebarea pe care o puneti e valabila în general pentru toate persoanele cu dubla cetatenie. In România avem un primar de oras important care nici macar nu este cetatean român ; cum ar gestiona oare un conflict de interese ? Am avut o dinastie întreaga Hohenzollern de care nu ne este tocmai rusine. Raspunsul este deci ca orice înalt demnitar trebuie sa respecte legile si cultura tarii unde isi exercita functia si nu cea a tarii de bastina a parintilor oricare ar fi ea. Exemplul ministrei Vallaud-Belkacem va contrazice de altfel teza in mod flagrant: ea a initiat o lege pentru a facilita avorturile si a militat in favoarea inscrierii acestui drept in Constitutie, in timp ce in tara ei de origine avortul e strict interzis din motive religioase chiar si în caz de viol. Si in timp ce partidul RN care i-a contestat legitimitatea, are pareri mai degraba rezervate despre dreptul la avort.
Domnule profesor, aveți o perspectivă diferită față de cei din România având și surse de informare adecvate.
În România, de-abia seara după afișarea (predicțiilor) rezultatelor am putut urmări via Internet discursul preș \varphi Mélenchon în care am auzit pentru prima dată :《stop investițiilor (mari) inutile》. România fiind suprasaturată de astfel de 《investiții》, de pildă betonări de albii de râuri. O fi spus și cu alte ocazii. În orice caz, nu cred că așa ceva ar fi privit în România ca extrem.
Bruierea mediatică am observat-o în 2002 când posturile franceze ce se recepționau în România au dat (de abia) după încheierea primului tur pentru alegerea președintelui interviuri luate pe stradă în care alegători își exprimau satisfacția votului util ce-l vor da pentru candidatul FN pentru ca acesta din urmă ajungând în turul al doilea să piardă în mod clar alegerile.
Nu mi se pare greșit ca în România președintele Franței să fie privit ca fiind de stânga: a fost membru al partidului socialist. Mai mult, opțiunea 《ni-ni》nu se mai putea susține după impunerea, de pildă, acum doi ani a candidaturii d. Midy.
Macron a reușit să arunce Franța în anarhie.
Macron a jucat un pocker cu cărți slabe in care a pierdut clar. Daca nu s-a înțeles asta însemna ca trăim universuri paralele.
Partidul macronist este marele perdant, a pierdut 82 de voturi fata de cate deținea acum o luna, coaliția de stanga melachonista a catigat 49 si drepta „extremista” a ieșit cu un plus de 54.
Macronistii vor trebui sa susțină coaliția melanchonista, care are un program electoral mult mai dezastruos decât si cel al dreptei: revenirea la pensionarea la 60 de ani, subvenții, preturi fixe, închiderea centralelor nucleare (subiect de conflict in cadrul coaliției), pro-imigrare, taxarea progresiva a averilor „avec un volet climatique” etc, adică exact ce nu voia Macron.
Melanchon a dat ieri un interview pe televiziunea franceza in care a spus ca programul va fi pus in practica așa cum a fost adoptat înaintea votului. A mai spus ca se va recurge, in anumite situații, la revocarea unor legi prin decret (faimoasele ordonanțe de la București). Nu a exclus, dar nu s-a proclamat ferm ca fiind viitorul prim ministru.
Melanchoinisti (La France insoumise) sunt cel mai mare partid din coaliția de stânga (nu cum spune domnul Damian mai sus) iar Melanchon si liderul socialist Raphael Glucksmann (fiul filozofului) se urăsc cu patos. In cadrul coaliției de stanga Melanchon este cel mai influent, cu cea mai lungă experienta politica si un bun orator, Glucksmann este o copie palida a tatălui sau, iar ecologiștii si comuniștii sunt practic invizibili. Revenirea lui Hollande nu ajuta socialistii prea mult, este un tip lipsit de carisma si destul de impopular. Cum va funcționa acesta coaliție numai Dumnezeu știe. Nu degeaba se plângea de Gaulle ca o tara cu 258 feluri de brânza nu poate fi usor guvernată.
Iohanis i-a dat lecții lui Macron cum se aduce la putere ciuma rosie, dar Macron a fost un elev slab. Macron nu-a reușit decât sa-si saboteze partidul si sa-si fac un dușman din Attal (pe care nu l-a anunțat ca va dizolva Parlamentul), singurul sau aliat care s-a remarcat in cele 3 săptămâni de campanie electorala.
Dreapta a pierdut in special pentru ca in Franța se fac doua tururi de scrutin, iar in cel de-al doilea socialiștii si macronistii si-au retras candidații in circumscripțiile in care aceștia se aflau pe locul 3. Au fost peste 200 astfel de retrageri. Un fel de cartel electoral intre macronisti si socialiști.
A mai pierdut pentru ca a mizat excesiv pe tânărul Bardella Tik Tok, care nu are nici o experienta manageriala, administrativa sau tehnica sa conducă un guvern ca al Franței, poate doar un orășel de provincie. El este la doilea mare perdant. Marine Le Pen a stat mai in rezerva, ea așteaptă alegerile prezidențiale din 2027.
Marele test al coaliției este cum va fi privit de Bruxelles si de Germania bugetul francez in septembrie când este posibil ca deficitul bugetar va atinge 6%. Presat pe acest subiect Melanchon n-a dat un răspuns lămuritor. Daca Franței i se accepta un deficit budgetar mare atunci, atunci va prinde glas si Ciolacu si va mai împarți niște cadouri electorale pana in decembrie. Parafrazând un rege cam leneș, după noi potopul spune spun guvernanții de azi.
Te inseli singur singurel .
@Ali Pasa
„Macron a jucat un pocker cu cărți slabe in care a pierdut clar. Daca nu s-a înțeles asta însemna ca trăim universuri paralele.
Partidul macronist este marele perdant, a pierdut 82 de voturi fata de cate deținea acum o luna, coaliția de stanga melachonista a catigat 49 si drepta „extremista” a ieșit cu un plus de 54.” Da, se poate spune si asa.
Dar…..se poate spune si ca „Macron a jucat un pocker cu cărți slabe in care a” castigat CLAR.
Să fim onești și să recunoaștem că a fost un risc calculat/educated guess care a înlăturat acuzațiile urlate ale RN&Mélenchon cu privire la lipsa de legitimitate democratică a președintelui și a majorității sale.
Asa ca putem numi, astăzi, „damage control” decizia dizolvarii parlamentului.
Macron is back in the game! Si o spun deoarece, in aceasta configuratie a parlamentului, pare un actor esential in guvernarea tarii. Pana la urma poate incredinta oricarui membru al celor 3 blocuri politice sarcina formarii unei coalitii de guvernare….. Deci detine cheile palatului Matignon. Este asta o infrangere ?!?
Evident ca Ensemble (fosta majoritate prezidentiala) a pierdut multe locuri in parlament. Dar scorul obtinut (raportat la sondaje, predictii ale specialistilor, etc care aratau o „maturare” catastrofala) este aproape o victorie. Mai multe locuri decat RN, cu vreo 20+ chiar.
„Melanchon si liderul socialist Raphael Glucksmann […]se urăsc cu patos”, in bunul stil bolshevic as adauga. Bad news ptr.Macron¢ru-dreapta ?!?
„Revenirea lui Hollande nu ajuta socialistii prea mult, este un tip lipsit de carisma si destul de impopular.” Defectele i s-au mai estompat in rastimpul mandatelor lui Macron. Sustine ca nu ar urmari functia de prim-ministru, but who knows ? Oricum, are capacitatea sa disloce parti importante ale NFP din stransoarea lui Melenchon. A vorbit de vreo cateva ori despre: discutii, rezonabilitate si negocieri in parlament.
Deci necroloagele emfatice ptr.Macron&Ensemble s-au dovedit premature.
Nu știu daca Macron a pierdut sau câștigat (deși e clar însa ca Macrton avea o viata mai confortabila înainte de aceste alegeri anticipate) dar Franța a pierdut sigur. Urmează doi ani de instabilitate mult mai mare decât înainte de acum o luna.
Ieri Macron a declarat regal ca partidele care nu respecta spiritul republican (adică La France insoumise, ca si cum ăștia ar fi regaliști) nu va fi admise la guvernare. Asta înseamna ca va fi foarte dificil daca nu imposibil sa se poate facă o majoritate din macronisti plus socialiști si ecologiști.
Un mare comentator francez, André Bercoff, a rostit ieri un adevăr dur: constituția actuala a fost croita pentru hainele lui de Gaulle. De atunci nici un președinte nu le-a putut îmbarca, iar lui Maron ii sunt extrem de lungi.
@Ali Pasa
Nu știu ce să zic…… „Hainele” lui DeGaulle le sunt largi tuturor.
Overall, până acum, pare că i-a ieșit lui Macron. E indispensabil.
Perioadă de instabilitate politică? Posibil, dar o sa vedem.
Ensemble, socialiști si LR plus dezertori de la LR-Ciotti. Aceeași misiune dificilă o au și ceilalți doar că nu îl au și pe Macron. Așa nu stiu cine stă mai rău.
Cert e că dubiul lipsei de legitimitate a fost înlăturat.
Tot felul de pareristi bat câmpii. Domnul Damian face o analiza pertinenta a alegerilor anticipate. Macron a câștigat oprind pe toxica Le Pen, dar blocând si pe fanfaronul Melanchon. Franța va trai experienta guvernării de coalitie!
Mi se pare totusi ca multa lume pune prea repede si superficial etichete ! Pentru cititorii romani s-ar fi cuvenit justificate caracrerizarile de extremism, atat de dreapta cat si de stanga ! Si analogia cu fascismul mi se pare complet deplasata. Asa s-a spus si despre un partid italian care a castigat ultimele alegeri, conduce guvernul si …uite ! Nici arestari, nici lagare, democratie functionala ! Ia sa (nu)
vedeti ce se intampla daca Melanchon face guvern …
„Insoumise” este un cuvant care-i place si lui Macron, nu doar extremistilor de stanga, de aceea a facut alianta cu LFI. Pentru a observa nivelul de diplomatie la care a ajuns UE dupa 80 de ani de pace si bunastare, trebuie sa priviti la Macron. Dar cine doreste aceasta „nesupunerea”? In fata cui? In fata simbolului lumii libere si democrate de peste Ocean care a salvat Europa de atatea ori in istoria ei distopica? Din pacate, Europa a ajuns astazi nesupusa valorilor democratice, insa supusa ideologiilor rasaritene. Oare nesupunerea fata de valorile libertatii nu contureaza un extremism feroce? Oare nu tocmai libertatile noastre, obtinute si pastrate cu greu de-a lungul vremurilor, reprezinta motorul evolutiei lumii? Dincolo de problemele migratorii sau „climatice”, care au reprezentat doar scanteia declansarii valului extremist, trebuie sa privim imaginea de ansamblu si sa realizam ca distrugerea valorilor occidentale si inlocuirea lor cu unele totalitare reprezinta principalul scop in final. Poate cu ocazia asta afla si Vestul european ce inseamna sa traiesti fara libertate. Noi stim deja.
@mike
„In fata simbolului lumii libere si democrate de peste Ocean care a salvat Europa de atatea ori in istoria ei distopica?”
Pai, daca tot ne referim la istorie, sa amintim ca US NU ar fi existat fara FR. Efectiv!
FR&monarhia s-au ruinat ajutand independenta US. Daca nu ajuta masiv cu arme, instructori, victoria decisiva a flotei FR in Chessapeake bay (https://en.wikipedia.org/wiki/Battle_of_the_Chesapeake) si declansarea unor atacuri importante impotriva intereselor britanice worldwide independenta US probabil sa fi luat lovituri f.grele/sa se fi amanat serios.
De ce sa nu avem o privire mai realista asupra problemelor acestea, asupra datoriilor morale, civilizationale, etc.? Cei care au fost odata simboluri ale lumii „libere si demcrate” poate ca si-au schimbat politica, poate ca interesele au inceput sa prevaleze asupra valorilor, poate ca nu mai sunt puterile care erau odata. Vezi: Grecia antica, Roma, Franta napoleoniana, British Empire si (de ce nu) US. Imperiile/natiunile puternice au si ele viata lor cu ups&downs. Nu sunt chiar „simboluri” vesnice si orice ar face.
Concluzii la cald:
1. Sondajele, ptr.turul 2, s-au dovedit…..un fel de kk.
2. Ensemble = a pierdut, dar…..e aproape o victorie dacă ne uităm la nr.de locuri in parlament și dacă raportăm la previziunile specialiștilor si ale sondajelor.
3. RN este, clar, primul partid FR raportat la nr.de voturi: ≥10 milioane. Alianța NFP ≥7,3 milioane, Ensemble >6 milioane. Situația din parlament este ALTA datorită/din cauza specificității alegerilor din FR. Este un anumit deficit democratic, trebuie recunoscut. Este o anomalie, dar astea sunt regulile jocului fr…….
4. Macron NU este nici pe departe așa de papagal, așa de fraier, de inconstient cum îl caracterizau/caracterizează unii in FR și aiurea. Dispreț orb și nemeritat.
Să fim onești și să recunoaștem că a fost un risc calculat/educated guess care a înlăturat acuzațiile urlate ale RN&Mélenchon cu privire la lipsa de legitimitate democratică a președintelui și a majorității sale.
Putem numi, astăzi, „damage control” decizia dizolvarii parlamentului
Macron is back in the game!
p.s. comentariu din 8 iulie. repost la un art precedent al d-lui Naumescu
Macron e un extremist de stânga*, nicidecum un moderat sau centrist (și a dovedit-o cu vârf și îndesat in timpul pandemiei când nu a avut nicio jenă să spargă democrația franceză și să instaureze regimul de apertheid sanitar). Așa că alianța lui cu ceilalți extremiști e firească. însă nu o victorie, ci semnul unei slăbiciuni -lovit fiind in amorul propriu de prăbușirea in cotele de popularitate- care l-a determinat să se lepede de masca de democrat.
aveți mare grijă ce scoateți pe gură/tastatură de acum încolo in Franța, că riscați să fiți arestați pentru orice deviere de la linie.
*confuzii mari stăruie in definirea forțelor politice in Europa. De pildă gloata lui Le Pen e considerată in continuare de dreapta, dar programul lor de guvernare e tot de stânga, deci e vorba de stânga (vag) naționalistă.
@euNuke
D-le, vă anunț că stânga fr.pretinde că Macron e de ultra-dreapta !
Nu o dată am purtat această discuție cu fr.de stânga&dreapta și atrăgeam atenția asupra etichetărilor contradictorii/opuse privitoare la Macron.
Culmea hilarului era replica unanimă: Ah, ăia de dreapta/stânga sunt niște proști!!! 😱😂 Degeaba aduceam eu argumentele invocate de ceilalți!!! Ambele tabere stăruiau in explicatia simplistă privind poziția politică extremă a lui Macron.
Mie mi se părea/pare hazliu la max.si dificil să fie sesizată ciudățenia, dar degeaba mi se părea mie ptr.ca nu avea niciun efect. Zero!!
Vi se pare că Macron a pierdut ?!? Păi…..in această configurație politică a parlamentului este indispensabil ! But we’ll see…..
„Vi se pare că Macron a pierdut ?!?” Păi doar nu o fi câștigat ceva… :) din câte știu partidulețul lui extremist nu a ieșit pe primul loc. Nu insă la aspectul electoral mă refeream, căci a pierdut altceva, personal: o bucată zdravănă din masca de pe fața lui politică (la capitolul popularitate a pierdut deja dinainte de alegeri), aia pe care și-o plimbă pe la întruniri globale. Curând o să afle probabil toată lumea ce vise de mareșal european are in cap și pe cine țintește cu bastonul ăla…
@euNuke
„căci a pierdut altceva, personal: o bucată zdravănă din masca de pe fața lui politică […] aia pe care și-o plimbă pe la întruniri globale.” Ba s-avem pardon, cu aceasta ocazie nu cred ca a pierdut nimic din standing-ul international pe care sa-l fi avut inainte. Dimpotriva!
Argumente: a sesizat o chestiune de legitimitate si de probabila contestare dupa alegerile europene. Asa ca a procedat in cel mai democratic mod cu putinta: alegeri anticipate….. A iesit „julit si cu ceva contuzii” din „cafteala” electorala, dar pe cal, cu „bastonul de maresal in mana” si capabil de noi „batalii”. Dar care politician NU a trecut/nu trece prin asa ceva ?!? Care sunt vitejii aceia de la intrunirile globale care sa il conteste ptr.asemenea chestiuni ? Sincer!
„Masca lui politica”, asa cum o numiti, e foarte la locul ei. Ca e sa nu o masca e ceva ce tine de libera interpretare.
Da’ Macron are hibele lui. Cea mai importanta mi se pare schimbarea de 180° privitoare la RUS. De la cea mai rezonabila&moderata abordare la una dintre cele mai belicoase (cel putin la nivel public). Asta in conditiile in care FR&Macron au suportat insulte&imprecatii grele/insuportabile (valabil si ptr.DE&Scholz) din partea lui Zele. Greu de inteles, dar nu am pretentia sa cunosc dedesubturile chestiunii. E ceva ce-mi scapa, e clar…..
Dar la nivel intern&UE initiativele lui erau/sunt f.bune. Pe fond si la rece sunt greu criticabile.
Sa stiti ca simpla antipatie nu este un sfetnic bun in astfel de judecati/aprecieri.
JB, am mai spus, și nu doar o dată, că din colțul lor strâmt extremiștii îi văd pe toți ceilalți în extrema opusă. Un exemplu: apartheid înseamnă diferențiere, segregare socială și este un concept de dreapta extremă, nicidecum de stanga. Nu cred ca antevorbitorul exersa oximoronul.
Eu cred că extremism este atunci când cineva atribuie până și cuvintelor culoare politică pentru a condamna astfel interlocutorii doar in temeiul lingvistic inventat pe loc (lăsînd deoparte halucinanta supoziție a stângii unificatoare prin definiție). Așa că din pătrățica lui strâmtă e firesc ca Hantzy să mă vadă drept extremist. Noroc că nu înțelege că acest atribut s-a banalizat total prin suprautilizare, Este golit de sens așa că oricine poate să-l arunce la adresa orișicui, ceea ce și eu am făcut cu Macron…ca să irit centriștii imaginari și să mă distrez cu cei ce se sensibilizează subit la atacarea imaginii mareșalului de cartoon (fanii lui Macron nu concep că acesta ar putea avea ambiții imperialiste de tip ‘cocalar stăpân pe scara blocului’ sau că ar fi marșat la guvernare de pe poziții autoritariste de gen ‘milițian bătăuș cu cașcheta progresului trasă pe frunte’).
@Hantzy
„din colțul lor strâmt extremiștii îi văd pe toți ceilalți în extrema opusă”. Sigur ca da. Chiar daca au niscai argumente le considera ca fiind singurele legitime. Restul sunt excluse „de plano” ptr.ca nu sunt convenabile ideologiei pe care o imbratiseaza.
„apartheid […] este un concept de dreapta extremă”. Dar sa nu ne miram daca extrema stanga ii va folosi TOATE atributele, atunci cand ii va fi util, dar reetichetat ptr.scopuri politice si croire conforma ideologic. La fel s-a intamplat cu „meritocratia&egalitatea” rastalmacite, ASTAZI, ca inechitate&discriminare ptr.ca nu mai convin „cerintelor momentului politic”.
„Problema luptei… nu trebuie examinată sub unghiul dreptăţii, ci al cerinţelor momentului politic, sub unghiul necesităţilor politice ale partidului în fiecare moment dat” (Stalin: Cuvîntare Comintern, 22 ian. 1926).
Ptr.ca asa cum bine stii apreciez moderatia, deschiderea si buna credinta a comentariilor tale de pe contributors.ro iti spun ca NU trebuie sa uitam/neglijam niciodata aceste consideratii ale lui Stalin, mai ales cand e vorba despre luptele stanga vs.dreapta.
Dar de ce să nu guverneze stânga dacă a câștigat? Vorba lui Melenchon: stânga nu vrea decât să-și pună în aplicare programul, doar programul, tot programul. Nu are majoritatea? Să-i ajute partidul lui Macron. Că doar au făcut alianță electorală nu? Adică te aliezi cu stânga ca să eviți preluarea puterii de către extrema dreaptă apoi încerci tot felul de tertipuri ca să păstrezi controlul? Păi e frumos? Ce să mai demonstreze Macron și partidul său? Ce pot să mai facă în plus? Asta ca să nu uităm cum a venit Macron și partidul său apărut din nimic la guvernare. Chestia asta poate fi posibilă în țări eșuate gen Ucraina sau Moldova, cu partide prezidențiale coagulate brusc doar după ce un independent câștigă președinția, dar când apar în democrații consolidate asta semnalizează degringoladă totală. Să vină și stânga la guvernare că poate rezolvă ceva. Și dacă nu rezolvă să vină și extrema dreaptă. Să treacă toți pe la guvernare, pe rând, ca să se demonstreze ceea ce toată lumea subînțelege cumva. Că țara este pe făraș și că nu există mai bine, doar mai rău. Indiferent de cine guvernează. Ca în toată Europa Occidentală. Sfârșitul unei civilizații. Cu o agonie îndelungată. Similar înghițirii unei prăzi mari de către un șarpe constrictor. Durează mult dar toată lumea înțelege din start cum se termină…
Franta nu are extrema stanga sau extrema dreapta, cel putin nu la nivel de partide politice. Aliantele politice actuale, respectiv stanga, centru si dreapta, dintre care dreapta era de departe in pozitie favorita, au obtinut in final urmatoarele rezultate:
– la numar de voturi: dreapta 10 110 090, stanga 7 414 923 si centru 2 455 269, deci conform optiunii electoratului din primul tur, dar
– la numar de locuri de parlamentari au obtinut: stanga 188, centru 161 si dreapta 142, niciunul ne avand majoritate parlamentara adica min, 289 locuri.
Paradoxul, numit de francezi ca lovitura de stat democratica, nu a incalcat legea, deoarece daca un candidat obtine un numar mai mare de voturi obtine tot un singur loc in parlament, neexistand proportionalitate intre numarul total de voturi obtinut de un partid si numarul de locuri atribuite in Adunarea Nationala. Cui nu-i place sa nu mai critice votul pe liste.
Poate va amintiti de acea problema de matematica distractiva in care se pot castiga legal alegerile cu doar 20% din votanti pentru, sau cum la noi acum un sfert de secol PNT a ajuns sa guverneze cu 16% din voturi fara sa incalce legea. Votul tau conteaza, sau nu?
De la mine se vede altfel: comparativ cu situatia dinainte de europarlamentare, astazi Macron este mai puternic! De fapt, el este singurul învingator real, marele perdant fiind poporul francez. Suna patetic? Normal: asa si este!
Circul din noul Parlament se va intensifica, niciun guvern, indiferent de combinatiile de culori care-l va compune, nu va fi validat, iar Mannu „se va sacrifica” actionând art. 16 din Constitutie, care-i confera CHIAR toata puterea (ÉTENDUE ET CONTROLE DES POUVOIRS EXCEPTIONNELS PRÉSIDENTIELS!!!, pâna la urmatoarea dizolvare a Parlamentului, undeva în iulie 2025…