vineri, iunie 21, 2024

Despre fascisme, radicalisme si populisme

Observ ca se fac tot felul de referințe la/analogii cu fascismele interbelice. Cum m-am ocupat si mă ocup în continuare de fenomenele totalitare, cred ca este util sa înțelegem că toate fascismele sunt mișcări politice si ideologice revoluționare. Revoluții naționaliste, rasiste, imperialiste, dar revoluții. Fascismele sunt, cum nota S. N. Eisenstadt, fundamentalisme. Înainte de a aplica etichete, este recomandabil sa consultam bibliografiile minimale. De pildă, cărțile unor Roger Griffin, George Mosse, Walter Laqueur, Jacob L. Talmon, Guy Hermet, Jan-Werner Muller, Michael Shafir, Sabrina Ramet. Istoricul Eugen Weber a scris un studiu despre Garda de Fier în care a examinat „revoluția arhanghelica”. A apărut intr-un volum clasic despre dreapta europeana. Cum clasica este si cartea coordonata de Ernest Gellner si Ghiță Ionescu despre populisme.

Simplul limbaj antisistemic nu califica un partid sau mișcare la denumirea de „fascist”. Experiența Melone din Italia sugerează posibilitatea „imblanzirii” (deradicalizării) unor asemenea tendințe. Pledez prin urmare pentru ceea ce as numi prudentă epistemica. Populismul etnocentric poate recurge artificii retorice si la fagaduinte irealizabile, dar nu este în chip necesar revoluționar. Nu știm dacă actualele partide mișcări vor merge în direcția unui anarho fascism. Nu știm dacă euroscepticismul va eroda instituțiile fundamentale ale UE. Este loc pentru tot felul de combinatii stranii. Dar cred ca exista si unele, sa le spunem, „certitudini”. Cu ghilimelele de rigoare. Ele vor fi testate mai curand decat ne asteptam, pe 30 iunie, în Franța.

La începutul acestui secol, am scris în revista al cărei editor eram, „East European Politics and Societies”, un text despre populism ca „politics of charismatic protest”. In același număr au scris despre populism Marc Howard si Cas Mudde. In 2001 am participat la Bruxelles la un seminar exact pe aceste teme organizat de Comisia Europeană. Intervențiile au apărut in revista „West European Politics” în aprilie 2002.

Am scris continuu pe aceste teme. Țin cursuri în care analizez ideologiile totalitare. Recent a apărut traducerea în limba greaca a cărții mele „Diavolul in istorie”. Mă întreb dacă acronimul AUR nu a fost cumva inspirat de partidul-miscare fascist „Zorii Aurii” din Grecia. Soarta acelei formațiuni, exclusă din competiția pentru Parlamentul European, ar putea da de gandit infierbântaților populiști din România.

https://tismaneanu.substack.com/p/populism-ebb-and-flow

Distribuie acest articol

25 COMENTARII

  1. Fascismul a fost o revolutie POPULARA impotriva sistemului economic si politic modern. Denumit de ei „iudeo-masonic”.
    Una din cele 2 revolutii ale secolului XX. (Cealalta fiind comunismul, cu acelasi obiectiv.)

    Azi, e greu sa ne imaginam societatea umana de la inceputul sec. XX. Clase sociale puternic diferentiate, cu o opulenta greu de imaginat si o saracie lucie, la celalalt pol. Se murea efectiv de foame si frig. Salarii de mizerie pentru un program de lucru zi lumina, fara concedii (nici macar de boala), fara despagubiri in cazul accidentelor de munca. Nici o politica sociala, nici o grija fata de cei cu probleme economice. Mentalitati inchistate, de tip medieval. Etc.
    Si peste tot, economia alimentata de sistemul bancar, care recurgea extrem de des la executari silite.
    Aceasta stare de fapt a putut alimenta teorii fascisto-comuniste si radicaliza multimea.

    In ziua de azi, lucrurile sunt total schimbate. Totusi, extremismul fascist ataca acelasi sistem economic modern si globalizarea, care este tot… „iudeo-masonic”, in mentalitatea lor. Daca in ultima perioada s-a pus accentul pe masonerie, ca vinovata de tendinta globalizarii, povestea din Gaza a aratat cat de iubitori de sionism sunt adeptii stigii mondiale, ca si a dreptei.
    Dar, desigur, in politica trebuie sa tinem cont de doua aspecte vitale, obligatorii: programe/declaratii si practica la guvernare. „Minciuna e, si ea, o vorba.” Si politicienii de azi mint cum respira. Mai ales la noi.
    Deci, nu trebuie sa punem etichete si sa consideram un partid ca extremist, pina nu vine la guvernare sau in Parlament si isi da masura valorii.
    Din pacate, „corectitudinea politica” lucreaza numai cu etichete. Si toti cei care li se opun sunt fascisti si trebuie eliminati din viata politica. Este dovada unui nou fascisto/comunism, totalitar.
    Azi, avem doua extreme daunatoare: populistii care arunca cu banii publici pentru a castiga voturi (aproape toate tarile sunt in pragul colapsului economic, datorita datoriilor suverane) si fascisto/comunistii care vin cu dictaturi de partid, pentru a-si pastra puterea la infinit.
    Intre ei, tot felul de gri-uri. Dar pina nu-i vedem la treaba, nu putem sa-i definim clar.
    In noaptea de dinaintea alegerii in functii, toate pisicile (politice) sunt gri! Iar dupa alegeri s-ar putea sa fie prea tirziu, totusi. Asta e dilema.

    • Cum ați defini India actuala, unde diferența dintre bogați și săraci este mai mare “decât de la cer la pământ” ! Unde sunt multi-miliardari în palate de basm și săraci care n-au avut niciodată un a coperis. – născuți pe o strada,
      trăind pe strada și murind pe o strada ! Iar politica “hindi”
      tinde spre dictatura teocratica (atacuri directe împotriva islamului și cetățenilor de alta religie decât hindi, de exemplu shiksii )

      • sunt -totusi- preocupari pentru protectie sociala; dar, din tot ce ati aratat, reiese ca India (alaturi de Brazilia etc.) poate fi centrul unor evolutii necontrolate, in viitor; cu o conditie: aparitia catalizatorului care sa produca explozia;

    • Sunt tari care au trecut prin ambele tipuri de regim (Romania a experimentat si fascismul, si comunismul), dar nu vad vreo contributie pozitiva a acestui fapt in starea societatii de acum. Dimpotriva. Si sunt tari care nu au experimentat niciuna din aceste totalitarisme si au o echitate sociala si nivel de dezvoltare net superior.

  2. Uneori termenii trebuie definiți. Să nu confundăm fascismul italian cu nazismul german sau cu comunismul rus. Azi, nu mai este vorba de „fascism” în sensul lui Putin ci de POPULISME de stânga sau de dreapta, fără legătură cu vechile ideologii care au însângerat Europa.

  3. Dar despre ideologiile socialiste, stangiste sau neo-marxiste care domina (cel putin pana astazi) lumea occidentala, nu vorbeste nimeni? Curente precum „woke” si cel al „corectitudinii politice” au revenit mai agresiv ca oricad astazi in mediile universitare americane si se propaga pretutindeni urmarind sa formeze noile generatii in acest „spirit” limitat. Poate ca reactia europenilor impotriva acestor curente cu iz socialist a constat in alegerea unor partide cu ideologii opuse, care ar putea sa atenueze aceste ideologii stangiste. Cu exceptia unor descreierati care urla sloganuri cu adevarat fasciste, nu exista momentan in Europa partide de extrema dreapta sau fasciste/naziste, asa cum sunt numite ele de catre ceilalti care simt ca pierd puterea si care se agata cu lanturile acum de scaune. Discursul „fascist” a incetat demult in retorica acestor partide antisistem, pentru ca intr-adevar ele sunt „antisistem”, insa sunt impotriva sistemului marxisto-stangist promovat de catre actualii lideri, nicidecum impotriva sistemului democratic bazat pe capitalism si libertati. Discursul dur, de tip „fascist” al acestor partide a fost utilizat doar la inceput, pentru a se lansa in politica, speculand (pe buna dreptate) fenomenul migrationist infernal care a luat cu asalt Europa dupa 2015. Daca vreti sa gasiti tapi ispasitori, trebuie sa priviti la liderii europeni care au permis si stimulat fenomenul migrationist, fara a prevedea reactia societatilor europene.

    • Sinteti un pic prea optimist in concluziile d-voastra,domnule Mike.Chiar daca aparent partidele pe care am putea sa le definim de extrema dreapta aduna totusi un mare nr. de simpatizanti cu idei tipice ca si cele de extrema dreapta.Sa nu mai vorbim de SUA simpatizantilor lui Trump, exista totusi in Occident,daca includem si SUA si Canada (conventional, nu stiu situatia din tari avansate ca Australia sau Noua Zeelanda care chiar daca geografic sint situate in cu totul alte regiuni le putem considera ca fiind „occidentale”) ceea ce s-ar putea defini conform unei analize recente ca fiind „chisto-fascism” peste tot unde cliseele stereotipice de genul „civilizatiile europene au o identitate fundamental comuna crestina, crestinismul e baza identitatii europene in primul rind datorita istoriei ei comune” adica formulari bune pt. sfertodocti Europa contemporana are intr-adevar radacini crestine dar sint si alti factori esentiali care o definesc insa astfel de sabloane prind tot mai mult.Exemplul Poloniei care desi nu e un stat occidental cu probleme mari legate de imigratie exista puternice partide organizatii cu tenta christo neofascista.
      In fine problema e cu atit mai complicata cu cit regimul putinist care in stilul lui tipic agita apele ajutind atit gruparile de extrema stinga cit si cele de extrema dreapta pt. a slabi ,diviza radicaliza cit mai multi europeni.
      „Daca vreti sa gasiti tapi ispasitori, trebuie sa priviti la liderii europeni care au permis si stimulat fenomenul migrationist, fara a prevedea reactia societatilor europene.’ Adevarat,dar daca privim mai atent problema DACA au facut asta intentionat? Cred ca unii dintre ei au anticipat asta atit regimul sirian al lui B Al Sadat cit si regimul putinist au lucrat din greu pt. asta,avind si sustinerea regimului duplicitar al noului sultan Erdogan.
      Oricum problemele sint f complexe; de ex. atitudinea in privinta razboiului din Ucrainia de la noi.Sustinatorii dreptei traditionalist ortodoxe reusesc sa convinga tot mai multi romani ca Ucrainia e victima NATO si in principal a Americii eretice protestante care interesate de bogatiile din zona au contribuit deciziv la distrugerea fratiei tradionale pan slaviste si ortodoxe ucrainiano-ruse si la provocarea razboiului dupa rasturnarea prin interventie directa a regimului pro putin al lui Ianukovic intii in Donbas si apoi in restul Ucrainiei, regimul lui Putin fiind chiar victima la rindul lui, adica idei binecunoscute.
      Nu stiu cit de veridice sint sondajele dar procentul romanilor care sint impotriva Ucrainiei si Pro Moscova (sau care invoca neutralitatea Romaniei, evident o pozitie duplicitara, in fav.regimului putinist) e in crestere, INDIFERENT daca sint sau nu membrii sau simpatizanti AUR.Prin 2022 era de sub 20%,parca, intre timp a crescut, daca tin bine minte la peste 30% si asta da de gindit, din pacate, ca si procentele AUR in crestere la alegerile locale.
      De fapt,ca si concluzie, cred ca ne-am intors la anii 30,din pacate, istoria se repeta si daca UE nu va gasi si aplica politicle unei cali de mijloc vom avea mari probleme in viitorul apropiat.Din pacate, tot din pacate!!!

  4. Fascismul lui Franco cum ar trebui definit? revoluționaro-conservator?

    Despre partidul AUR: cred că e vorba de un acronim căutat, scornit in așa fel incât să iasă metalul atât de prețios rumânilor. Mai degrabă de la Eminescu li se trage fixația asta pentru un biet metal, că el tot lăsa dâre aurii prin poeziile sale unde grădinile erau de aur, norii și ei, ba chiar și visele. Aștept o mișcare politică inspirată de Bacovia, gen Partidul Lunaticilor Uniți Muncitorește in Betoane.

    • Dar ce spuneti de Salazar? Va intreb din curiozitate doar.
      Bine scrisa postarea.
      Aur e bazat pe Bacovia mahmur si in delirium tremens.

      Si parca dorm pe scanduri ude
      In spate ma izbeste-un val
      Tresar prin somn si mi se pare
      Ca n-am tras podul de la mal

      AUR e plumb vopsit in galben.
      PS. Plumbul e folosit la gloante.

  5. Oameni se plictisesc cand mai mult timp sunt acesi actori chiar daca ei o duc bine si mai ales cand situatie nu este roz si atunci incearca noul …

    Uni profita de moment si se ridica prin razboie, recesiuni , inscenari , terorism , sabotaj, situatia de schimbare din dorinta de a schimba.

    Si apoi cu ideologie sau nu ( anti-sistem), apar numele celebre Hitler Putler Mussolini Ceausescu Stalin si multi alti … probabil au fost si alti care sunt eroii pentru unii si lichele pentru alti.

    Probabil un sistem in care ai un mandat si atat ca si Presedinte, Prim-Ministru, Primar, si toate functiile statului unde ai putere mare ar fi necesar peste tot in lume.

    Mai mult extins si la grupari gen partide.

    Majoritate legilor importante votate prin referendum. ( poate candva online rapid simplu )
    Se va vota pe dorintele cele mai importante pentru cetateni si ei vor fi culegatorii.

    In acest fel este posibil ca astfel de lideri si ideologii sa nu aiba timpul necesar sa ajunga la maturitate si puterile politice diminuate sau in concordanta cu cetatenii fara sa fie manipulati …

  6. extremismul este daunator viitorului pt ca pleaca de la ideea gresita a omului si comunitatii de oameni (un partid sau mai mute) providentiale,
    care vor aduce multe satisfactii votantilor, indiferent de performanta economică, socială sau culturală a comunități și a tării care votează,
    extremismul prinde acolo unde nu există educație,

    omu nu se naste extremist,
    si nici comunitatea nu are de la inchegarea acesteia astfel de pasiuni bolnave,

    extremismul, rasismul, fascismul și nazismul, au ajuns la romani după ce erau ideologii bine slefuite în occidentu evropean,
    si la noi au prins toate,
    legionarii au ajuns tarziu la putere, dupa ce crimele lor erau deja un fapt arhicunoscut,
    crimele nicadorilor si decemvirilor preced cu multi ani prelurea puterii de catre legionari,
    nu mai vorbesc de crimele de la Jilava, ca alea erau dupa ce preluasera legionarii puterea,
    lipsa unui raspuns clar si coerent al serviciilor secrete, a autoritatilor de ordine publica si a autoritatii judecatoresti a incurajat derapajul legionar, pt ca a creat in constiinta colectivitatilor ideea de anarhie, in care omu are toate drepturile si obligatii putine, inclusiv dreptu de a ucide si a scapa nepedepsit sau cu o pedeapsa modica,
    si paradoxal consilieri curtii de casatie erau scoliti la scoalele de frunte ale Evropei,

    incapacitatea conducerii statului român dintre cele doua razboaie mondiale, de a face ordine in tara, a facilitat crimele si faptelele grave savarsite de legionari,
    incapacitatea conducatorilor de a conduce, au adus tara inainte de ww2 in incapacitate de lupta,
    si la pierderile de teritorii si populatie din 1940,

    astazi este din nou liber la furat,
    ca are grijja instanta competenta in domeniu contenciosului constitutional,
    infractiunile se prescriu,
    probele sunt inlaturate din dosare,
    judecatori ies la pensie la 25 de ani vechime,

    o fi bine ?
    o fi rau ?

    • @Capatul satului „extremismul prinde acolo unde nu există educație,

      omu nu se naste extremist,
      si nici comunitatea nu are de la inchegarea acesteia astfel de pasiuni bolnave, ”
      Din pacate va contrazic: DEPINDE la ce tip de educatie va referiti;exista destule exemple de oameni educati care au devenit extremisti;mai mult sau mai putin sau chiar total extremisti.La noi Nae Ionescu (era totusi, ma rog, cam controversat din punctul de vedere al orientarii politice, NU a fost un legionar practicant, chiar deseori ii ironiza pe legionari-cultul muncii care sfinteste de ex.- DAR avea idei extremiste inclusiv faptul ca era de un antisemitism virulent cultural vorbind) in epistola lui ca rasp lui M Sebastian dupa ruptura dintre ei ii scrie, public printre altele „suferi fiindca esti evreu…”Si exemple sint destule.In cazul atit de controversat al lui MIRCEA ELIADE TREBUIE DIN NOU sa precizez ca asa numita apartententa in tinerete la miscarea legionara-unul dintre cliseele atit de dragi neofascistoizilor cu pretentii neolegionare ca si ale multor sfertodocti simpatizanti ai miscarii- e doar o legenda urbana, rurala cum o fi doar legenda. Eliade NU a fost niciodata un simpatizant neconditionat al miscarii el a fost doar profund impresionat de personalitatea si de aerul mistic al lui C Z Codreanu, fiind incarcerat intr-un mod total arbitrar,ca discipol al lui N Ionescu de catre mult detestatul Carol al II-lea Eliade ca si Ionescu NU au fst niciodat membrii sau simpatizanti activi plus ca avind in vedere personalitatea complexa al lui Eliade era acuzat total arbitrar si superficial de catre cunoscutii de dreapta ca fiind stingist in timp ce amicii si cunoscutii de stinga il etichetau ca fiind de dreapta.Simplitatea si superficialitatea tipica etichetelor aplicate de catre oameni mediocrii sau submediocrii.
      Pe de alta parte hmm cind sintem tineri(universal valabil, din pacate) cam toti sintem mai mult sau mai putin extremisti si asta pe diverse teme, nu doar politico economice.(inclusiv eu, in materie de muzica de ex.)Evident ca radicalismele pot sa dispara treptat fie complet sau sa se atenueze ca nuanta insa NU DOAR educatia conteaza,conteaza si experientza de viata, anturajul, si MAI ALES nivelul..intelectului cu care esti inzestrat.Oamenii cu un intelect limitat pot ramine toata viata prizonierii unor idei mai mult sau mai putin simpliste, cliseiste,stereotipe si sindromul disonantei cognitive functioneaza din plin, uneori pina la sfirsitul vietii.
      Tot din pacate!!!

      • Cat priveste legătura lui Mircea Eliade cu Legiunea, în Jurnal londonez, editura Institutul European, 1995, autor Dumitru G. Danielopol, p. 134, pp. 153-154, este detaliată atitudinea activă a lui Eliade pentru Mișcare – pe față – cum se spune, pe timpul prezenței sale la Londra în 1940. Fără echivoc. Danielopol era un funcționar al Băncii Naționale a României în acel loc și nu era implicat în activitatea politică și / sau diplomatică de acolo.

      • @lamuritorul
        la mintea mea nu exista nici o nelamurire,
        intr-adevar omu nu se naste extremist, deviant, etc
        si are importanta educatia,

        dvs. ati completat ca uni ar fi fost adusi sau convinsi inspre legionari de catre diversi profesori, formatori de opinie etc.
        nimeni nu neaga rolul anturajului si al mediului in formarea fiecaruia dintre noi,
        numai ca fiecare are alegeri de facut,
        fiecare are dreptul sa isi puna intrebari, legat de diverse ideologii, etc.
        iar omu normal are responsabilitatea faptelor si actiunilor sale,
        cum spunea frumos Bartolomeu Anania: cred in destin dar nu cred in predestinare,
        omu nu este predestinat inspre a face rau natiuni si tarii

        contrar opinilor Dvs. io cred ca multi fruntasi de la noi (intelectuali, formatori de opinie) au fost convinsi (inclusiv prin santaj) sa fie legionari sau sa faca apologia legionarilor,
        conducerea serviciilor secrete si a tarii era cu pantalonii jos,
        efectele s-au vazut,

        tot asa cum, la 1940 conducerea tarii a fost convinsa prin intermediul sau cu ajutoru total al conducerii armatei (gramada de jenerali de carton) ca nu are rost sa lupti impotriva ultimatumului rusesc si a pretentiilor (ultimatum) ungare – rezultat al dictatului de la Viena,

        n-am avut conducatori
        Finlanda o tara cu o populatie mult mai mika si de departe mai slab dotata cu tehnica de lupta a facut fata in razboiu de iarna inamicului sovietic, atat cat a putut,
        sigur ca expertii nostri zero barat au descoperit ca finlandezi au reusit ca era frig, etc.
        dar afli cu surprindere ca si Grecia a reusit sa tina in frau Italia la inceput de 1941, iar daca nu era ajutoru nazist, mareata armata italiana ajungea oale si ulcele pe la greci – si la greci nu exista iarna finlandeza,

        la noi nu exista conducere la 1940, si nici inainte de 1940,
        si nici justitie, servici secrete, etc
        asa ca a prins usor ideologia legionara,

        intrebarea este ce facem azi, ca sa nu mai repetam episodu 1940 ?
        s-au putem sa repetam aceleasi greseli sau similare, greseli si actiuni care au adus tara si natiunea in genunchi pe strazile patriei,
        sa dormim linistiti si sa spunem ca daca avem burta plina putem visa sa facem mult rau cu convingerea ca nu ni se poate intampla nimik,

        sa fi mare nu-i mirare
        sa fi om ii lucru mare

  7. „Fascismele sunt, cum nota S. N. Eisenstadt, fundamentalisme”
    Când se vorbește de ‘fundamentalism’ cred că oricare cititor cât de cât cultivat se gândește in primul rând la înțelesul originar al termenului, anume cel de doctrină/mișcare religioasă manifestă atât la creștini (in special la protestanți), cât și la mahomedani. Dar astăzi, dacă vreun intelectual occidental se trezește vorbind public despre islamo-fascism -adică despre un regim politic întemeiat pe fundamentalism religios- va descoperi că nimeni din sfera politică nu-i va lua avertismentele in seamă, ci, din contră va fi brusc etichetat ca…extremist de dreapta, deci fascist, deci fundamentalist (deci cel ce descrie extremismul real devine in mod paradoxal extremist). Așa se explică cum islamofascismul iranian și protejații săi teroriști din hezbolah și hamas au ajuns să fie nu numai tolerați in unele medii politice europene, ci și încurajați și…recunoscuți ca entități politice legitime ce e musai să fie protejate de…agresorii imediați, adică de statele democratice portretizate (demonizate?) ca state fasciste ori…naziste. Auzim astăzi declarații halucinante la cel mai înalt nivel care acuză Israelul de practici naziste/apertheid/crime de război…in timp ce fundamentalismul islamic domină cel puțin mental peste 40 de state cu majorități musulmane, inclusiv aliați ai Occidentului și membri NATO precum Turcia.

    Ca atare, mă îndoiesc serios că actuala garnitură politică europeană laolaltă cu intelectualii săi instituționalizați (adică legați de aparatul de stat prin contracte/granturi) ar fi capabili să distingă vreo formă de fascism ori vreun mecanism instituțional proto-fascist ce ar putea evolua către o structură de putere de ordin totalitar. In fapt, in istoria recentă avem 2 astfel de mecanisme care au făcut deja ravagii in democrațiile occidentale și au scindat/antagonizat populația in progresiști și reacționari după criterii false, criterii ce au utilizat un soi de știință politizată (așa cum fasciștii și comuniștii de odinioară au creat sau modelat tot soiul de ‘științe’ aberante…gen ‘socialism științific’). O castă cu ridicole pretenții scientiste s-a ridicat in lăuntrul statelor și a constituit condiția partizanatului politico-științific pentru păstrarea sau consolidarea unei cariere academice. Această castă se va organiza tot mai bine, se va radicaliza și va strânge rândurile pentru a deveni nucleul ideologic/formator al viitorului regim fascist, adică se va transforma într-o…fascie cu dublă protecție și aură: academică și meta-politică sau tehnocrată (pentru că, mulți știm deja cum la nivel de elite politica este considerată o activitate imundă, profund disprețuită). Nu există nicio opreliște de ordin moral pentru ca această radicalizare să se întâmple pentru că pur și simplu cei mai buni critici ai sistemelor sunt furați de peisaj (sunt uimit că atâția oameni educați descoperă uimiți că in democrație răsar, urcă și sunt votați sumedenie de populiști și demagogi) și nu mai pot vedea Răul ca fenomen, ci doar răul din personajele efemere ale scenei politice.

  8. Analizați semantic mesajele lui George Simion sau ale Șoșoacăi. Oricine este interesat de un mesaj concret se izbește de… vid. Nu transmit nici un mesaj, pentru că orice mesaj poate fi contracarat, cu excepția vidului semantic. Ei nu spun nimic, deci nu pot fi contraziși.
    Din acest punct de vedere, a fi tratați ca fasciști nu este foarte greșit – unicul mesaj concret a fost similar cu cel al legionarilor, deci le place sau nu, este unicul reper de care ”și-au priponit calul”, deci trebuie să suporte consecințele.

  9. Depinde ce intelegem prin elan revolutionar, aici. Putem califica regimul de la Vichy drept fascist? Dar pe cele ale lui Franco si Salazar? Nu a existat decit un singur regim fascist cu adevarat perfect, si anume cel din Germania, dar asta miscarea fascista interbelica a fost extrem de variata. Astazi, cred ca adevarata diferenta, fata de miscarile interbelice, o reprezinta absenta componentei militariste, din randul celor contemporane. Mai simplu spus, nu par sa mai urmareasca razboiul, laboratorul unde se producea adevarata radicalizare. Exista, insa, si o exceptie, unde avem un regim fascist la putere deja, cu o puternica componenta militarista si in cazul caruia putem vedea, in timp real, cum se produce radicalizarea din timpul razboiului: Rusia. Restul miscarilor asa-zis populiste din Europa de azi au un aspect mai degraba defensiv, vor sa apere impotriva dusmanului extern – migrantul – dar schimbarea aceasta este datorata mai degraba modificarii aspectului demografic european, fata de perioada interbelica. Altfel, miscarile fasciste contemporane tot o schimbare revolutionara a sistemului vizeaza, Drept exemplificare pentru ceea ce se intimpla in State, ar trebui citit articolul din Vanity Fair – https://www.vanityfair.com/news/2022/04/inside-the-new-right-where-peter-thiel-is-placing-his-biggest-bets. Iar intre lecturile obligatorii pentru miscarile fasciste ar trebui sa figureze si numele lui Robert Paxton, in special ‘Anatomy Of Fascism’. Bibliografia in domeniu este enorma, dar si lectura unei mici parti a ei ar trebui sa ne puna pe ganduri, cu privire la ce se intampla azi. Istoria nu se repeta exact la fel, dar asta nu inseamna ca nu se repeta

    • @Satanae,

      Afirmatia Dv nu este valabila in SUA, unde exista organizatii de extrema dreapta, cum ar fi Proud Boys, care au militii inarmate pana in dinti cu arme de asalt. Exact aceeasi Proud Boys care au conspirat sa atace congresul american in 6 ianuarie 2021, si ai carei capi au fost condamnati la ani buni de puscarie pentru conspiratie de a rasturna guvernarea americana. Pericolul de razboi civil in american e mai mare ca oricand dupa razboiul civil din 1861-1865.

  10. Majoritatea analiștilor politici se rezuma la studierea mecanismelor de cucerire a puterii ale partidelor populiste sau pretins fasciste.
    Lipsesc analize serioase a cauzelor care determina un procent ridicat de cetățeni sa voteze cu aceste grupări. Insatisfacția cu partidele tradiționale este poate o urmare a eșecului acestora de a reprezenta interesele votanților, promovarea oarba a mondializării fericite, delocalizarea industriei, urmata de dezindustrializare, incurajarea imigrației (chiar si a celei ilegale), lipsa de identificare cu națiunea pe care pretind ca o reprezinta, etc.

  11. Cred că este greșită eticheta de fascist a partidului Georgiei Meloni. Ea este urmașa lui Gianfranco Fini care a transformat partidul urmaș al lui Musolini într-un partid de dreapta normal. Că or fi extremiști cu nostalgii fasciste în Fratelli d Italia asta nu afectează linia principală conservatoare.

  12. Fascismele, nazismele, radicalismele, populismele și fanatismele sunt „ideologii” abominabile. Un individ-capetenie care nu a ieșit din naționalismul funest degenerează obligatoriu. AUR e pur și simplu o Coloană a V-a, perfidă și pro-ruseasca. Culmea absurdului! Detestă UE, însă nu se dau in lături de la niste scaune in PE. Am putea spune că această construcție macabră și mitingista a apărut din smârcurile subterane ale vechii mentalități legionaro-comunista. Patriotismul lor destrăbălat și naționalismul lor obtuz sunt identice cu cele însușite în ceaușism. Toată ura lor maladivă nu e numai împotriva „vrăjmașilor” din Occident, ci și împotriva independentei și suveranității României. Enormitățile avortate au toate nuanțele care se încadrează de minune liniei directoare a Moscovei imperialiste. De aceea, ținta lor predilectă este declanșarea unor focare de anarhie in general și a focarelor de legionare in special. Ceea ce îi caracterizează pe avortonii legionarismului comunistoid este o înfumurare penibilă. Cert este că răgetele, naționalismul de telenovelă, populismul de chiuveta și vehemența a tutuLORA celor din aur și din sos sună de parcă ar fi fost extrase din interiorul unei haznale părăsite. Sigur, cuvântul „civilizat” nu poate să-i descrie nici pe departe. Ei știu să acuze. Ei stau și doar acuză pe te miri cine, pe toată lumea, acuză UE, acuză PE, acuză SUA, ii acuza pe francezi, pe germani, pe oricine. Entuziasmul de a nu face nimic bun pentru țară continua sa fie o distracție sănătoasă. Pe ei, cei care nu sunt capabili sa se adune în jurul unui proiect de țară, nu acuză. Pleava aceasta atât de amestecata are tot timpul sa semene demagogie, ura și dispreț. Când țipă sau rag sloganuri, pretind că nu fac altceva decât să cânte „internaționala”. Indivizii ăștia, instruiți de profesioniști adevărați, au devenit mari fabricanți de povesti populiste pentru a adormi vigilenta și ilustri distribuitori de ceață suveranista comunistă fascistă. In acest fel, cavalerii apocalipsei de „aur” reprezintă pe altcineva. Pe maica Rusia. De la răgete până la insulte, de la teatru ieftin până la mahalagisme universale…

  13. Domnule Tismaneanu stiti bine cine l-a inregimentat pe Mussolini in miscarea radical socialista si ca aceasi persoana l-a determinat sa se dedice trup si suflet miscarii fasciste.
    Cand veti merge la Rimini veti avea surpriza sa constatati ca in permanenta sunt flori depuse de simpatizanti la portile casei in care a locuit acel sinistru scelerat.
    Cat despre francezii mentori ai dictatorilor asiatici , africani si ai unor lideri post ceausisti romani, puteti dezvolta subiectul fiind mult mai informat decat majoritatea diletantilor care posteam comentarii pe acest blog.
    https://youtu.be/QuIX0LtM52M?si=rSkHzVqxx22Tim6n

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. In 2024 editura Humanitas i-a publicat un nou volum cu titlul „Aventura ideilor".Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro