Scriam la începutul acestui an (aici) despre obligațiile asumate de România prin PNRR în legătură cu pilonul II de pensii și oportunitatea implementării unei reforme ample. După majorarea contribuției de la 3,75% la 4,75%, începând cu data de 1 ianuarie 2024, decisă prin ordonanța de urgență a guvernului nr. 23/2022, Ministerul Muncii a publicat, în final, un proiect de ordonanță de urgență, menit a aduce modificări importante legislației actuale. Din păcate, momentul a fost complet ratat, iar modificările propuse reprezintă un regres.
Principala modificare, amintită și în mass-media, este eliminarea comisionului aplicabil pe contribuțiile plătite, comision ce nu poate depăși, în acest moment, mai mult de 0.5% din contribuția plătită. Măsura este justificată de guvern prin faptul că mecanismul actual de determinare a comisionului „generează o diminuare nejustificată a pensiei private ce urmează să fie primită la finalul perioadei de contribuție”. Astfel, dacă ordonanța este aprobată în forma actuală, comisionul de administrare va consta în cel mult 0.07%/lună din activul net total al fondului (în cazul în care rata de rentabilitate a fondului este cu mai mult de 4% peste rata inflației).
Măsura, benefică pentru contribuabili în teorie, ridică serioase semne de întrebare. Dat fiind că într-o piață concurențială aceasta nu ar fi necesară, există vreo îngrijorare legată de existența unor practici anti-concurențiale între administratorii de fonduri? Dacă, într-adevăr, autoritățile au asemenea îngrijorări, de ce nu sunt suficiente eventualele amenzi ce pot fi impuse de ASF și Consiliul Concurenței? Pe de altă parte, dacă măsura este necesară pentru că piața nu este concurențială, prin însăși structura ei (deci fără a fi necesare înțelegeri anti-concurențiale), de ce nu se încearcă implementarea unor măsuri de creștere a concurenței pe piață? După cum sugeram în articolul de la începutul anului, scăderea barierelor la intrare, facilitarea transferului participanților și creșterea transparenței ar fi soluții de luat în calcul pentru creșterea concurenței între administratori. Mai mult, în condițiile unei inflații galopante și a unei volatilități crescute pe piețele financiare globale, s-a efectuat vreo analiză de impact asupra stabilității pilonului II? Comisionul va fi limitat la cel mult 0.02%/lună din activul net total în cazul în care rentabilitatea este sub rata inflației, ceea ce poate pune presiune pe stabilitatea administratorilor în perioada imediat următoare.
În plus, în condiții macro-economice mai favorabile, măsura poate conduce tocmai la diminuarea randamentelor. Mai exact, în lipsa unor măsuri de facilitare a transferului participanților, administratorii nu au un interes clar să obțină un randament cu mult peste 4% din rata inflației, dat fiind că „remunerația” lor e limitată la 0.07%/lună.
O altă modificare importantă, mai puțin discutată în mass-media, constă în eliminarea posibilității fondurilor de pensii de a investi în fondurile de investiţii private de capital (i.e., fonduri de venture capital și private equity). În urma unor modificări ale legislației în 2019, fondurile de pensii au posibilitatea de a avea până la 10% din active alocate unor asemenea investiții, măsură menită a impulsiona, indirect, investițiile în start-up-uri. Spre deosebire de eliminarea comisionului, nici proiectul de ordonanță, nici expunerea de motive aferentă nu oferă nicio explicație pentru această propunere.
Măsura contravine flagrant PNRR-ului și nu are absolut nicio justificare. Unul dintre obiectivele asumate prin PNRR este tocmai diversificarea fondurilor, prin modificarea limitelor investiționale existente. Or, în loc să ofere mai multă flexibilitate administratorilor, prin modificarea limitelor existente, noul proiect exclude pur și simplu o clasă de active. Mai mult, astfel cum arătam într-un alt articol (aici), România și-a asumat tot prin PNRR obligația de a aloca 400 milioane de Euro pentru investiții în start-up-uri prin intermediul Fondului European de Investiții. Ideea din spatele subvenției este de a maximiza potențialul acestora prin atragerea de către fondurile nou constituite a unor investiții private, pe lângă cele provenite de la statul român. Fondurile de pensii ar fi fost, evident, printre principalii investitori vizați. Nu în ultimul rând, în condițiile în care (i) fondurile de pensii reprezintă la nivel global unul dintre investitorii principali ai acestor fonduri de investiții și (ii) nu a fost identificat niciun risc specific în România cu privire la efectul unor alocări pentru asemenea investiții, măsura pare pur discreționară.
În final, trebuie remarcată și neconstituționalitatea flagrantă a ordonanței. Modificările sunt atât de urgente încât proiectul stă, nestingherit, 10 zile în procedura de dezbateri(sic!).
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Pentru cine nu stie in detaliu cum sint platiti administratorii si ce limitari li se impun in investirea banilor e destul de greu de tras vreo concluzie din articol. Autorul ar trebui sa prezinte cele doua aspecte si abia apoi sa faca critica (critica mea e a substantei si a structurii articolului, nu a concluziei).
„Mai exact, în lipsa unor măsuri de facilitare a transferului participanților, administratorii nu au un interes clar să obțină un randament cu mult peste 4% din rata inflației, dat fiind că „remunerația” lor e limitată la 0.07%/lună.”
E interesant de aflat daca remuneratia e egala cu cei 4% indiferent de performanta sau e legata de performanta. In cazul al doilea chiar daca e vorba doar de 0,07% administratorii tot ar trebui sa fie interesati sa obtina un randament cit mai mare.
Sint curios si citi angajati are institutia. Practic nu vad de ce ar exista mai mult de trei investitori plus o secretara si asta doar pt a asigura ca exista voci diferite in luarea deciziilor de investitii (si poate ca unul dintre ei sa fie specializat in actiuni, altul in bonds, altul in venture capital).
In mod normal fondul nu ar trebui sa fie obligat sa investeasca in actiuni romanesti (asa cum se pare ca este, cel putin partial, pe linga obligatiuni de stat).
Multumiri anticipate
ati uitat lucrul cel mai important. aia trei investitori si o secretara au nevoie de un caiet dictando unde sa scrie fiecare ce a facut cu banii.
1. Legat de comision, el se raporteaza la activul net, deci ar exista un interes (prin cresterea activului). Eu zic insa ca exista posibilitatea unui efect contrar, in lipsa unui incentive mai clar pe comision (care sa fie asumat in cunostinta de cauza de contribuabili, bineinteles). Mai exact, poti ajunge, teoretic, intr-o situatie in care venitul provenit strict din majorarea activului net (prin cresterea randamentului) sa nu fie un stimulent suficient, din cauza costurilor mai mari pe care le implica acea crestere de la un anumit moment incolo (e.g., costurile cu personalul calificat necesar pentru a avea un randament de 8% in loc de un randament de 4%).
2. Legat de angajati, este un aspect lipsit de importanta in acest context. Daca piata ar fi competitiva (inclusiv printr-o crestere a transparentei), nu ai avea nevoie de reglementarea ei prin plafonari ale comisioanelor (i.e., piata s-ar autoregla prin transferul contribuabililor de la un administrator la altul).
Multumesc pt raspuns. Sa stiti ca n-am glumit cind am zis ca trei administratori sint de ajuns. Nu e nevoie de personal calificat suplimentar pentru a creste randamentul. Mai multe minti nu inseamna un randament mai mare. V-as fi foarte reconoscator daca ati publica numarul de angajati al Pilonului 2. Quantum Fund al lui Soros are undeva la 100 angajati la cam cel putin 10 miliarde dolari.
Am gasit linkul de mai jos
https://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/patru-milioane-romani-au-platit-comisioane-115-mil-euro-2021-300-20903052
Sa inteleg ca sint de fapt 7 administratori concurenti ai pilonului 2? Poate ca lucrurile acestea sint cunoscute de toata lumea, eu insa ma indoiesc …
,,In mod normal fondul nu ar trebui sa fie obligat sa investeasca in actiuni romanesti (asa cum se pare ca este, cel putin partial, pe linga obligatiuni de stat) ”
Adica dumneavoastra va imaginati ca guvernatii romani sint atit de prosti incit sa nu oblige cetateanul ( prin intermediul fondurilor administrate privat ) sa crediteze furturile lor din bugetele publice si proasta administrare a fondurilor publice ?!
”Sumele din conturi scad, dar administratorii au câștigat în doar trei luni din 2022 cât jumătate din anul trecut” (de aici https://financialintelligence.ro/asf-vrea-sa-elimine-comisionul-pe-contributii-pentru-administratorii-fondurilor-de-pensii-sa-le-impuna-afisarea-salariilor-conducerii-si-publicarea-structurii-investitiilor-lunar/). În concluzie, ăsta-i clenciul, adică banii luați cu japca de la fraieri merg la jmekeri, iar jmekerii bagă la înaintare vrăjeli, formule de calcul, Putin, războiul, planeta caldă și tot felul de aiureli cu care încearcă să-i anestezieze pe proști.
Sumele din contruei scad pentru ca mare parte a banilor cu care cetatenii umfla conturile fondurilor private ( obligati prin lege ) merg catre creditarea guvernarilor tilharesti si mincinoase . Iar aceste guvernari au astfel la indemina o metoda de a se imprumuta ieftin . Cetatenii crediteaza astfel guvernanti tilhari si mincinosi . Iar administratorii de fonduri private pupa minere de usi si sezuturi ale guvernatilor intorcind un mare spate catre cetateni .
Eliminarea comisionului diminueaza intr-adevar venitul administratorului de fond, dar nu vad ce legatura are cu concurenta. Argunentul statului e ca procentul musca nejustificat din pensie, nu am citit argumente care sa tina de competitie. Ideea pare a fi ca daca administratorii vor bani ei trebuie sa ii ia doar din castiguri, nu si din suma pe are o investesc.
Spuneti apoi ca „administratorii nu au un interes clar să obțină un randament cu mult peste 4% din rata inflației, dat fiind că „remunerația” lor e limitată la 0.07%/lună.”. Recunosc ca m-ati pierdut. Cu cit e mai bun randamentul, cu atit cresc activele la care se aplica 0,07%. Deci interesul nu e sa ai un randament mai mare, ca sa ai active mai mari si sa creasca si comisionul?
Un ultim aspect: private equity. Unora li se poate parea ca administratorii risca prea mult, altora ca sunt prea cuminti. Dar pe asigurati oricum nimeni nu-i intreaba. Statul decide, administratorii protesteaza, platitorii nu sunt nicaieri in ecuatia asta. Un tripartitism ca la casele publice de pensii si de sanatate ca in Germania nu exista. Acolo ai si statul reprezentat ca autoritate de reglementare, dar si patronatele si sindicatele, ca organizatii ale celor care platesc.
1. Vedeti raspunsurile de mai sus legate de concurenta/incentive.
2. Legat de private equity, limitele sunt oricum jos. Pe de alta parte, contribuabili au dreptul sa aleaga administratorul care le va administra banii si pot tine cont, evident, de alocarile fiecarui fond pe clase de active cand fac acea alegere. Sunt de acord ca nu exista transparenta suficienta si ca transferul contribuabililor ar trebui facilitat, vedeti în acest sens articolul publicat la inceputul anului la care fac trimitere in introducerea articolului.
Nu sunt de acord cu acest mesaj.
Toți acești administratori de fonduri de pensii primesc aceste comisioane (chiar și 2% pe an din suma) ca să facă aproape nimic. Acum vor fi limitați la 0.84% din suma.
De cele mai multe ori investesc în fonduri de acțiuni și obligațiuni și nu aleg ei instrumentele. Ceea ce e mai bine de fapt pentru ca oricum pe termen lung nu prea merge market timing.
Tin sa atrag atenția asupra faptului ca un fond de index amarat (vti din SUA de exemplu) are randament superior și comisioane anuale (nu lunare) de 0.07%. Evident nu poți sa ai garantat acest randament decat pe termen lung.
Daca nu as fi forțat de stat sa folosesc pilonul 2(deci practic forțat sa le dau bani băieților deștepți) , cu siguranță as folosi un astfel de fond pentru ca eu chiar sunt obligat sa aștept pana la 60 ani inainte de a folosi banii.
Pilonul II de pensii reprezinta firimituri din incasarile cu care ministerul muncii e obisnuit de pe vremea impuscatului .
Fondul public de pensii si fondul public de sanatate sint instrumente cu care guvernantii speculeaza inconstienta , iresponsabilitatea si dobitocia romanilor . A acelora care sint obisnuiti ca guvernul sa le deie si nu sint in stare sa isi ia in propriile miini viata .
Ideea de liberalism in Romania nici macar nu exista .
Guvernantii nu vor renunta sa stringa bani cu japca legala pentru manipularea dobitocilor si pentru a se imbuiba . Iar ei stiu ca in mintea romanilor nu exista idei si capacitate de rezistenta la tilharirea legala a rodului muncii mediului privat . Iar in caz de tensiuni sociale care pot degenera in miscari ample de strada au la indemina al instrument : cresterea salariilor bugetarilor , a pensiilor si a salariului minim pe economie . Aruncarea de ciosvirte . Somn usor popor roman .
Pilonul ll nu are o baza juridica si financiara f.clara. Apoi fara un comision mai mare nici un administrator nu se inhama la asemenea treaba. Lipsa unei economii de piata reale, cu multiple investitii straine si romanesti lipseste aceste administratii sa obtina si alte venituri si a avea randamente mai bune. Ceea ce isi doreste guvernul este sa nationalizeze aceste fonduri, cum a fost in Polonia si Ungaria, dar inca nu indrazneste. Cand sistemul public de pensii va intra in colaps mai mult ca sigur ca o vor face.
Continui sa consider Pilonul II o megaescrocherie, atata timp cat exista:
– P1-obligatoriu, gestionat de stat cu asigurare maxima si care-ti asigura o pensie proportionala cu ce-ai contribuit.
– P3 -benevol, daca-ti permiti si consideri tu benefic, gestionat privat, si care-ti poate creste pensia cu un grad oarecare de risc.
In aceste conditii, care poate fi explicatia existentei unui P2- obligatoriu si gestionat privat (?!), alta decat trecerea prin buzunarele unor alti „baieti destepti si cotizanti” a unor procente din contributia la P1, diminuandu-se astfel fondul de pensii de stat? Si care procente tot trebuie sa creasca?