marți, februarie 18, 2025

Despre demnitatea sociologiei


Născut in 1946, Sorin M. Rădulescu a fost un intelectual adevărat in vremuri atât de lipsite de onestitate, un sociolog autentic care și-a păstrat verticalitatea morala atunci cand mulți s-au încovoiat. Ne-am cunoscut din facultate, era cu doi ani înaintea mea. Apoi, ne-am văzut frecvent, era redactor la revista „Viitorul Social” unde am publicat articole si recenzii. Sediul a fost o perioada in clădirea Centrului de Sociologie din Piața Romană. apoi pe Strada Negustori. Mergeam acolo sa conversez cu el, cu Gheorghe Nicolae, cu Dan Banciu si cu alți prieteni. Sorin îmi povestea amuzat despre intrigile si manoperele diverșilor politruci. Apoi, eu am plecat, el a rămas.


In anii din urma, grație Facebook, am reluat relația de caldă prietenie. Acum cateva zile am observat ca nu mai dădea obișnuitul sau „like” la texte despre teme de interes comun. Apoi am intrat pe pagina sa si-am vazut două mesaje care m-au alarmat. L-am alertat pe prietenul nostru , sociologul Sorin Mitulescu. Acum cateva ceasuri am intrat pe pagina uneia din fiicele sale. Voi scrie, sper, ceva mai lung si mai elaborat despre „Sorin M. Rădulescu si si destinul sociologiei in România”.

Sorin M. Rădulescu împreuna cu academicienii Mihail Cernea si Solomon Marcus (2014)


Acum, la ceasul marii despartiri, îi doresc un linistit somn de veci, a fost un om drept si curat. A apărat onoarea etica si epistemica a sociologiei românești. A respins neo-traditionalismul păsunist si primordialismul xenofob. Nu credea in esentialisme, etnice, biologice, sociale. Era un veritabil lovinescian. Cand alții o luaseră razna in direcția aberantă a protocronismului, Sorin a susținut sincronismul. Dorea o Românie europeană, nu una misticoida si fanatizata. Într-o lume a atator radicalisme decerebrate, a sustinut si a practical urbanitatea. A fost profesor universitar, a scris cărți importante pe teme legate de tradiția marelui sociolog francez Emile Durkheim: devianta, sinuciderea, anomia. Prin plecarea sa dintre noi, disciplina sociologiei si cultura românească in ansamblu suferă o mare pierdere. Sincere condoleante familiei indoliate.

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

  1. Viitorul Social (1972-1989) a fost o revistă lunară de doctrină, cultură și politică socialistă. Imi aduc aminte si acum, era o revista groasa ca o carte, pe care o rasfoiam cu nesat. Faptul ca sociologul Sorin M. Rădulescu, trecut recent la cele vesnice, la varsta de 76 de ani, a fost redactor la acea publicatie este un indiciu ca a facut ce i-a placut si in care a crezut, ceea ce intr-adevar e un act de demnitate. A incerca sa descifrezi si sa cuantifici viitorul social este o intreprindere de pionierat, de explorator temporal, care nu poate veni decat dintr-un amestec inefabil de credinta, pasiune si cutezanta. A fost un om autentic total, un om al vremurilor sale, a detestat falsul, duplicitatea, abjurarea, aventurierismul egotic. A fost un altruist social. Nu si-a parasit postul si nu a abdicat de la misiunea sa. Acestea si altele, care l-au caracterizat si calauzit, sunt insemne de distinctie si memorie pe care le-a lasat in urma sa. Odihneste-te in pace, Sorin M. Rădulescu!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. In 2024 editura Humanitas i-a publicat un nou volum cu titlul „Aventura ideilor".Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro