luni, mai 20, 2024

Despre demnitatea sociologiei


Născut in 1946, Sorin M. Rădulescu a fost un intelectual adevărat in vremuri atât de lipsite de onestitate, un sociolog autentic care și-a păstrat verticalitatea morala atunci cand mulți s-au încovoiat. Ne-am cunoscut din facultate, era cu doi ani înaintea mea. Apoi, ne-am văzut frecvent, era redactor la revista „Viitorul Social” unde am publicat articole si recenzii. Sediul a fost o perioada in clădirea Centrului de Sociologie din Piața Romană. apoi pe Strada Negustori. Mergeam acolo sa conversez cu el, cu Gheorghe Nicolae, cu Dan Banciu si cu alți prieteni. Sorin îmi povestea amuzat despre intrigile si manoperele diverșilor politruci. Apoi, eu am plecat, el a rămas.


In anii din urma, grație Facebook, am reluat relația de caldă prietenie. Acum cateva zile am observat ca nu mai dădea obișnuitul sau „like” la texte despre teme de interes comun. Apoi am intrat pe pagina sa si-am vazut două mesaje care m-au alarmat. L-am alertat pe prietenul nostru , sociologul Sorin Mitulescu. Acum cateva ceasuri am intrat pe pagina uneia din fiicele sale. Voi scrie, sper, ceva mai lung si mai elaborat despre „Sorin M. Rădulescu si si destinul sociologiei in România”.

Sorin M. Rădulescu împreuna cu academicienii Mihail Cernea si Solomon Marcus (2014)


Acum, la ceasul marii despartiri, îi doresc un linistit somn de veci, a fost un om drept si curat. A apărat onoarea etica si epistemica a sociologiei românești. A respins neo-traditionalismul păsunist si primordialismul xenofob. Nu credea in esentialisme, etnice, biologice, sociale. Era un veritabil lovinescian. Cand alții o luaseră razna in direcția aberantă a protocronismului, Sorin a susținut sincronismul. Dorea o Românie europeană, nu una misticoida si fanatizata. Într-o lume a atator radicalisme decerebrate, a sustinut si a practical urbanitatea. A fost profesor universitar, a scris cărți importante pe teme legate de tradiția marelui sociolog francez Emile Durkheim: devianta, sinuciderea, anomia. Prin plecarea sa dintre noi, disciplina sociologiei si cultura românească in ansamblu suferă o mare pierdere. Sincere condoleante familiei indoliate.

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

  1. Viitorul Social (1972-1989) a fost o revistă lunară de doctrină, cultură și politică socialistă. Imi aduc aminte si acum, era o revista groasa ca o carte, pe care o rasfoiam cu nesat. Faptul ca sociologul Sorin M. Rădulescu, trecut recent la cele vesnice, la varsta de 76 de ani, a fost redactor la acea publicatie este un indiciu ca a facut ce i-a placut si in care a crezut, ceea ce intr-adevar e un act de demnitate. A incerca sa descifrezi si sa cuantifici viitorul social este o intreprindere de pionierat, de explorator temporal, care nu poate veni decat dintr-un amestec inefabil de credinta, pasiune si cutezanta. A fost un om autentic total, un om al vremurilor sale, a detestat falsul, duplicitatea, abjurarea, aventurierismul egotic. A fost un altruist social. Nu si-a parasit postul si nu a abdicat de la misiunea sa. Acestea si altele, care l-au caracterizat si calauzit, sunt insemne de distinctie si memorie pe care le-a lasat in urma sa. Odihneste-te in pace, Sorin M. Rădulescu!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. În curând îi va apare la editura Humanitas un nou volum cu titlul „Aventura ideilor”. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro