joi, februarie 9, 2023

Dezoligarhizarea Ucrainei, Moldovei și Georgiei – condiția UE pentru avansarea perspectivei europene

Instituțiile europene solicită ca Ucraina, Moldova și Georgia să elimine influența oligarhică din procesele decizionale naționale. Acest demers face parte din condițiile politice de îndeplinirea cărora depinde transformarea perspectivei europene într-un proces de aderare fezabil. În avizele Comisiei Europene cu privire la statutul de țară candidat pentru aderare, celor trei țări li se recomandă să inițieze un proces „dezoligarhizare” ca să se poată mișca înainte. Problematica oligarhilor nu este deloc întâmplătoare. Fenomenul oligarhizării procesului de luare a deciziilor a avut efecte distructive asupra instituțiilor democratice în fiecare dintre cel trei țări (IPN, Mai 2021). Georgia exemplifică consecințele negative pe care încă continuă să le aibă factorul oligarhic. Din cauza acestuia, Uniunea Europeană a fost forțată să-i confere Georgiei doar calificativul de candidat potențial. În consecință, statul georgian a fost separat de „trio-ul asociat” și pus într-o categorie de țări față de care UE are rezerve și aplică precondiții, depășirea cărora este improbabilă fără schimbarea partidului de guvernare.

Spre deosebire de situația complicată a Georgiei unde guvernarea este acuzată de faptul că gravitează în jurul oligarhului Bidzina Ivanishvili, Ucraina încearcă să subordoneze oligarhii locali, iar Moldova vrea să-i tragă la răspundere pentru infracțiunile comise în trecut. Legislația împotriva oligarhilor, aprobată de Volodymyr Zelensky la finele lui 2021, este acum în vigoare și are menirea să identifice oligarhii și să le limiteze capacitatea de a interveni în actul guvernării. În Moldova, conducerea suspectează că oligarhii fugari și facilitatorii lor (Vladimir Plahotniuc, Ilan Shor și alții) nu numai că sabotează reformele structurale prin intermediul sistemului vechi, dar și ar planifica acțiuni subversive anti-guvernamentale, exploatând nemulțumirea publică și multiplele crize. Așadar, motivațiile politice din Ucraina și Moldova privitor la de-oligarhizare se diferențiază. În primul caz este vorba despre crearea unui echilibru în procesul de guvernare politică și respectiv eliminarea sferelor de influență a oligarhilor asupra economiei și politicului ucrainean. În cel de-al doilea se pare că prevalează sensul de supraviețuire politică și securitate. Or, oligarhii moldoveni caută impunitate juridică și protecția resurselor economice, nu o integrare, chiar dacă și forțată, în cadrul economic legal, precum se observă în cazul Ucrainei.

Țintirea oligarhilor est-europeni are un caracter inovator, care nu s-a aplicat anterior în cazul altor țări candidate sau cu perspectivă europeană. Instituțiile europene fac acest pas pentru că le permit circumstanțele locale. În Ucraina, agresiunea rusească responsabilizează actul guvernării și sporește riscurile de credibilitate internațională pentru guvernare și calitatea reformelor pe care le livrează, inclusiv pe dimensiunea contracarării influenței oligarhice. Autoritățile din Moldova sunt considerate imune la ingerința actorilor oligarhici, fiind văzute ca părți cointeresate în curățarea instituțiilor statului de reminiscențele guvernării informale din ultimul deceniu. Având în vedere că toate forțele politice din Georgia care au potențial politic au și orientare pro-UE, UE a renunțat la tonul său rezervat în privința lui Ivanishvili, a cărui influență este comparabilă cu cea dintr-un „stat capturat”.

Sancționarea oligarhilor

Ucraina a făcut cei mai mulți pași în direcția dezoligarhizării. Inițial, legea anti-oligarhie era văzută ca pe un instrument direcționat împotriva oligarhilor pro-ruși, în frunte cu Viktor Medvedciuk, fost lider al forțelor de opoziție. În prezent, acesta este în detenție și investigat pentru trădare de țară. În luna aprilie, Curtea de Apel de la Lviv a pus sechestrul pe 154 de obiecte considerate proprietatea lui Medvedciuk. Deși este în proces de evaluare la Comisia de la Veneția încă din toamna lui 2021, legea anti-oligarhie este oricum aplicată, iar unii olgarhi, precum Rinat Ahmetov, a renunțat la monopolul său mediatic pentru a nu fi inclus în „lista neagră” a oligarhilor ucraineni.

Moldova încă se confruntă cu consecințele politice și economice ale oligarhilor fugari și a facilitatorilor lor (Vladimir Plahotniuc, Ilan Shor). Resursele lor economice, conexiunile rămase în țară, dar și instrumentele politice disponibile, mențin riscul revenirii lor în cazul unei crize politice de anvergură. Acțiunile de destabilizare politică a țării, întreprinse de oligarhii fugari, corespund cu interesele geopolitice ale Rusiei. În iulie, reprezentanții Congresului SUA au invocat Actul lui Magnitsky în solicitarea lor către președintele Joe Biden privind aplicarea sancțiunilor individuale asupra lui Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor și Veaceslav Platon. Aceasta ar implica nu doar interdicția de a călători (aplicată în cazul lui Plahotniuc din 2020), dar și înghețarea activelor. Decizia ar urma să fie luată până la finele lui 2022.

Sancționarea oligarhului georgian Bidzina Ivanishvili a fost invocată deseori în spațiul public georgian, dar primul demers oficial l-a făcut Parlamentul European. Într-o rezoluție adoptată în ajunul prezentării verdictului UE privind statutul de țară candidat, legislativul european a subliniat că Ivanishvili trebuie sancționat. Influența acestuia are un caracter distructiv atât de ordin politic cât și economic, cu repercusiuni asupra independenței justiției și a viabilității instituțiilor democratice (persecutarea jurnaliștilor, membrilor opoziției etc.).

Angajamentele Ucrainei, Moldovei și Georgiei în vederea dezoligarhizării

Cele mai multe acțiuni în vederea dezoligarhizării au fost anunțate de Moldova. Potrivit Planului de Acțiuni, adoptat în cadrul Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană din luna august, urmează să fie elaborat mecanismul pentru a exclude factorul oligarhic din sfera politică, economică și publică. Experiența străină și recomandările Comisiei de la Veneția vor fi luate în considerare. Comisia Electorală Centrală și Consiliul Audiovizualului vor fi antrenate în procesul de dezoligarhizare țintind finanțarea partidelor politice și respectiv influența asupra surselor media. Mai mult ca atât, se preconizează evaluarea întreprinderilor de stat în raport cu influența oligarhică. Unele măsuri sunt preconizate până în noiembrie-decembrie 2022, altele urmează să fie implementate până în iunie 2023.

Ucraina implementează legea anti-oligarhie în vigoare din septembrie 2021. La ședința Comisiei pentru Integrare Europeană a Radei Supreme din luna august s-a discutat despre îndeplinirea cerințelor UE, inclusiv în domeniul dezoligarhizării. Astfel, Consiliul Național de Securitate și Guvernul urmează să elaboreze „registrul oligarhilor” pentru a putea pune în aplicare legea. Totodată, autoritățile ucrainene sunt în așteptarea recomandărilor Comisiei de la Veneția, care cel mai degrabă vor fi acceptate de Kiev pentru a nu prejudicia dialogul cu UE pe marginea statutului de țară candidat.

În Georgia, lucrurile sunt în suspans. Evaluarea îndeplinirii condițiilor UE a fost mutată pentru 2023, în loc de termenul de decembrie 2022, stabilit inițial inclusiv pentru Ucraina și Moldova. Autoritățile georgiene nu au exclus elaborarea unei legi privind dezoligarhizarea, însă lipsește o voință politică clară și un plan de acțiuni fezabil. Politicieni europeni echivalează acest proces cu “de-Bidzinarea și de-Ivanishvilizarea” Georgiei, iar reprezentanții societății civile consideră că crearea unor instituții independente în domeniul statului de drept va contribui de la sine la deoligarhizarea țării.

În loc de concluzii…

După 8 ani de la semnarea Acordurilor de Asociere, UE este determinată să trateze frontal problema oligarhiei în Ucraina, Moldova și Georgia. Până acum, Bruxelles-ul a ezitat să ceară combaterea oligarhiei într-un mod atât de deschis în cadrul condiționalităților atașate la asistența macro-financiară sau în cadrul dialogului politic.

Perspectiva de aderare la UE a schimbat parametrii și intensitatea relațiilor bilaterale. Pe de o parte, UE are nu doar interesul, dar și obligația, de a deveni mai exigentă față de factorii care destabilizează instituțiile de stat, fără de care aderarea la UE este imposibilă. Pe de altă parte, cele trei țări trebuie să îndeplinească toate condițiile necesare, dacă vor cu adevărat să ajungă la etapa negocierilor de aderare într-un viitor tangibil.

Articol aparut si pe site-ul IPN.md

Distribuie acest articol

8 COMENTARII

  1. Adevărul este la mijloc. Problema oligarhilor și a statului de drept democratic este inerentă marii treceri de la comunism la capitalism/democrație, respectiv de la economia de stat la economia privată. Statele comuniste au trebuit să se dez-etatizeze și în acest proces a apărut corupția de stat, oligarhii și acapararea statului de către centre de putere corupte. Acum trebuie să se revină la normalitate, respectiv asupra controlului poporului asupra propriului stat. Dar asta este foarte dificil, mai ales în condițiile unor popoare fără experiență democratică. Chiar marile democrații de azi au trecut prin sute de ani de revoluții, lovituri de stat, războaie civile, etc până să găsească o soluție de stabilitate.
    Pe de altă parte și marile democrații sunt indecente forțând statele/popoarele fost comuniste să facă repede-repede ceea ce lor le-a trebuit sute de ani. Fiindcă, la o adică, se poate considera că impunerea unor reguli înseamnă de fapt o politică de dominanță.

  2. „Oligarhi” au existat, sub diferite denumiri, de cind e lumea si pamintul. Unii era chiar buni, mecena din vechime, carora le datoram, prin sustinerea financiara, o multime de opere de arta, monumente, muzica etc. Mai nou avem oligarhi „buni” Bill Gates, Soros, Musk, Kissinger, Schwab (ha, ha, ha) etc.
    Societatea s-a luptat in permanenta cu astia. In capitalism exista legi antimonopol, impozitare progresiva etc.
    Comunistii au fost cei mai radicali, le-au confiscat tot si au dat drum liber formarii noilor ologarhi buni.
    Exista oligarhi ilegali, ex Al Capone, dar si multi legali, care si-au construit averile legal, sau cel putin nu au fost prinsi.

    E absurd sa incerci sa limitezi influenta in economie a acestora, odata ce detin o mare parte din ea. Singurul lucru care trebuie facut e sa incerci sa limitezi influenta politica. Dar cum?

    Deci ce ne facem fetelor?

    • Un neamț (născut italian), Robert Michels, a emis acum mai bine de 100 ani legea de fier a oligarhiei: orice organizație tinde in timp sa devina o oligarhie. Si Platon avea o teorie similara, este drept ca in alta succesiune.
      Panait Istrati spunea ca orice organizație este făcuta spre beneficul celor care organizează si nu al celor organizați. Si el era pățit, sufla si in iaurt după vizita in URSS.

      • Domnu Cinic, greseti profund, e adevarat ce spui, dar nu peste tot, de ex. in EU nu exista oligarhi, pt ca daca ar exista nu ar mai insista Ursula ca cei care doresc sa intre sa scape intii de oligarhi.
        Chiar la granita sunt senzori, si fac beep- beep cum se apropie un oligarh si gata, e curatenie.

      • Marea problema politica si sociala va fi in viitor, cand beizadelele milionarilor (cam 1 la mie din populatia planetei) si miliardarilor (cam 1 la milion din populatia planetei) vor mosteni averea, fara sa aibe cultul muncii si al respectului pentru cei care muncesc. Vor dori conducerea in toate domeniile si vor provoca haosul planetar.
        SUA nici nu isi fac probleme cu China pentru viitor, caci va fi probabil distrusa din interior iar „comunitatea internationala” va prelua totul, inclusiv mana de lucru supravietuitoare pentru exploatarea resurselor din nordul Asiei. Orice sistem social are perioade de inflorire si de declin, uneori pana la disparitie.

  3. O Lege a Lobby-ului, total transparenta si asumata politic si care sa includa institutii de check & balance cu limite clare de actiune. Asta ar rezolva problema …dar cine sa o faca? Poate UE ca are resurse si know-how dar pe langa putirinta trebuie si vointa.

  4. Intre timp Romania e in plin proces de oligarhizare. Ceva ce numai in Republica Moldova am mai vazut pe timpul lui Plahotniuc. Banda securisto-mafiota care a pus stapanire pe statul roman si care controleaza acum de la politica la presa si de la justitie pana la economie ca sa nu mai spun si de principalele culte, mai ales BOR-ul se ocupa metodic de acest lucru. Modul in care schimba legile justitiei, legile educatiei si multe alte legi, modul in care pun piedici primarilor competenti si care chiar vor sa faca lucruri bune si nu ma refer aici doar la primarii USR ci la unii primari tineri din comune care nu sunt nici in PNL si nici in PSD dar care se lovesc de tot felul de bande securisto-mafiote din prefecturi, consilii juddetene, politie, etc. arata cum nu se poate mai bine ca acest proces este in plin avand si din pacate SUA si UE inchid ochii. In Romania nu vad posibil sa se faca reforme precum cele facute de Maia Sandu in Republic Moldova nici peste 30 de ani. E incredibil cat de metodica si cat de unita e banda asta de securisti mafioti care controleaza Romania.

  5. Este rau pentru tara si pentru popor sa existe oligarhi, asta submineaza democratia si nivelul de trai.
    Este rau sa existe oligarhi nationali (chiar daca cei mai multi sunt alogeni) pentru oligarhii internationali, pentru ca la momentul integrarii nu vor putea cumpara ieftin resursele tarii respective. Dar daca oligarhii nationali dispar, se poate cumpara orice.
    Iar pentru populatie nu se schimba nimic, nici macar printr-o noua revolutie, deoarece avutia tarii se internationalizeaza si nu mai poate fi redistribuita intern.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Denis Cenusahttp://contributors
Denis Cenușa este cercetator la Universitatea din Giessen si Expert-Grup, Chisinau.

Carti noi

 

Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române și Muzeul Național al Literaturii Române vă invită la expoziția „Manuscrisele inedite ale lui Mircea Eliade din patrimoniul Institutului de Istorie a Religiilor al Academiei Române”, care va putea fi vizitată între 26 ianuarie și 13 martie 2023 la sediul Muzeului Național al Literaturii Române din strada Nicolae Crețulescu nr. 8. Află mai multe

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carti noi

„Jurnalul de doliu scris de Ioan Stanomir impresionează prin intensitatea pe care o imprimă literei, o intensitate care consumă și îl consumă, într-un intangibil orizont al unei nostalgii dizolvante. Biografia mamei, autobiografia autorului, atât de strâns legate, alcătuiesc textul unei declarații de dragoste d’outre-tombe, punctând, în marginea unor momente care au devenit inefabile, notele simfoniei unei iremediabile tristeți… vezi amanunte despre carte
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro