sâmbătă, iunie 15, 2024

Despre noua politica industrială a României

Prin noul program de guvernare, România se pregătește de implementarea unei noi politici industriale. Cu o mică întârziere, România se înscrie, astfel, în trend-ul global al ultimilor ani, chiar dacă măsurile luate în domeniul energetic în ultima vreme pot fi considerate o prefață. Spre deosebire, însă, de situația vest-europeană și americană, puterea economică redusă și incapacitatea politică și administrativă vor limita serios șansele de reușită ale acesteia (prezumând că o politică intervenționistă poate avea, în teorie, efecte benefice). 

Întâi de toate, ce înțelegem prin politică industrială și de ce putem vorbi de un trend global al ultimilor ani? Într-un sens restrâns, sintagma semnifică un set de politici publice menite a dezvolta industria, în general, sau o anumită ramură industrială, prin susținerea, de cele mai multe ori, a unor campioni naționali. Într-un sens mai larg, sintagma acoperă politicile publice care au ca scop dezvoltarea unuia sau mai multor sectoare economice, indiferent dacă este vorba despre industrie sau nu și indiferent de motivele care stau la baza acestora. Folosesc termenul în acest sens mai larg, întrucât permite acoperirea unui set mai larg de politici publice pe care un guvern le impune pentru a impulsiona dezvoltarea anumitor sectoare, indiferent de motivele care stau la baza acestora.

În ceea ce privește cauzele care au determinat o renaștere a interesului legat de politica intervenționistă a statului, inclusiv a politicilor industriale, acestea sunt multiple, scopul acestui articol nefiind, firește, de a le discuta în detaliu, dar, pe scurt, se pot identifica patru mari cauze: i) marea criză economică din 2008 și politicile adoptate pentru rezolvarea acesteia, care au evidențiat problemele modelului neoliberal; (ii) schimbările climatice; (iii) pandemia COVID; și (iv) schimbările geopolitice majore ale ultimilor ani, anume răcirea relațiilor sino-americane și războiul din Ucraina .

Înțelegerea principială a cauzelor principale este importantă, deoarece fiecare dintre marile politici publice propuse de actorii globali în ultimii ani vine ca răspuns la una dintre acestea. Mai exact, dacă ne raportăm la succesul lui Trump din 2016 și una dintre urmările acestuia, anume punerea în aplicare a primelor măsuri de relocalizare (fără un real succes însă), acestea au fost posibile pe fondul clivajului social cauzat de modelul neoliberal în Statele Unite, amplificat de marea criză economică din 2008. Deși prescripțiile neoliberale au dus la scăderea inegalităților la nivel global, acestea nu au fost la fel de eficiente la nivel național (i.e., relocalizarea și reconversia profesională nu au intervenit atât de ușor, conceptul de market embededness promovat de Polanyi arătându-și utilitatea). Pe de altă parte, dacă avem în vedere green deals de pe cele două maluri ale Atlanticului, acestea sunt, evident, determinate de impactul schimbărilor climatice. Nu în ultimul rând, pandemia COVID și schimbările geopolitice amintite au readus în atenția guvernelor importanța securității economice și energetice, astfel încât accentul s-a mutat pe reziliență (în ciuda impactului asupra prețului). În această cheie trebuie privite facilitățile acordate prin Chip Acts (atât la nivel european, cât și pe tărâm american), chiar dacă un rol secundar este și acela de a rezolva clivajele sociale determinate de dezindustrializarea din ultimele decenii.

Revenind la noul programul de guvernare, chiar dacă nu se utilizează expres această sintagmă, politica industrială vizată de noul guvern este reflectată prin trei dintre „marile politici publice ale guvernării” propuse. Este vorba, în primul rând, de programul „Fabricat în România”, prin care se dorește stimularea producției în țară. Astfel, ar urma să se acorde granturi de până la 200.000 de euro pentru companiile care realizează producție intermediară și garanții de până la 1 milion de euro, vizată fiind, în special, industria alimentară românească. A două măsura este reindustrializarea țării, prin acordarea unor scheme de ajutor de stat, iar nu în in ultimul rând, se dorește tranziția către o economie a inovării, prin ajutorul acordat ecosistemului de start-ups (tot sub forma unor ajutoare de stat).

Ce probleme ar urma a fi rezolvate prin aceste măsuri? Rațiunea programului „Fabricat în România” este, ne-o spune chiar prim-ministrul, lupta împotriva inflației. Este limpede că nu se vizează niciuna dintre principalele probleme discutate mai sus, chiar dacă, la prima vedere, ne-am fi putut închipui că programul își propune și dezvoltarea accelerată a zonelor mai puțin dezvoltate, cu scopul reducerii inegalităților regionale. Cu privire la celelalte două măsuri, accentul pare a cădea asupra implementării agendei europene în România (e.g., green deal-ul european și agenda digitală europeană), dar se menționează și reducerea deficitului comercial provenit din importul materialelor de construcții, de exemplu. Desigur, în acest caz, se încearcă rezolvarea schimbărilor climatice, pe de o parte, iar pe de altă parte, reducerea dependențelor externe din perspectivă de securitate (la nivel unional în primele două cazuri, la nivel național cu privire la ultimul caz). La fel ca și cu prima măsură, așteptarea ca, prin aceste măsuri, să se încerce și o rezolvare a dezechilibrelor regionale este înșelată, programul de guvernare neincluzând nicio direcție în acest sens.

În ceea ce privește eficacitatea acestora, se ridică serioase semne de întrebare. Legat de programul „Fabricat în România”, în condițiile unui deficit bugetar excesiv, acordarea unor granturi nu va avea, din păcate, efectul scontat, pârghiile eficiente pentru scăderea inflației fiind destul de bine cunoscute (atât cele monetare, cât și cele fiscale). Chiar prezumând că ar putea avea acest efect, este evident că acesta va fi mult întârziat, având în vedere, pe de o parte, procesul birocratic necesar pentru acordarea granturilor, iar pe de altă parte, perioada de investiții în sine. Nici modalitatea de implementare nu este cea optimă. Într-o societate care se luptă în continuare cu corupția, alegerea acordării unor facilități sub forma unor granturi operate direct de către instituțiile statului nu este cea mai fericită. Acestea cresc mult riscul unor conflicte de interese și acela al alegerii greșite a unor beneficiari (chiar prezumând buna-credință a funcționarilor responsabili de acordarea acestora).

Cu privire la cea de a doua măsură, vorbim, în primul rând, de o reindustrializare în adevăratul sens al cuvântului? Este mai mult retorică politică, având în vedere că România stă destul de bine în ceea ce privește contribuția sectorului industrial în PIB, peste state precum Franța sau Olanda, de exemplu, unde a existat, într-adevăr, în ultimele decenii o relocalizare importantă a proceselor de producție (similar cu procesul din Statele Unite). De fapt, se încearcă atragerea unor investiții străine directe, măsurile care dau rezultate fiind, și în acest domeniu, bine cunoscute. Astfel, guvernul ar trebui să utilizeze banii europeni prin intermediul mediului privat, pe cât posibil, și să evite distribuirea simplistă a acestora prin granturi de către aparatul birocratic sau, mai rău, prin acordarea acestora unor companii de stat. Guvernul are în portofoliu un număr important de companii de stat, prin care s-ar fi putut încerca o reindustrializare până acum (inclusiv în timpul fostelor guvernări PSD). Eșecul acestora, cu puține excepții, ne arată incapacitatea politică și administrativă de a implementa o politică industrială activă, mult mai dezirabilă fiind alocarea resurselor prin măsuri fiscale, cu caracter general, sau prin intermediul unor organisme independente politic (e.g., FEI sau noua banca de dezvoltare, prezumând ca aceasta va fi într-adevăr ferită de politizarea excesivă).

Nu în ultimul rând, date fiind resursele limitate și amploarea politicilor vizate, există riscul ca efectul investițiilor să fie mult diluat. De aceea, în situațiile în care finanțarea nu este asigurată prin fonduri europene, strategia guvernului ar trebui să fie concentrată asupra unui anumit sector pentru a se asigura că sumele investite pot determina o schimbare semnificativă a acelui sector. Acest aspect este cu atât mai important cu cât statele vest-europene au anunțat deja planuri cu privire la acordarea unor sume impresionante într-o parte din sectoarele vizate de noul guvern, iar României îi va fi foarte greu să concureze cu acestea.

Distribuie acest articol

29 COMENTARII

  1. Frumos articol.
    Trebuie sa ne intereseze capacitatea industriala a Romaniei, pentru ca produsele industriale sunt mult mai bine platite decat cele agricole. Si sunt si salarii mai mari. In masura in care Romania s-ar industrializa, nivelul de viata ar creste si valurile de emigranti spre vest s-ar micsora sensibil.
    Desigur, e important si cine investeste. Statul e prost administrator si banii vor fi furati. Strainii vor retrage castigu si raminem la fel. E de dorit o capacitare a milionarilor nostri spre industrie si inventica. Avem vreo 60.000 de milionari. Exista capital. Nu exista vointa si pricepere. Banii nostri se duc in stadioane, drumuri proaste, comandate de stat nu de firme private, si blocuri, case, hoteluri. Ne-a apucat turismul, desi nu avem turisti si conditiile tarilor cu turism dezvoltat. Mde… Ar mai fi solutia firmelor industriale pe actiuni. Dar cum la noi nu se platesc dividendele si nu sunt clar normate RELATIILE IN INTERIORUL ACESTOR FIRME….
    Mai e o problema: un roman (cred ca actor) a realizat un obuzier usor blindat, autopropulsat, automatizat si electronizat; cu Israel si SUA. Poveste veche. De la inceputul mileniului. Nimeni nu i-a cumparat arma, desi este performanta. IAR produce un avion superb (IAR-99). Nu sunt comenzi. Un alt roman a facut un autobuz. Noi luam de la turci. ETC.
    Cu agricultura altadata.

  2. dl.Druta: ”…Prin noul program de guvernare, România se pregătește de implementarea unei noi politici industriale…”

    Fiecare guvern vine cu gaselnita lui de ”nou program”, care dureaza exact cit traieste guv respectiv, pina se strica coalitia sau alianta sau naiba stie ce-o mai fi, pina apare altu mai destept si mai frumos cu un alt program de guvernare, politicienii tot timpul crezind ca daca ajung acolo sus ”la butoane”, deja si sunt ei mai destepti decit noi astialalti prostii.

    O politica industriala, nu mai vorbesc de infrastructura/energie, s-o gindesti, s-o faci si sa vezi ceva rezultate, cere ani…multi ani de tenacitate si efort si urmarirea rezultatelor si ajustari pe ici pe colo…asta este (si trebuie sa fie) o chestie transpartinica, care deranjeaza firmele afiliate partidelor cu fiecare ”nou program”

    O astfel de activitate, nu exista in ADN-ul nici unui guvern

    La urma urmei, trebuie rapsuns la intrebarea: cum vrem sa arate Romania in 2040 ? (cineva,, ex. dl.Caliman, tot timpul mentioneaza ceva despre ”proiectul de tara”…pe buna dreptate)

    Iar ca masuri imediate, doar sa ne uitam la deficitul comercial / de plati si de aici vom vedea ce trebuie facut imediat…iar pe termen lung, nu trebuie sa lipseasca dezvoltarea microelectronicii, agriculturii, industriile esentiale pentru infrastructura, IT…

    vrem sa vedem, si sa-i judecam pe ”facatorii de programe guvernamentale” DUPA OBIECTIVE CLARE de ex., cresterea PIB, scaderea datoriei externe, scaderea deficitului comercial, scaderea inflatiei, cresterea salariului mediu, convergenta cu moneda EUR, gradul de penetrare alimentare cu apa, gradul de eliminare a toaletelor din curte, etc., etc. si alti indicatori INS din astia ”marunti si neimportanti”, care nu se vad si nu ”dau atit de bine la TV” cind vin politicieni si ne explica cite miliarde vom cheltui pentru programele nucleare…de exemplu…termenul ”nuclear” avind o fascinatie si rezonanta anume si face pe oricine sa spune, …ia uite domle ce tari suntem…

    Dl Druta si daca tot ne explicati – ”…chiar dacă măsurile luate în domeniul energetic în ultima vreme pot fi considerate o prefață…” poate puteti fi mai explicit ?…
    1. ce masuri au fost luate in domeniul energetic ?
    2. astea sunt prefata a ce ?…

    restul sunt fantezii

  3. In tara asta, in aceasta epoca feudal-mafiota, alaturarea unor notiuni ca „Romania” si „politica industriala”, „fonduri europene” si „investitii” ar fi hilara, daca n-ar fi trista.
    PS: Trebuie sa va atrag atentia asupra unei greseli (fundamentale) din text. Propozitia : „Într-o societate care se luptă în continuare cu corupția…” trebuie corectata astfel: „Într-o societate care nu se mai luptă cu corupția…”.

  4. „puterea economică redusă și incapacitatea politică și administrativă vor limita serios șansele de reușită ale acesteia (prezumând că o politică intervenționistă poate avea, în teorie, efecte benefice). ”
    „A două măsura este reindustrializarea țării, prin acordarea unor scheme de ajutor de stat”

    pai e grav daca obiectivul reindustrializarii e legat de o politica interventionista, ca si cum statul n-ar avea nimic altceva bun de facut in vederea facilitarii acestui obiectiv;
    in primul rand, statul nu trebuie sa puna frane prin politici fiscale, monetare si legislativ-birocratice anticoncurentiale si antieconomice; inflatia galopanta si cursul valutar imobilizat stimuleaza importurile, nu economia nationala
    in al doilea rand statul trebuie sa asigure infrastructura;
    nu in ultimul rand, statul trebuie sa asigure sanatatea burselor si pietelor financiare; mai are cineva curaj sa bage bani in vreun fond de investitii, dupa jafurile de mare succes ? pe piata asigurarilor si pe la ASF ce noutati mai avem ?
    si ce-ar fi daca statul ar mai facilita si niste contracte externe, macar in contrapartida cu importurile semnificative de pe piata de armament, de energie, etc. ? cum se practica prin lumea lumea civilizata, ba chiar si in lumea aia de trista amintire in care politica externa era totusi functionala si chiar apreciata.

    daca discutia este despre scheme de ajutor de stat, deja cam stim la ce ne putem astepta;
    inca nu prea e clar doar cam cu ce smecherii inovative ne-am pune in valoare talentul balcanic, incat sa se sustraga de la procedurile de infringement

  5. 1.NU exista nici un fel de POLITICI INDUSTRIALE, gogosile amintite de d-l Ciulacu sint numai despe a ,,stimula”, patriotismul economic nu este politica industriala, iar ajutoarele de stat sint vorbe, cita vreme antreprenoriatul roman nu este capabil de a reindustrializa tara, iar capitalul strain vine…numai in Ungaria, Cehia, etc. cu competitivitatea economica/institutionala 50 respectiv 48!
    Unica POLITICA INDUSTRIALA, pe care a o poate duce Romania, este aducerea competitivitatii catre indicele 1 al Coreii de Sud, de la indicele subafrican 74, care determina esecul investitiilor majore industriale!
    2.Autorul face o eroare analitica ,,calitativa” majora, afirmind ca echivalentul industrial al Romaniei este identic cu al tarilor Vestice, fara sa inteleaga ca la noi exista industria ,,manufacturata” a ,,primei revolutii industriale”, cu valoare adaugata de 10 ori mai mica decit a tarilor dezvoltate si aceasta doar in orasele mari din Ardeal!
    Toate intreprinderile noastre de ,,constructii masini” (cu exceptia Dacia si Ford) – nu fac cit una mare din Germania de pilda, ca salarii, impozite la stat, tehnologie, etc. – datorate unei inalte valori adaugate de masini si utilajele de a ,,4-a revolutie industriala”!
    Unicele uzine care ar trebui sa constituie majoritatea industriala sint Dacia si Ford, astfel ca cele doua nu pot fi etalonul industriei de montaj simplu si piese cu tehnologii manuale (majoritare) ca numar, care exista in tara!
    2.Cita vreme lipseste viziunea realista asupra reindustrializarii Romaniei, P.Ministri vor declara doar poezie patriotica economica, deoarece politicile industriale incep cu competitivitatea economica si functionalitatea institutionala.Despre aceste capitole, intreaga intelighentie economica nu stie nimic (nou), iar in epoca globalizarii economice, micro si macroeconomia nu ajuta cu nimic la constructia ,,politicilor industriale”, care este una si mare – competitivitatea!
    Ori ea, tine de NOUA STIINTA ECONOMICA A DEZVOLTARII, caracteristica epocii globalizarii pietelor nationle.
    3.UE a construit un adevarat PLAN MARCHALL prin PNRR-uri si alte instrumente.Problema Romaniei ca fara a realiza tranzitia SISTEMICA la capitalism, care inseamna functionalitatea si performanta institutionala, nu va putea atrage si utiliza nimic din ce i se ofera gratuit sau prin credite convenabile!
    Esecul este deja la orizontul tarii, stagnarea industriala postcriza din 2008 aducind tara in starea de saracie si nemultumire sociala generala de azi!
    4. Aceasta situatie social-economica nu va putea fi depasita niciodata, daca ,,Ciulacii si Ciucii” nu SOLICITA PUBLIC PROEICTE DE TARA OPREATIONALE de la cei capabili sa le inteleaga si realizeze.
    Fara aceasta iesire din orgoliul partinic si neputinta politica guvernamentala, Romania va esua in atragerea fondurilor UE si localizarea marilor industrii care se retrag din Asia, ori sint nou initiate!
    Fabrica de baterii de la Galati nu-i mare scolafa, fiind una de mare ,,manualitate” si fara tehnologii si operatii care sa aduca o inalta valoare adaugata.Nu mai vorbim de pericolul ecologic si sanitar, in situatia unor masuri oricit de atente pentru a le preveni.

  6. Ascendența PSD nu îi permite să vadă economia decât din perspectiva dirijismului. Chiar și cei mai competenți dintre ei sunt tributari acestei tradiții ( și din păcate momentan cam în toată Europa stânga e majoritară, deci cumva sunt pe aceeași linie. Până la următoarele alegeri, aș zice eu…). Având în vedere că Europa are un nivel cultural și tehnologic incontestabil mai ridicat decât alte zone precum și o „bază” tehnologică construită în secole în mod normal nu ar trebui să aibă nici o problemă în a menține această superioritate… dacă ar apela doar la legile liberei concurențe. Pentru asta e suficient să vezi, pe de o parte, că dacă nivelul intervențiilor arbitrare în economie e prea mare distorsionezi piața, și, pe de altă parte, că principalul concurent nu este o economie de piață și deci nu se supune legilor concurenței. Deci sunt doar două lucruri de făcut: reducerea ( nu zic eliminarea) intervențiilor în economie la un nivel suportabil, pe plan intern, și aducerea concurenței externe în starea de egalitate cu cea locală. Dacă producătorul european trebuie să respecte normele de poluare atunci trebuie să le respecte și producătorul chinez, altfel să fie eliminat de pe piață. Atunci s-ar vedea destul de repede că de fapt producția locală e cât se poate de competitivă. Europenii nu și-au pierdut câtuși de puțin spiritul inovativ. Doar că atunci când au o idee merg să o valorifice în USA (pentru taxe mici) sau în China (pentru prețuri mici de producție) … Iar românii nu sunt deloc altfel.

  7. @dl.Druta (din nou):
    ”Noua politica industriala”, daca va rezolva măcar o țîră din ”vechile probleme” ale RO, de mai jos, parca parca v-as crede:

    https://ziare.com/economie/document-bnr-vulnerabilitatea-externa-a-romaniei-genereaza-preocupari-1812596

    Ciolacu are aici o gramada de oportunitati sa faca ceva…da stie ?!

    iar baietilor de la BNR, baieti finuti, toate astea le genereaza ”preocupari”…mie unu, NU ! …cel putin in problema energiei, mie imi creeaza cosmaruri, tocmai ca ”au fost luate recent masuri” si, mai rau, acestea si ”prefateaza ceva” ….

  8. Autorul are un optimism ușor extraterestru când realitatea e mult mai terestră. După expresia cumplit de perfidă prin minciună a lui Petre Roman ajuns cine știe prin ce mașinații oculte prim ministru, industria românească a devenit la propriu UN MORMAN DE FIARE VECHI și încă plătim bani grei să scăpăm de ea, o afacere de miliarde pentru alții… Se uită cineva la structura PIB a României? Despre ce industrie vorbim când țara e plină de case de amanet, de cazinouri improvizate prin toate șandramalele, saloane de fitness și masaj, drogherii suspecte, cabinete medicale, dughene zise buticuri, agenții imobiliare și baruri de toată mâna la tot pasul… Dacă faci abstracție de sucursalele de bănci, de supermarketuri și câteva firme care s-au extins pe la noi datorită mâinii de lucru ca pe gratis, despre ce industrie vorbim, despre ce economie?

  9. In Germania compania Intel va construi o fabrica de CIP-uri la Magdeburg, statul german sustinand acesta investitie cu 10 miliarde !! de euro.
    Multe voci din mediul economic au criticat acest angajament pe fundalul problemelor pe care le au firmele mici si mijlocii, problemele cu infrastructura invechita si multe alte unde acesti bani erau mai bine investiti.
    Investitia este pe trendul global , asigurarea productiei de CIP-uri si diminuarea dependentelor de zona asiatica.
    Din 1990 incoace Europa a fost deindustrializata, multe investitii s.au orintat catre spatiul asiatic cu preponderenta China, Europa de est in general profitand mai putin de acest trend, pietele viitorului cum s-a anticipat fiind in Asia.
    S-au facut multe greseli strategice din partea claselor politice europene si care din pacate sunt continuate chiar daca acum atat birocratii de la Bruxelles cat si politiceni incep sa dea inapoi, ce acum 20 fiind o realizare majora acum poate fi o greseala fatala, Green Deal fiind unul dintre aceste aberatii.
    Industria auto europeana este pe butuci, firmele autohtone fiind constranse de Bruxelles sa merga pe drumul electrificarii, drum care probabil va fi un esec ca si multe altele legate de productia industriala de bunuri de larg consum.
    China a devenit un gigant economic care nu mai poate fi ocolit indiferent de politicile economice europene sau nationale pt Romania care ar putea fi solutia ?
    In primul rand dupa opinia mea, investitii majore in agricultura si productia de alimente, alimentele fiind la cautare in toata lumea totodata cu repornirea productiilor de ingrasaminte necesare.
    Investitii in domneniul energetic astfel incat tara sa devina exportator de energie, spre exemplu hidrogen dar nu numai.
    Investitii in servicii IT , servicii industriale, constructii , industria materialelor de constructii, turism si de ce nu intarirea productiei de armament pt necesarul propriu,
    Romania a pierdut de mult trenul, o reindustrializare pe scara larga nu-si mai are rostul insa punctual exista oportunitati destule, demografia nefiind in avantajul tarii.
    Pt o populatie de putin peste 15 milioane cat va avea tara peste nu multi ani ar ajunge.
    „Astfel, guvernul ar trebui să utilizeze banii europeni prin intermediul mediului privat…” cum ar putea functiona ? pe modelul german ?
    Banii europeni ar trebui in primul rand investi in infrastructura de toate felurile incepand de la sosele si terminand cu sanatatea si invatamantul, investii pt oameni cu efecte directe asupra vietii lor de toate zilele si de imbuntatire simtitoare a acesteia.
    In rest este nevoie de un cadrul fiscal stabil si predictibil, de birocratie cat mai restransa, legislatie clara si cat se poate de simpla.
    Politicul nu are ce cauta in economia privata si competitia libera insa este dator sa creeze conditiile necesare ca sectourul privat sa se poata dezvolta.
    Aici este in opimia cea mai mare problema, statul cu structurile greoaie obstructioneaza devzoltarea, este o problema la nivel european.

  10. Inainte de a avea o politica industriala adevarata si nu vorbe pe hartie trebuiesc facute alte lucruri. Noua impartire admin. teritoriala, reducere aparat parlamentar la 300, sistem bugetar la jumatate. Regandirea legilor, multe proaste, stufoase, peticite cu tot felul de HG, Ordine, date pe interese mafiote, etc. Descentralizare reala, digitalizare coerenta. Apoi de sustinut regiunile cu judetele sarace, care au potential dar fara facilitati regionale si locale. Exista diferente economice si sociale foarte mari intre judete, multa saracie. Toti tinerii trag la marile centre urbane si mai ales Bucuresti. Au fost scrise zeci de strategii nationale, platite cu multi bani, devenite maculatura de reciclat. Nu exista prioritati care sa fie sustinute in 3-4 cicluri de guvernare, fiecare guvern cu marota lui, bani risipiti pe interese si licitatii obscure si discutabile. Justitia adormita si ineficienta avem coruptie fara corupti si cu prescrieri si averi pastrate bine pentru 4-5 generatii. Mass media aservita politicului cu programe de manipulare si cretinizare, reclame aiurea si filme de violenta si crime. Cultura si educatia, sanatatea, cercetarea niste cersetoare carora li se ofera doar firmituri. Mediul privat incarcat de taxe si impozite. Si acum vrem o Romania moderna si dezvoltata! Avem saracie si coruptie pas cu pas in toate colturile tarii!

    • Tot ceea ce doriti este deja parte a angajamentelor guvernamentale ce acum pot fi extinse pina in 2028 atunci cind PNRR ar putea fi prelungit ceea ce ofera partidelor PNL si PSD un interval de timp extrem de mare spre a democratiza definitiv Romania .In Energie apare Neptun Deep , in digitalizare , in domeniile administrativ – teritoriale , in aplicare noilor legi ale Justitiei si cele ale pensiilor si salarizarii , in domeniul achizitiei militare , in domeniul ce tine de vinzarea activelor neperformante si in multe alte domenii vom asista la modificari de substanta uneori ca si proiectie in timp functie de nevoile de moment ale societatii .Brambureala de pina acum , inclusiv cea politica , va disparea .Nu cred ca va puteti dori mai mult de atit .Priviti doar in viitor .

      • Brambureala de acum inainte va fi si mai mare, va garantez !! Transformarile care vor urma vor depasi cu mult rabdarea si intelegerea oamenilor, prea multe de o data si in timp prea scurt.

      • Vise frumoase sau erati in stare de euforie indusa ! Optimismul dv. este ieftin ca braga si de raspunsul dv. chiar nu aveam nevoie. Va rog sa cantati pe la alte mese și să scrieti pe la alte cotidiene și bloguri. Din PNNR deja ni s-au suspendat sume importante pentru guvernanții în frunte cu presedintele spun ca totul este bine și ne împrumutăm pe zi cu sute de miliarde de lei. Avem corupție fără corupți și o justiție cu sute de prescrieri. Va invit sa mergeti pe teren în tara de la sate izolate, la orase monoindustriale și miniere și apoi sa faceti asemenea supozitii. Guvernantii nostrii sunt de mult rupti de realitatea cotidiană ca și dv.

  11. Structura actuala PIB a Romaniei este chiar mai buna decat cea a EU luata global: agriculture: 1.6% (2017 est.)/industry: 25.1% (2017 est.)/services: 70.9% (2017 est.) – https://www.cia.gov/the-world-factbook/countries/european-union/#economy
    Romania – agriculture: 4.2% (2017 est.)/industry: 33.2% (2017 est.)/services: 62.6% (2017 est.) – aceeasi sursa, cia.
    la industry intra si constructiile atat in EU cat si in Ro. La servicii intra si cele guvernamentale, health care (privat sau de stat) etc.
    Referitor la incapacitatea administratiei din Romania:
    – depinde la care ne referim. Avem un exemplu clar in Ilie Boloja care in decurs de 3 mandate de primar + unul in curs de presedinte d econsiliu judetean a reusit sa schimbe structura industriala + infrastructura+serviciile in Oradea si in judet. 8000 de noi locuri de munca in parcuri industriale construite de la 0, productie diversificata, facilitati pt. ivestitori (inchiriere sau achizitie avantajoasa terenuri gata utilate, cu retele de alimentare si access)/ investitii enorme in infrastructura locala – cu bani de peste tot, indiferent de culoare guvernului/ servicii medicale – Oradea are in administrare proprie toate spitalele, inclusiv cel judetean – proiect pilot de peste 10 ani. Etc.
    – dau exemplu lui pt. ca, spre deosebire de cluj sau timisoara, el a pornit de la o baza industriala complet distrusa. Apoi, vorbim despre reindustrializare nu despre servicii-it, acolo unde clujul, iasul sau tm sunt intradevar sus.
    Si la Alba, Sebes, Sibiu, Brasov, Arad etc. lucrurile s-au miscat destul de bine. Mai sunt exemple si in alte zone.

    Sper ca am adus un pic de luciditate in analiza. Romania nu mai este nici saraca, nici ultima din UE si nici atat de gri precum acum 20 de ani. Ca nu ar fi stricat o clasa politica centrala mai dedicata, este altceva. Nu ar strica nici acum dar asta nu impiedica oamenii hotarati sa faca treaba si mai buna.

  12. /
    PIB-ul Romaniei a fost 284 miliarde USD, industria a contribuit cu 27,78% din acesta. In 1989 PIB-ul in USD actuali a fost de 42.8 miliarde.
    PIB-ul pe cap de locuitor a fost de 14.858 USD, in 1989 era de de 1.817,9 dolari actuali.
    In 2011 PIB-ul in industrie contribuia cu 40,21%, ca mai jos nu am gasit date, iar total era de 192.6 miliarde USD actuali.
    Per total industria contribuie constant la producerea PIB-ului in timp ce serviciile au crescut in ponderea lui, ca de altfel in toata lumea in ultimii 30 de ani.
    Fabricile mamut comuniste de aia au murit ca erau ineficiente, cat despre fabricile actuale sunt nu doar mult mai mici si flexibile au un grad mai mare de automatizare si valoare adaugata in productie. Este plina tara de fabrici cu cateva sute de angajati care lucreaza doar pentru strainatate, dar pe astea nu le vedem ca nu iese lumea din ele ca din APACA sau SIDEX.
    Industrializarea se va face natural, cand statul va oferi cadrul investitional adecvat si infrastructura necesara atragerii acestui tip de investitii, In plus, forta de munca trebuie sa fie calificata si sa intelega ce se cere de la ea si sa fie disciplinata, aici avem o mare problema.

    • @Mikeo & @ Pifu:
      bre, nu va mai luati dupa indicatori PIB si dupa unele realizari bune sectoriale sau locale (nu asta e problema)
      Deci, va recomand sa evaluati aceste ”realizari” prin prisma:
      1. https://ziare.com/economie/document-bnr-vulnerabilitatea-externa-a-romaniei-genereaza-preocupari-1812596
      2. stati un pic mai rau la analiza macroeconomica: 42 miliarde $ din 90, actualizat nu se poate compara cu 284 miliarde de azi (tare mi-e teama ca alea 284 e o cifra mai proasta decit cele 42 miliarde actualizate (daca facem analiza FV…ca trecerea de la 42 la 284 nu s-a facut dintr-o data cu zerouri intermendiare)
      3. sa nu ne imbatam cu apa rece !…analiza structurala a ECONOMIEI ROMANIEI (la potential, la ce am fost si ce am ajuns), indica o imagine proasta !…iar alti indicatori care indica perfromanta economica dar si sociala, ne arata realitatea unde suntem…adica in coada !!!….avem servicii si produse cu valoare adaugata mica !…asta este INDUBITABIL !
      Am mai scoate-o la vopsea, daca am procesa tot ce produce agricultura, daca am avea fabrici de microcipuri, o industrie manufacturiera de ceea ce ne-ar trebui: materiale petrnu infrastructura (sa nu cumpar otel beton din Turcia pentru autostrazi, sau tevi de aiurea, pentru gaze si petrol, etc.) , energii regenerabile, prelucrari finale ale resurselor de cupru, metale rare, etc. si alte alea, sa nu mai cumpar ingrasamnite petnru agricultura din Austria-40% din deficitul de plati e aici si sa facem aici ingrasamninte…DAR, TOTUL FACUTE / PRELUCRATE DE LA RESURSA LA PRODUS FINAL CU CAPITAL ROMANESC, nu cu ”investitori strategici”…daca va oripileaza ideea asta, putem adinci conform ideilor ”absurde” ale BNR !
      …mai incercati…

      • am uitat un ”amanunt”…in analiza cash-flow 1990-2023 la alea 284 miliarde de azi, sa introduceti factorul datoriei publice totale de fo 150 miliarde si mai discutam…nea-m bazat foarte mult bunastarea si pe asta…

      • 1. Actualizati inseamna adusi la valoarea de azi.
        2. Se traieste mult mai bine azi ca inainte, e indubitabil, pana si din faptul ca daca nu iti merge aici poti pleca sa lucrrzi sau sa traiesti afara.
        3. Prefer dator vandut cu magazinele pline decat fara datorii si cu cartela de salam

        • 1. actualizare inseamna si PV fi FV
          2. de acord, se traieste mai bine azi…pe datorie insa !…daca insa vrei sa pleci afara, nu zic ca nu e o optiune, dar, o fi bine !??! …eu, si nu numai, se zice ca NU
          3. eu prefer buget excedentar, si tot cu magazine pline….nu amestecati vremurile si conceptele ! (sunt multe tari…ex. Japonia, care nu au nimic…ca resurse…dar au buget excedentar de zeci de ani…traiesc numai din exporturi…si au si magazinele pline pe ale lor si le mai umple si pe ale altora

          eu asta prefer, dar, trebuie doar sa fim mult mult mai destepti si disciplinati si mult, mult mai putin democrati asa cum suntem

      • Bineinteles ca in spatele unor cifre se ascund si detalii dar comparatia pe date clare, intr-o perioada fara efectele pandemiei( de acolo deficitul de cont curent) arata o Structura similara. Asta e realiatea seaca asta am vrut sa arat. Sunt date cia, nu extrapolari.
        2022 a fost puternic influentat de materii prime, lanturi fe aprovizionare ai desfacere, inchideri de activitati si restrictii, cheltuieli guvernamentale crescute accelerat.
        Exemple pozitive gasesti peste tot, inclusiv la nivel mic – sebes, ciugud, altele nu-mi vin acum in minte si nu stau sa caut. Acum sint rare dar cand ponderea exemplelor locale va creste, va creste si performanta generala. Daca ar fi sa mai aducem un element in comparatie, datori publica a crescut intr-adevar accelerat dar Ro este separte se ponderea in pib regasita in occident, us, japonia etc.
        Pt deficitul de cont curent:
        Aveti dreptate sa subliniati situatia ingrasamintelor dar azomuresul a fost oprit tocmai din cauza cresterilor in energie, mai putin resimtita se pare de catre austrieci!!! Cu otelul stam in schimb bine, o buna perioada am ajuns sa exportam pe piete vestice, la preturi mari, pt, ca intamplator inca mai avem combinate siderurgice care functionau si in perioada azovstal. Nu suficiente, si nici suficienti laminatori. Importam in schimb sirma si fier-beton, bitum si alte produse care se regasesc in consumul intern, bani guvernamentali si UE – ca asa-i modelul la care am ajuns in 30 de ani de debandada si destructurare a industriei facuta de noi sub blanda obladuire a tuturor snapanilor economici din occident, us, rusia, fmi etc. Asa au disparut fabrici de ulei, zahar, chimia, oteluri si profile etc. Aici ar trebui intr-adevar ca statul sa gaseasca o cale de refacere pt. Investiile sunt prea mari pt. Capitalul local.
        Doar ca avem totusi in locul lor o multitudine de producatori privati (deci to pe ei cade aarcina indreptarii erorilor de politici economice ale statului) in varii ramuri industriale – aici statul trebuie sa fie doar atent la preturile de transfer.
        Nici nu consum in excess apa rece dar nici nu-mi cultiv catastrofismul, atat de la moda in media romaneasca. (Mai nou citesc mare tam-tam ca podul de la braila se deschide cu ceva intarziere – 6 luni fata de initial, cateva zile fata cel reprogramat – dar toti cei scandalizati uita ca perioada de exectie a prin pandemia, problema materiilir prime sau ca, precum orice lucrare de infrastructura din orice colt al lumii, aceasta poate avea si ea intarzieri – un exemplu de falsa rigurozitate doar pt. Rafuieli politice prin press).

        • @domn Mikeo: va rog sa faceti o proiectie a PIB (desi, cum am zis, nu prea e relevant) si structura economica a RO pe urmatorii 20 de ani…analizele facute de unii (nu de noi si, oricum, astea nu prea sunt publice) arata cu totul altceva, ceva cam ca ”viitorul luminos” din alte vremuri…si luati in considerare si ”inertia” politica, incapabila sa execute vreun punct de inflexiune in trendul actual.
          …si in plus, (ca exemplu de ”masuri” economice doar) luati in considerare recenta decizie a guvernului de a se retrage din exploatarea minereurilor (si paminturilor) rare necesare industriilor high-tech, industriei cip-urilor, microelectronicii, etc., si lasa investitorilor privati drepturile aferente…(va fi capitalul romanesc in stare sa le utilizeze ?…sau facem ca si cu petrolul si gazele)….
          …mai consideram ca tot ce e valoros ca pregatire din universitati, pleaca in strainatate, iar unii, pleaca din liceu deja….forta de munca pleaca oricum, cum foarte bine zicea PIFU, mai sus, beneficiind de democratie
          Mai discutam peste 30 de ani..daca Romania va mai exista in forma actuala.
          Credeti ca Romania este mai puternica azi decit acum 20 de ani ?…reflectati un pic !…eu zic ca nu…si, devenim din ce in ce mai mult insignifianti

          • @Mikeo: in rezumat- o tara cu populatie in declin, lovita in fibra sa- educatia distrusa, avind analfabeti in crestere exponentiala, economie cu valoare adaugata scazuta, resurse exploatate de altii, populatie imbatrinita care trebuie cumva sustinuta, alaturi de o clasa politica inculta si rapace, si, multe altele, …ce imagine va creeaza ?
            …ne vom imprumuta in continuare, pina la nivelul activelor care ne mai ramin, dupa care, pentru rambursare, va trebui sa vindem ce a mai ramas…cum n-avem insule precum Grecia, vom vedea ce vom mai avea !…nu se vede ca mergem pe urmele Greciei, cumva ?

          • Nu m-apuc de proiectii, e prea mult pt. mine, dar le pot analiza pe ale altora. Si, daca ne uitam pe termen scurt, cele putin cele de crestere economica din ultimii multi ani erau toate pesimiste fata de ce s-a realizat efectif – tot citim despre revizuiri de proiectii in cursul unui an – ba banca mondiala, ba fmi ba ue.
            Cum, necum Ro are crestere economica si a nivelului de trai solide si continue in ultimii 10ani. Si asta fără o aparenta directie sau planificare dinspre clasa politica, vesnic ocupata cu altele.
            De dus o ducem mai bine in pofida clasei politice si a proiectiilor. Cat va tine? Nu stiu sa va spun. Cred ca intram totusi intr-o faza a economiei in care e nevoie de strategie pe termen lung, definirea si urmărirea unor obiective clare ale tarii- si aici devin si eu sceptic ca si dumneavoastră dar încerc sa sper :-).
            Nu ma îngrijorează neapărat nici scăderea populatiei, au mai fost episoade similare in trecut. Undeva vor ajunge sa se echilibreze lucrurile.
            De ce ma tem in schimb este impactul ascutirii cutitelor intre vest si china, pe lângă influenta războiului de lângă noi si actiunile unor actori geopolitici regionali, de genul turci

    • Se pare ca masina poporului, versiunea EV, este cam scumpa pt, clasa careia i se adreseaza. Degeaba impingi in piata produse care depasesc buzunarul clientilor tinta. Tesla e o masina EV premim si de lux comparata cu media vehiculelor clasice – alta clientela, alte bugete.
      Situatia economica nu ajuta nici ea, necum elucubratiile legate de interzicerea incalzirii prin metode clasice.

  13. Daca avem o economie brici, o industrie cat vedem cu ochii, o crestere econ.sustenabila atunci ar trebui sa avem balanta comeciala excedentara, datoria publica mai mica de 50%. un deficit bugetar sub 3%, mai multe locuri de munca, inflatie msi mica si nu iti dispar in 6 luni, 2800 de firme. De abia ne chinuim sa terminam niste autostrazi, de calea ferata sa mai astepte…, spitale la fel.
    Dar cand facem imprumuturi de sute de milioane euro, si avem economie pe consum, nu avem nimic ca trai decent. Unii se gandesc doar sa manance si sa bea……, ce scoala, ce educatie, ce cultura, ce civilizatie ne mai trebuie !!! Multi nu stiu sa faca corelatii intre datele statistice si nici sa le interpreteze!

  14. Despre ce naiba politică industrială vorbim aici? Ăia din guvern habar n-au să scrie, nu leagă două vorbe, e evident că nu-s capabili să gândească un program de guvernare. Programul ăla a fost probabil făcut la o bere pe terasă cam așa:
    – „OK, ne-am scos, am ajuns la cașcaval da’ acuma cică trebuie să mai scriem și-o foaie cu ce vom face noi ca și (sic!) guvern.”
    – „La naiba, eu credeam că gata, am ajuns miniștri și ne împărțim cașcavalul direct.”
    – „Nu, cică trebuie să dăm și-o spoială de legalitate, nu merge să alocăm bani așa, de la buget direct firmelor noastre, trebuie să avem ceva la mână.”
    – „Da, gata, știu! Bag-o p-aia cu ‘Made in Romania’, cică sprijinim firmele particulare românești când, de fapt, noi împărțim cum vrem noi. Și așa mai agățăm și din fraierii ăia care votează cu AUR.”
    – „Păi stai măh, și cu rudele din fabricile de stat ce facem? Că ei nu-s la particulară dar au firme particulare cu care sug și ei din fabricile alea diverse contracte. Ei nu intră la Made in Romania fiindcă firmele lor sunt pe consultanță, d-alea cu 1%.”
    – „Stai că-i rezolvăm și pe ei, îi zicem ‘reindustrializare’, le dăm de la buget pe SA-ul unde sunt șefi, dup-aia ei își plătesc consultanță pe firma personală.”
    – „Ohohooo, de-abia aștept să ne dea UE banii ăia, să ni-i tragem pe persoană fizică.”
    – „Nu, coae, că de la UE nu merge să dai banii cui vrei tu, ăia te controlează, d-aia dăm de la buget, că de la buget ne controlăm noi pe noi, te-ai prins?”
    – „OK, înțeleg, dar tot nu merge fiindcă ăla micu’ al meu are firmă d-ia cu soft, nu-i cu industria… Bagă ceva cu ‘inovare’ dar tot așa, cu granturi cu dedicație, ca să-i bag și lui măcar trei-patru sute de mii.”

    Și așa s-a scris programul de guvernare. Mă rog, greu de spus cine l-a scris efectiv, că ăia din guvern nu prea știu să scrie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vlad Druță
Vlad Druță
Vlad Druța este avocat, admis în Barourile din București și New York. Este specializat în fuziuni și achiziții, având expertiză în tranzacții multijurisdicționale complexe și corporate governance. A absolvit Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca în 2016, ca șef de promoție, iar în 2020 a absolvit un master în drept la Harvard Law School, ca bursier Fulbright și HLSAE.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro