Populația rezidentă a țării era la începutul anului 2021 de aproape 19,2 milioane locuitori. Declinul din anul 2020 a fost deosebit de mare, de 143 mii locuitori. Raportat la numărul populației rezidente a țării indicatorul a avut nivelul cel mai ridicat din cele 9 țări membre ale Uniunii Europene în care populația a fost în declin (Bulgaria, Croația, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Polonia, Ungaria și România). Veritabila escaladare a declinului s-a produs prin recrudescența scăderii naturale a populației (120 mii locuitori), în urma ascensiunii masive a numărului de decese, și în secundar prin migrație externă netă negativă (doar 23 mii persoane). Migrația externă în țările europene a marcat un recul drastic prin măsurile restrictive adoptate de guvernele europene (și din alte părți) în circulația persoanelor. Datele Institutului Național de Statistică asupra mișcării naturale a populației în lunile ianuarie-septembrie din acest an indică un declin natural consistent mai mare decât cel din aceeași perioadă a anului trecut – 91 mii locuitori față de 66 mii. Majorarea provine numai din ascensiunea numărului de decese, numărul născuților vii nefiind în regres. Dacă declinul natural din acest ultim trimestru al anului va fi la nivelul celui din anul trecut, întreaga scădere naturală a populației în anul 2021 s-ar putea să atingă 140 mii locuitori. Enorm pentru o populație de 19 milioane locuitori! I se va adăuga contribuția negativă a migrației externe din acest an, mărind dimensiunea declinului populației.
O radiografie la nivelul localităților, județelor și regiunilor de dezvoltare economică relevă amploarea crizei demografice în care se află țara. Peisajul este cel al unui dezastru în care cei mici și slabi dispar inexorabil alimentând cu puținul care le-a mai rămas pe cei mai mari și mai puternici. Dar acest puțin nu îi poate salva pe termen lung pe cei din urmă, ei înșiși purtând tarele unei maladii cronice, denatalitatea.
Din cele 3122 de localități în numai 244 a existat o creștere naturală a populației iar nivelul acestei creșteri a fost mai mic de 7 mii locuitori (tabelul 1). În 92 la sută dintre localitățile țării numărul decedaților l-a depășit pe cel al născuților, declinul natural ajungând la aproape 126 mii locuitori. Cifrele sunt catastrofale la o populație de 19 milioane locuitori.
Tabelul 1. Distribuția numărului localităților după creșterea
sau scăderea naturală a populației în anul 2020 (Sursa datelor: INS)
Mediul | Scădere naturală | Creștere naturală | Creștere zero | Toate localitățile |
Număr localități | ||||
Urban + Rural | 2871 | 244 | 7 | 3122 |
Urban | 268 | 19 | 0 | 287 |
Rural | 2603 | 225 | 7 | 2835 |
În procente | ||||
Urban + Rural | 92 | 8 | 0 | 100 |
Urban | 93 | 7 | 0 | 100 |
Rural | 92 | 8 | 0 | 100 |
Scăderea / creșterea numărului populației – locuitori | ||||
Urban +Rural | -125546 | +6810 | 0 | -118736 |
Pentru a întregi profunzimea dezastrului demografic voi adăuga că numărul decedaților a fost de 2 ori mai mare decât numărul născuților în 1240 localități, de 3 ori mai mare în 574, de 4 ori în 232, de 5 ori în 112, de 6 ori în 69 și de 7 ori și mai mult în 98 de localități. Ce viitor poate avea populația acestor peste 2300 de localități?
În toate județele țări și în Capitală populația a fost în regres natural cu valori cuprinse între mai puțin de 1000 de persoane în județele Ilfov, Covasna, Sălaj și Bistrița-Năsăud și peste 4000 mii persoane în Capitală și județele Prahova, Dolj, Bacău, Teleorman, Argeș, Hunedoara, Olt, Buzău și Neamț.
În dinamica teritorială a populației rezidente pe lângă componenta naturală intervine și migrația populației. Este vorba de migrația internă cu schimbarea domiciliului și de migrația externă. Această din urmă componentă este neobișnuit de mică în anul 2020, s-a precizat deja, si nu este luată în considerare la nivel teritorial, datele nefiind încă disponibile. Migrația internă este însă importantă ca dimensiune și includerea ei în dinamica populației rezidente pe județe și îndeosebi pe regiuni de dezvoltare economică este necesară și semnificativă. Sunt incluse schimbările de domiciliu între localități, între județe și între sectoarele Capitalei. Termenii folosiți de INS sunt de Plecați și Sosiți.Un număr de 368 nii de persoane și-au schimbat domiciliul în anul 2020, femeile deținând o proporție de 52 la sută. Din cele 368 mii persoane care și-au schimbat domiciliul 59 la sută locuiau în mediul urban și 41 la sută în mediul rural. Fluxurile migratorii între medii își păstrează în anul 2020 marea schimbare survenită în prima jumătate a anilor 1990, în contextul declanșării marilor schimbări politice, economice și sociale, inversarea dimensiunii fluxurilor migratorii între medii, cel din rural în urban reprezentând 21 la sută iar cel din urban în rural dominând migrația dintre medii cu 32 la sută (rural-rural=20 la sută; urban-urban=27 la sută
Prin migrație internă cu schimbare de domiciliu au pierdut populație 33 de județe. Cele 8 în care migrația a fost pozitivă sunt Ilfov, Cluj, Timiș, Brașov, Iași, Sibiu, Arad și Bihor. Se adaugă Municipiul București cu migrație netă pozitivă de 5624 persoane. Migrația pozitivă a depășit mărimea scăderii naturale în doar 5 județe și populația a crescut: Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Ilfov și Timiș. Cu alte cuvinte migrația pozitivă nu a depășit scăderea naturală în județele Arad, Sibiu și în Capitală, numărul populației rezidente fiind în declin.
Migrația internă cu schimbare de domiciliu are neîndoielnic o motivare economică, mai mare sau mai mică, dar nu este singura, mai ales în cazul mișcării între localități din același județ și chiar între județe vecine din aceeași regiune economică. Problemele familiale, căsătoria în primul rând, au rolul lor în motivarea migrației, după cum arătau datele pentru ani relativ recenți. Nu este exclus ca și probleme de educație a copiilor să aibă un rol, dacă ținem cont că 26 la sută dintre cei plecați au vârste de până la 20 de ani în mediul urban și 34 la sută în mediul rural. Doar cercetări selective socio-demografice ar putea oferi răspunsuri.
O privire asupra destinației celor plecați dintr-un județ relevă în cele mai multe cazuri o situație aparent surprinzătoare: nu predomină plecările în alte județe. Mai mult de jumătate dintre plecările cu schimbare de domiciliu au loc în același județ. Excepțiile sunt județele Ilfov, Giurgiu, Călărași, Vaslui, Brăila, Ialomița, Teleorman, Botoșani și Galați, la care se adaugă Capitala, unde proporția celor plecați în același județ (în sectoare ale Capitalei) este mai mică de 50 la sută. Pe de altă parte, sunt județe în care migrația în județ reprezintă 70-80 la sută: Sibiu, Arad, Satu Mare, Timiș, Cluj, Bihor. În județele din prima categorie, aflate în regiunile economice mai puțin dezvoltate Nord-Est, Sud-Est și Sud Muntenia, gradul de dezvoltare economică a orașelor (municipiilor) și expansiunea acesteia nu constituie stimulent pentru migrare intra-județeană. În județele din a doua categorie, aflate în regiunile economice mai dezvoltate și în expansiune Vest, Nord-Vest și Centru, orașele (municipiile) oferă mai multe oportunități economice și migrația intra-județeană este favorizată. Se pot adăuga ca factori de influență particularități ale expansiunii imobiliare la nivelul județelor, ca și particularități teritoriale de altă natură, dificil de identificat din datele INS. Date asupra migrației la nivel de județ pe medii, sexe și vârste ar putea favoriza cunoașterea, deciziile asupra schimbării domiciliului în altă localitate având în spate un veritabil conglomerat de factori economici, profesionali, educaționali, culturali, familiali, psihologici.
Valorile mai mici ale proporției celor plecați din județul Ilfov în județul Ilfov și dintr-un sector în altul al Capitalei țin de complexitatea economică, demografică, imobiliară și de altă natură a Zonei Metropolitane București. Cele două proporții sunt relativ mici deoarece aproape jumătate dintre cei plecați din județul Ilfov au avut drept destinație Capitala și aproape 30 la sută dintre cei plecați din Capitală au plecat în județul Ilfov. Crearea, expansiunea economică, dezvoltarea infrastructurii și demografia zonelor metropolitane își vor pune amprenta în măsură crescândă asupra geografiei migrației interne.
Determinarea economică a migrației interne poate fi identificată la nivelul migrației intra- și inter-județene într-o anumită măsură doar, diverși alți factori influențând fenomenul la acest nivel geografic. Datele agregate folosite în studiu asupra schimbărilor de domiciliu (Plecați/Sosiți) la nivel de județ, fără diferențiere pe medii, sexe, vârste, stare civilă și nivel de educație, oferă o viziune generală asupra migrației interne în România, cu posibilități relativ reduse de aprofundare și găsire a factorilor și mecanismelor care diferențiază fenomenul la nivel teritorial.
Determinarea economică migrației este însă vizibil prezentă în modelarea migrației la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare economică, expresie a decalajelor de dezvoltare economică și socială. Intervin și caracteristicile scăderii naturale a populației și ale migrației externe. În câteva hărți sunt prezentați indicatori demografici și economici semnificativi la nivel regional.
Dimensiunea scăderii naturale a populației în anul 2020 are o anumită „culoare” economică, după cum se poate observa în figura 1. Istoric vorbind, creșterea naturală a fost mai importantă în regiuni mai puțin dezvoltate ale țării, cu un nivelul de educație mai scăzut. Lucrurile s-au schimbat în contextul evoluțiilor economice și sociale regionale de după anul 2000 îndeosebi. Harta regiunilor mai dezvoltate și mai puțin dezvoltate s-a conturat și își consolidează conturul, cele trei regiuni din Transilvania detașându-se față de cele aflate în exteriorul lanțului carpatic, cu notabila excepție a regiunii București-Ilfov. Declinul natalității a fost mai important în regiunile mai puțin dezvoltate și nivelul scăderii naturale a populației este astăzi mai ridicat. Ratele scăderii naturale din figura 1 oglindesc această realitate. Doi factori vin în sprijinul diferențierii. Pe de o parte, nivelul mai scăzut al natalității provine și din emigrația externă mai importantă a populației tinere din regiunile mai sărace, afectând structura pe vârste a populației și, implicit, natalitatea. Pe de altă parte, măsura concediului și indemnizației de creștere a copilului, care a împiedicat o veritabilă cădere a natalității, a avut și are efecte pozitive (chiar moderate fie ele) în măsură mai mare în regiunile mai dezvoltate din Transilvania unde numărul femeilor salariate (ori având alte venituri), beneficiarele majore ale măsurii, este mai mare decât în regiunile mai puțin dezvoltate. Și mortalitatea diferențială își pune amprenta. În cazul regiunii București-Ilfov, cu scăderea naturală cea mai mică, pe lângă cei doi factori menționați poate fi adăugat cel al unei importante populații tinere care și-a stabilit și își stabilește domiciliul în județul Ilfov și în Capitală.
Al doilea indicator la care relația economic-demografic poate fi evidențiată este rata plecărilor în alte regiuni. Nu sunt deci incluse plecările în interiorul regiunii. Iată în figura 2 de unde pleacă cu schimbare de domiciliu cele mai multe persoane și cele mai puține, ca rate la 1000 locuitori. Se pleacă în măsură mai mare din regiunile mai puțin dezvoltate și din regiunea București-Ilfov și în măsură mai mică din cele 3 regiuni mai dezvoltate din Transilvania. Examinând direcțiile fluxurilor din regiunile mai puțin dezvoltate Nord-Est, Sud-Est, Sud Muntenia și Sud-Vest Oltenia spre cele 3 regiuni din Transilvania, iată, în ordine, proporțiile persoanelor plecate: 29, 19, 9, 34 – procente din ansamblul celor plecați din cele 4 regiuni în alte regiuni. Proporția mai mică din regiunea Sud Muntenia se explică prin atracția și proximitatea geografică a regiunii București-Ilfov. Proporția relativ mare a plecărilor din regiunea București-Ilfov are în spate îndeosebi plecările din Municipiul București spre regiunile Sud-Muntenia (vecină), Nord-Est și Sud-Est, fluxurile spre cele trei regiuni din Transilvania fiind minore. Cu toate particularitățile existente, relația economic-demografic este prezentă în ratele de plecare în alte regiuni.
O precizare asupra ansamblului migrației interne cu schimbare de domiciliu se impune. Este migrație cu schimbarea reședinței permanente. Deciziile de schimbare a domiciliului într-o țară în care 95 la sută dintre locuințe sunt ocupate de proprietar, proporția cea mai ridicată din Uniunea Europeană, media fiind de 45 la sută), au în spate motivări complexe la nivelul individului și, mai ales, al familiei. Celelalte lucruri fiind egale, propensiunea spre migrare este mai mare la populațiile care ocupă locuința ca și chiriași, ceea ce presupune o migrație internă cu schimbarea reședinței obișnuite mult mai importantă decât cea din țara noastră cu schimbare de reședință permanentă.. Este însă vorba de schimbarea reședinței obișnuite și nu a celei permanente (domiciliul). De aceea și datele statistice asupra migrației interne au comparabilitate redusă. Reședința obișnuită este cea în care o persoană locuiește efectiv timp de cel puțin 12 luni. Ea coincide în cea mai mare parte în țara noastră cu reședința permanentă (domiciliul).
Migrația netă la nivelul regiunilor are o semnificație economică evidentă, decalajele de dezvoltare economică modelând dimensiunea indicatorului (figura 3). Regiunile mai dezvoltate sunt beneficiarele migrației interne, în defavoarea celor 4 regiuni mai puțin dezvoltate din estul și sudul țării, regiuni care, să ne amintim, suferă și de scăderea naturală cea mai importantă. În tabelul 2 poate fi examinată întreaga geografie a migrației între-regiuni, regiunile beneficiare ale migrației, de unde vin migranții și câți, regiunile sărăcite de populație prin migrație, unde pleacă migranții și câți, ce primesc ca populație din regiunile mai dezvoltate.
Tabelul 2. Migrația netă pe regiuni de dezvoltare economică în anul 2020 – persoane
(migrație cu schimbare de domiciliu) (Sursa datelor: INS)
Rând 1 | R1 | R2 | R3 | R4 | R5 | R6 | R7 | R8 |
Coloana 1 | ||||||||
R1 | +407 | +465 | +208 | +573 | +1121 | +1053 | +2733 | |
R2 | -407 | +92 | +35 | +179 | +352 | +1169 | +4642 | |
R3 | -465 | -92 | -11 | +92 | +125 | +512 | +8290 | |
R4 | -208 | -35 | +11 | +1382 | +232 | +936 | +3358 | |
R5 | -573 | -179 | -92 | -1382 | +407 | -195 | +291 | |
R6 | -1121 | -352 | -125 | -232 | -407 | -1334 | +77 | |
R7 | -1053 | -1169 | -512 | -936 | 195 | +1334 | -174 | |
R8 | -2733 | -4642 | -8290 | -3358 | -291 | –77 | +174 | |
Caracteristicile migrației interne și îndeosebi migrația netă bine diferențiată din cele 8 regiuni nu pot fi separate de gradul de dezvoltare economică în profil teritorial, dominat de mari discrepanțe. Regiunile mai dezvoltate au atras și atrag populație din regiunile mai sărace, efectul fiind majorarea discrepanțelor: migranții contribuie la progresul economic și mai rapidă al regiunilor mai dezvoltate, golind regiunile mai sărace de factorul esențial al dezvoltării, populația. Iată în figura 4 nivelul Produsului Intern Brut în cele 8 regiuni în anul 2018.
Diferențele sunt importante și harta este asemănătoare cu cea a migrației nete la nivelul regiunilor. Cele 4 regiuni mai dezvoltate se desprind constant de cele 4 regiuni mai puțin dezvoltate. Transilvania își mărește avantajele economice, aproape toate lucrările majore de infrastructură rutieră și feroviară au fost și sunt în Transilvania. Regiunea București-Ilfov, înconjurată de o imensă regiune mai puțin dezvoltată, Sud Muntenia, și nu departe de alte două regiuni mai puțin dezvoltate, Sud-Est și Sud-Vest Oltenia, toate 3 având contribuții mari la ascensiunea economică a regiunii București-Ilfov prin imensele fluxuri de migranți, tinde să se blocheze prin lipsa unor infrastructuri moderne rutiere și feroviare în sudul țării, ca și prin infrastructura aeriană. Aeroportul Henri Coandă va deveni, cu toate extinderile pe care le cunoaște, supraaglomerat și operând greoi nu peste mult timp (aeroportul Aurel Vlaicu oricum este compromis pentru extindere prin dezordinea imobiliară din zonă), fără a mai vorbi de absența unor linii de cale ferată dublă, electrificată și de linii de metrou regional. Actualul model de dezvoltare economică regională nu poate duce decât la o distanțare și mai mare a celor 4 regiuni mai dezvoltate. Se ridică însă o problemă crucială pentru dezvoltarea regiunilor și a țării: cât timp vor mai putea cele 4 regiuni mai puțin dezvoltate fi rezervor de populație pentru cele 4 regiuni mai dezvoltate?
Previziunile asupra migrației interne și dezvoltării teritoriale constituie un domeniu de mare dificultate și complexitate, inclusiv pentru că România este parte a Europei, a Uniunii Europene, migrația și dezvoltarea fiind conectate, ca determinări și implicații, la evoluțiile din celelalte State Membre ale Uniunii. Și în alte țări ale Uniunii evoluțiile demografice sunt preocupante. În anul 2020 în 19 State Membre a existat scădere naturală a populației, în unele dintre ele aceasta fiind însă depășită de migrație netă pozitivă. Ceea ce apare brutal în evidență în datele pentru țara noastră din perspectivele Eurosat asupra populației pe județe și regiuni de dezvoltare în deceniile care vin este conturarea unui dramatic tablou al accentuării depopulării țării prin acumulări negative de durată. De fapt, la nivelul majorității județelor, termenul propriu este cel de catastrofal (figura 5). În 18 județe declinul ar fi mai mare de 25 la sută până în anul 2050. În județele Buzău, Gorj, Caraș-S., Hunedoara, Olt, Tulcea, Mehedinți și Brăila reculul ar fi mai mare de 30 la sută iar în județul Teleorman ar ajunge la 41 la sută. În sudul țării depopularea ar urma să aibă proporțiile cele mai mari. Ar urma să rămână în anul 2050 în sudul țării un județ, Ilfov, cu o spectaculoasă creștere a populației de 42 la sută (!), alături de Municipiul București cu un declin de 23 la sută și județele vecine Dâmbovița, Prahova, Ialomița, Călărași, Giurgiu și Teleorman cu scăderi ale populației în jur de 25 la sută în primele 5 și 41 la sută în județul Teleorman. Își va putea menține regiunea economică București-Ilfov supremația dezvoltării într-o imensă regiune Sud-Muntenia în depopulare accentuată și ținând cont și de dezavantajele deja menționate ale infrastructurilor? Straniu scenariu.
Depopularea apare dramatică și la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare economică (figura 6). Regiunile 2. Sud-Est, 3. Sud Muntenia și 4. Sud-Vest Oltenia ar urma să piardă mai mult de un sfert din actuala populație. Cele 4 regiuni mai dezvoltate ar urma să aibă scăderi mai mici ale populației rezidente determinate atât de o scădere naturală mai redusă, menționată deja, cât și de migrația internă netă pozitivă pe care o au și care este de inclusă în ipotezele perspectivelor Eurostat. În această grupă a regiunilor cu scăderi mai mici este inclusă și regiunea 1. Nord-Est, regiune care deși are o migrație netă negativă a avut și mai are încă un declin natural inferior altor regiuni.
Menționam criza de forță de muncă instalată și aflată în consolidare după trei decenii de natalitate scăzută și masivă emigrare în străinătate a populației tinere și adulte. Criza se va adânci, datele Eurostat din seria de perspective 2019 sunt lipsite de echivoc (tabel 3).
Tabelul 3. Numărul populației rezidente în vârstă de 20-50 ani
pe trei grupe de vârstă în anii 2020, 2025, 2030, 2040 și 2050
în perspectivele Eurostat – în milioane persoane
Vârsta | 2020 | 2025 | 2030 | 2040 | 2050 | Scădere 2020-2050 |
20-29 ani | 2,1 | 1,9 | 1,9 | 1,8 | 1,5 | 0,6 |
30-39 ani | 2,7 | 2,3 | 1,9 | 1,8 | 1,7 | 1,0 |
40-50 ani | 3,3 | 3,1 | 2.8 | 2,1 | 2,0 | 1,3 |
20-50 ani 20-50 nai | 8,1 | 7,3 | 6,6 | 5,7 | 5,2 | 2,9 |
Scăderea de 2,9 milioane locuitori la nivelul întregii grupe de vârstă 20-50 ani, vârste între care se află ce mai mare parte a populației în vârstă de muncă, înseamnă pierderea unei treimi din această populație.
Fațetele evoluției scăderii naturale a populației și migrației interne în anul 2020 la nivel de localități, județe și regiuni tratate în articol sunt doar o secvență dintr-un lung parcurs demografic. Realitățile din acest lung parcurs se cuvin a fi analizate în ansamblul lor, întrepătrunse pentru a vedea întregul și a-i putea scruta viitorul.
Dormim așa cum ne-am așternut de trei decenii și vom dormi așa cum ne vom așterne în anii care vin. Cu observația că penuria de populație activă economic începe să producă insomnii iar acestea se vor multiplica și agrava, fără ca medicul să poată face ceva. Insomniilor li se vor alătura alte necazuri și dureri cum va fi grija de a susține economic la mijlocul secolului o populație vârstnică de 65 ani și peste de 4,5 milioane, reprezentând 28 la sută din întreaga populație a țării (19 la sută astăzi), într-o populație de 15 milioane locuitori. Dar, nu popoarele își construiesc propriul viitor, propriul destin?
R e f e r i n ț e
Divizia de Populație ONU.2019. World Population Prospects. The 2019 Revision
(https://population.un.org/wpp/).
Eurostat.2020. EUROPOP2019 population projections ( PROJ_19NP)
(https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/tps00002/default/table?lang=en).
Eurostat.2021. Ditribution of the population by tenure status 2019
(https://ec.europa.eu/eurostat/statistics).
Institutul Național de Statistică. 2021 Baze de date statistice TEMPO Online.
(http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table).
Institutul Național de Statistică. 2021. Evenimente demografice în anul 2020.
(https://insse.ro/cms/ro/content/evenimente-demografice-%C3%AEn-anul-2020).
Institutul Național de Statistică. 2021. Populația rezidentă la 1 ianuarie 2020 și 2021
(https://insse.ro/cms/ro/content/popula%C5%A3ia-rezident%C4%83-la-1-ianuarie-2020-%C5%9Fi-migra%C5%A3ia-interna%C5%A3ional%C4%83-%C3%AEn-anul-2019).
(https://insse.ro/cms/ro/content/popula%C5%A3ia-rezident%C4%83-la-1-ianuarie-2021-%C5%9Fi-migra%C5%A3ia-interna%C5%A3ional%C4%83-%C3%AEn-anul-2020).
Institutul Național de Statistică. 2021. Statistică demografică.
Eu as zice ca astea sunt cifrele optimiste. Multi nu isi schimba domiciliul (birocratia e mare si e mai usor sa nu-l schimbi). Un numar foarte mare din acei care nu mai sunt in tara au in continuare carte de identitate cu adresa in romania.
Eventual ar trebui sa vedeti unde in UE creste numarul de cetateni romani, pe unde sunt, daca se poate. Si atunci am putea vedea daca cifrele se bat cap in cap. Am auzit de cazuri cand aveau carte de identitate romaneasca, dar si cate de rezident in 2 alte tari din UE. Fiindca se pare ca la nivel UE nu exista o BD unica si cand vii undeva automat sa pleci de undeva.
Felicitari pentru analiza. Insa impartirea statisticilor pe acele regiuni de dezvoltare nu are o relevanta actuala avand in vedere ca suntem departe de acea reforma administrativ-teritoriala de care se apucase la un moment dat Dragnea. Romania e condusa de judete, care deseori se si cearta intre ele si au planuri foarte diferite. Nu stim de exemplu cum este evolutia demografica in Constanta sau in Iasi, orase aflate in regiuni cu scaderi semnificative, de exemplu
„Dar nu popoarele își construiesc propriul viitor, propriul destin?”
Popoarele au destin? Păi atunci am putea fi foarte aproape de a ne împlini destinul, acela de a deveni o părticică din marea familie europeană, poporul viitorului in 2050. E ceva atât de grav? de catastrofal?
Depopularea acestui teritoriu -județul european România- nu este in sine nicidecum un aspect negativ pentru viitorul popor european. De altfel Parlamentul European a anunțat deja măsuri pentru încurajarea migrației legale și acordării permiselor de rezidență in special pentru populații tinere din Africa și Asia. Deci, care ar fi problema?
Apoi chestiunea așa-zisului declin natural. Pe teritoriul României sălășluiesc in acest moment 3 populații: românii vechi (ce se cred o națiune), românii europeni și țiganii. Doar românii vechi sunt in declin, pe cale de dispariție (căci media lor de vârsta e de peste 50 de ani). Românii europeni sunt o specie ce abia s-a ițit deci nu putem evalua cu precizie situația ei demografică. Cunosc familii cu 3-4 copchii ce au migrat temporar in Italia/Spania, sunt rezidenți acolo dar nu au abandonat gândul de a se întoarce in țară unde dețin proprietăți și uneori investesc. Dar și familii de tineri europeni de limbă română ce nu vor să aibă copii in România. Pentru aceștia soluția ar fi ca UE să accelereze integrarea (sau dezintegrarea?) statului român in federația europeană, iar la conducerea țării să apară partide pur europene, poate chiar de limbă franceză, germană sau suedeză… Chiar și pe acest forum sunt o grămadă de intelectuali cărora le pute rău românitatea și nu se mai satură cu exorcizarea duhurilor rele din neamul cel vechi. Cuplurile româno-europene iubesc bovaric schimbarea și așteaptă instalarea unui guvern european pentru a procrea liniștiți.
Reiterez o aserțiune mai veche – NU există o populație optimă decelabilă pe un anumit teritoriu. Poate că pe pământul ăsta ar trăi mult mai bine 10 milioane de eu-români sau poate 33 de milioane de paki/srilankezi/țigani, nimeni nu poate ști și decide asupra acestui aspect. Nu văd nicio tragedie in dispariția/metamorfoza unui popor îmbătrânit, sătul de el, cu un creier obosit și plin de scârbă față de semeni (mă refer la intelectualitate sau la ce a rămas din ea pe aici). Poporul este o ficțiune, și ca orice poveste poate zbura in orice moment, mai ales că povestașii își urăsc/disprețuiesc audiența, adică frații cei știrbi, murdari și nevaccinați. Nu poate exista niciun popor fără acest liant compus din vorba cea mai bună, mai alinătoare, mai dătătoare de speranță. Când in jurul tău auzi numai de dezastre, catastrofe, crize începi să-ți cauți alt jur. Nimeni nu e captiv unui popor, nimeni nu poate fi obligat să se pună jertfă pe altarul unei ficțiuni vetuste. și eventual să crească și o duzină de copii pe care să-i ofere statului socialist, ca să aibă cine să plătească pensiile unei nomenklaturi odioase.
https://rp-online.de/politik/eu/bischoefe-protestieren-gegen-eu-dokument-weihnachten-und-maria-und-josef-sollen-nicht-genannt-werden_aid-64369173
Romanii europeni au ocazia sa se elibereze de o multime de sechele religioase. De ex. comisia europeana a recomandat sa nu se mai foloseasca termenii de Craciun si nume crestine.
Să vedem cum o să funcționeze războiul UE cu Moș Crăciun. Obama a încercat aceeași figură prin 2015 și a pierdut războiul la scor. De atunci cel puțin, pe malul ăsta al ape n-a mai încercat nimeni să se ia de el…
Sarbatorile mari crestine sunt una si ritualurile religioase habotnice sunt alta. Asa ca mai puneti sa va documentati.
Pentru Neamtu Tiganu.
Nicolaie Iorga a scris ca nu exista oameni puri romani sau ce o fi, noi toti suntem amestec din acei care au trecut prin tara.
Nationalismul si statul national e o inventie, cuplat cu propaganda, ca sa ne conduca mai usor. Daca ne uitam la conducatorii de-a randul secololor, nu a fost nici unul din ei pur roman, „elita” era deja europeana.
INS si Statul Roman habar nu au cati romani mai sunt in Romania si daca stiu ascund.
In alte tari, daca o scrisoare nu te gaseste la adresa declarata ti se cere imediat sa spui unde locuiesti. In Romania, sunt oameni plecati din localitatea natala intr-un oras universitar, lucreaza acolo zece ani si pleaca din tara. Fara sa-si schimbe niciodata adresa desi ei nici nu mai sunt in Romania.
”Veritabila escaladare a declinului s-a produs prin recrudescența scăderii naturale a populației (120 mii locuitori), în urma ascensiunii masive a numărului de decese…”
Cei, foarte-foarte mulți, născuți după război (baby boomers – persoanele născute între 1946 și 1964) au între 57 și 75 de ani. Așa că, peste tot în Europa și în America de Nord, se moare și se va muri masiv încă vreo 15 ani, până dispare complet generația boomers. Asta e situația. Cine are bani de investit, să ia în calcul business-ul pompelor funebre! „Never let a good crisis go to waste.” E, în condițiile actuale, cea mai bună idee de afaceri. Materie primă din abundență, riscuri de faliment sau de șomaj: zero. Cimitirele vor arăta în anii care vin ca niște florării, preoții, groparii, cioplitorii în piatră și sculptorii în marmură vor face averi, iar avourile și locurile de veci în cimitirele mai pricopsite vor costa cât un Mercedes.
CALITATE
Nu stiu daca depopularea este cu adevarat problema esentiala si majora.
Mereu m-am intrebat de ce este nevoie sa creasca numarul de bovine dintr-o cireada, si care este scopul cresterii cirezii ? si ce efecte are asupra mediului si afacerilor ? pentru ca o crestere de consum nu aduce neaparat calitate. Si acum ajung la intrebarea de baza :
– pornind de la cele 2 termeni – subnutrit si malnutrit – oare ce este mai grav – scaderea populatiei sau cresterea procentului in cardrul grupului, din ce in ce mai cavarsitor, de incultura si incompetenta.
Poate pentru că sunt zone unde depopularea este atât de masivă încât blochează orice șansă de dezvoltare economică?
Nu depopularea blochează dezvoltarea economică a unei zone, ci: 1)cadrul legislativ, calitatea garanțiilor oferite de stat afacerilor/proprietății private si nivelul fiscalității/corupției și 2)infrastructura -drumuri, poduri, rețele de utilități, la care se adaugă uneori 3)calitatea/proximitatea solului/resurselor minerale. 1 și 2 au determinat populația să migreze in masă către zări mai prietenoase/prielnice traiului modern. Iară nu invers. Așa se explică de ce avem sate dispărute cu totul de pe hartă, respectiv orașe metropolitane (unde oamenii s-au strâns ciucure, chiar dacă nivelul corupției/taxelor/costurilor vieții este ridicat). Aceste sate abandonate se pot repopula oricând -există capital și interes, nu vă faceți griji- dacă autoritățile ar asigura o minimă infrastructură și oarece facilități fiscale pentru colonizatori (da, ca in America la 1850). Altfel, e remarcabil că există totuși oameni ce acceptă condițiile execrabile de viață și munca fizică extrem de grea din mediul rural și colonizează intens unele zone, e vorba, desigur, de șatrele de țigani in plină sedentarizare/autonomizare. Dar și aceștia caută, firesc, proximitatea unor infrastructuri/resurse (de pildă soluri bogate, păduri, izvoare). Mare parte din România rurală s-a transformat deja in mahala țigănească. Probabil că din biroul de numărător pe abac din capitală nu se vede realitatea asta, in care mii de oameni nici măcar nu au un act de identitate (darmite să fie prezenți in vreo statistică). Cunosc de pildă un caz de identitate scriptică comună pentru nu mai puțin de 5 (CINCI) persoane, recte 5 țigănci oarecum înrudite, de vârste diferite… :) și nu păreau că se sinchisesc…ba erau chiar fericite și puse pe șotii. Și, că tot se vorbea pe topicuri alăturate de poluare/încălzire globală, să zic și de faptul că ei se încălzesc, fără nicio grijă și niciun scrupul ecologic, cu lemne. Pe care le extrag cu drujba din pădurile din vecinătate. De-aia zic, in momentul in care Statul (iar aici cuprind și entitatea-mătușă de la Bruxelles) va nărui infrastructura actuală de utilități, supraviețuitorii șocului vor migra in mahalele țigănești și vor deveni țigani (că e mult mai convenabil, limba mai ușoară și normele șatrei mai puține și mai inteligibile decât cele emise de UE). Nu zic, s-ar putea să mai existe la acel moment și câteva mii de eco-români europeni, dotați cu panouri solare și mașini electrice, dar mi-e teamă că vor trebui să plătească tribut unor feudali pentru dreptul de a exista și circula pe terenurile și drumurile deținute de aceștia.
tigania este scapata de sub control in Romania. vezi clanurile Cirpacilor ce se lafaie n casesele istorice din centrul Timisoarei, vezi Bucalele, Craiova, Clujul si celelalte „municipii” sugrumate de clanuri „interlope” (vorba vine, aia s analfabeti cu fruntea ngusta ce put a jeg acoperit de parfum de firma) si manelisti (ce bubuie muzica de prost gust ce stinjenesc timpanele asemenea muezinilor din mijlocul Parisului). nimeni nu trage nici un semnal de alarma, tara bunicilor e doar in vis, nu ne mai apartine.
Auzim asta de 31 de ani, totusi Numarul persoanelor inscrise pe listele de vot(peste 18 ani!) la AEP e de ani de zile aproape de 19 milioane, uite evolutia post ’89:
– 20 mai 1990, numărul total de 17.200.722 alegători
– 3 Noiembrie 1996, numar total de 17.218.654 alegători
– 26 Noiembrie 2000: 17.699.727 alegători
– 28 Noiembruie 2004 – 18.449.344 alegatori
30 Noiembrie 2008 18.464.274[ alegatori
– 6 Decembrie 2012, numar total de 19.031.219 alegatori
– 11 Decembrie 2016, numar total de 18.924.220 alegatori
– 6 Decembrie 2020, numar total de 18.191.396 alegatori
Daca populatia Romaniei scade in ritm alarmant, cum anunta iNS luna de luna(numar decese mai mare decat nuara nou nascuti), cum de Numarul alegatorilor inscrisi pe Listele ACTUALIZATE(zice AEP!) se mentine?!
Listele de alegatori se bazeaza pe CNP, nu conteaza unde locuiesti in UE. Ai CNP ? Ai drept de vot.
Sa nu uitam cetatenii moldoveni care au capatat si cetatenie romana…642 149.
In parohiile românesti din lumea intreaga se pare că cifrele sunt si mai mari datorita nasterilor de copii neînregistrati in RO. Ma mir ca studiul nu face nici o referire la aceste parohii. Su nu prezinte oare niciun interes ?
Bun eseu, pacat ca datele sunt (inevitabil) eronate din start. Sunt absenti din statistici cei care in teorie stau in Romania, cu buletin romanesc, dar 99% din an au treaba in uniune. Cunosc familii intregi in situatia asta. In plus, e greu si scump sa renunti la cetatenia romana asa ca multi prefera sa o lase asa, pe cat se poate sub radarul administratiei bagacioase.
INS, e doar o altă instituție subordonată politicului, datele oferite nu au nici o credibilitate, sunt coafate pt. a justifica anumite aspecte ce țin de administrație/alegeri locale și parlamentare. Concret, dacă s-ar face public numarul real de locuitori al țării, am fi avut 300 de parlamentari fara sa mai tinem cont de acel referendum, inca nevalidat.
Încă un caz de ascundere a datelor reale de catre autoritățile române este scos in evidență de catre Brexit, autoritățile romane declarau ca in U.K. ar fi undeva spre 450.000 de români, dupa Brexit, autoritățile din U.K. au declarat ca au depus actele pt. rezidenta 1.089.000 de români. Extrapolati situatia la restul țărilor din U.E. in care sunt cetățeni romani, rezulta că numarul celor plecați din Romania e mult mai mare de cinci milioane, undeva spre 8-9 milioane. Mai concret, statul roman stie câți români sunt plecați din țară.
Sunt vreo 5-6 milioane de romani care au rezidenta in UE dar figureaza si cu rezidenta romaneasca. Asa cum este cazul meu sau cazul tuturor cunoscutilor mei plecati. Cu exceptia a 2-3 dintre ei care si-au luat cetatenia altor tari si chiar au anuntat ca nu mai sunt rezidenti romani, desi sunt in continuare cetateni romani. Procedura e asa de complicata ca nimeni nu se preocupa sa anunte ca nu mai e rezident roman. Am fost sa ii anunt ca nu mai sunt rezident roman si fata de la birou nu stia de unde sa inceapa. Asa ca am renuntat. Am doi prieteni care au stat 2 luni vara trecuta sa isi clarifice cu rezidenta. Au plecat inapoi fara sa reuseasca sa duca procesul la sfarsit. Le cerusera atatea acte si justificari ca trebuiau sa faca naveta intre Romania si Norvegia timp de cateva luni.
Problema cu acesti oameni in campania de vaccinare este ca ei sunt numarati la nevaccinati in Romania desi ei sunt inclusi in statisticile altor tari. Dupa ce sunt scosi acesti oameni din statistici o sa vedeti ca procentul de vaccinati este cu 20% mai sus decat cel oficial. Pentru ca procentul trebuie sa reflecte numarul persoanelor vaccinate din totalul celor care traiesc in realitate in Romania. Asa cum se calculeaza acest procent in Norvegia sau in Italia.
Asta e de fapt problema. Toate aceste proceduri sunt extraordinar de complexe si scumpe (in bani, nervi si timp) pentru cetateanul care trebuie sa mai si munceasca in piata concurentia lasi sa plateasca n+1 impozite, nu sa taie frunza la caini prin birourile statului. Am avut o tentativa de a renunta la cetatenie, dar cand am vazut care e procedura si cat sunt costurile am zis lasa ca merge si asa deocamdata, mai draga.
Probabil că așa e. Sunt în SUA de peste 20 de ani. Am pașaport cu domiciliul în afara României de pe la mijlocul anilor 2000. L-am reînnoit la consulatul de la Chicago de nu știu câte ori de atunci. La fiecare reînnoire de pașaport mi-au cerut și pașaportul american, actul de naturalizare, și cred că și permisul de conducere pe care e adresa americană.
Nimic din toate asta n-a descurajat însă autoritățile române. La un moment dat am primit la casa părinților mei din România (ultima mea adresă din România) ceva somație amenințătoare de la primărie pentru nu știu ce. Apoi tot la adresa părinților mei ceva chestie și mai nervoasă de la agenția pentru protecția copilului (sau așa ceva) legată de faptul că copilul #2 (născut de altfel în SUA ca cetățean american, dar căruia i-am făcut și pașaport românesc) nu frecventează nicio școală :) Am fost de-a dreptul stupefiat cum or fi făcut legătura între copil și adresa părinților mei, dar cum în același timp nu reușiseră să proceseze rezidența mea în SUA.
E clar că e o varză totală. Dacă nu pot procesa nici măcar mișcările în afara UE, șansele să aibă o idee cât de vagă despre cele în UE și țările conexe gen Norvegia sau Elveția sunt exact 0.
Apreciez mereu la superlativ analizele demografice ale dl. Ghetau. Din pacate datele culese din teritoriu din primarii privind populatia existenta sunt de multe ori incorecte. Primarii nu cunosc locuitorii care au plecat defintiv ori temporar iar legea nu ii obliga pe cetateni sa spuna la primarie ca migreaza intern sau extern. Toate datele sunt cu mare doza de aproximatie si nici institutiile intre ele nu par a colabora, ministerul de interne, ministerul sanatatii, administratiei publice, ministerul muncii si casele de pensii.
Satele se vor depopula, orasele vor creste in continuare, vedem bine cum „explodeaza” constuctiile in centrele urbane care ofera oportunitati. Agricultura se transforma, nu mai este nevoie de atatia agricultori ca inainte sa lucreze pamantul , vor dispare sate si comune intregi.
Este „mersul lumii” in fata caruia Romania nu se poate ascunde, doar adapta la modul, unde e lipsa de forta de munca, o importam din Asia si Africa pt acesti oameni, Romania fiind raiul de pe pamant.
Sunt fenomene care se pot atenua insa nicidecum opri atata timp cate mai exista miscare libera pe care insa o vad tot mai ingadita, pandemia aratand clar limitele ei, acum pandemia, data viitoare pt salvarea planetei.
Greșit, orașele nu vor mai crește! Migrația netă e dinspre oraș spre sat. Știu că sună invers decât în propaganda imobiliarilor, dar tendința e de depopulare a orașelor dinainte de pandemie.
Potrivit calculelor ZF, Bucureștiul ar trebui să atragă în următorii zece ani cel puțin 1 milion de oameni, pentru ca proiectele de dezvoltare imobiliară actuale și cele care sunt în lucru să nu rămână nevândute, goale, pustii. Numai că pandemia a inversat tendința și oamenii au început și vor continua să fugă de aglomerația și poluarea din București. Datele INS arată că în 2020 au plecat de la ţară la oraş 78.000 de locuitori, iar de la oraş la ţară 116.000, diferenţa netă dintre cele două fluxuri migraţioniste fiind de 38.000 de persoane, dublă faţă de anii anteriori.
Mai sunt si alte orase in tara decat Bucurestiul.
sa te auda al de sus, ca de aici din trafic de pe podu grant nu se simte deloc migratia catre tara.
in ceea ce priveste ceausismele astea cu hai sa fim mai multi ca e mai bine, ca se vand mai multe masini de spalat, mai schimbati teoriile ca zic astia ca se incalzeste planeta . pai la ce sa mai faci copii ? sa mearga cu autobuzul la un serviciu amarat si sa platesca jumatate din salariu pe incalzire si jumate pe chirie?
Răspuns al autorului la unele comentarii
Mulțumesc cititorilor care au trimis comentarii la problemele din articol.
Doresc sa fac câteva aprecieri generale și să ofer răspuns la unele întrebări/comentarii.
1. Datele statistice asupra migrației interne cu schimbare domiciliu au la bază menționarea schimbării domiciliului în actul de identitate de către organele de poliție. Datele ar trebui să fie de bună calitate.
Este foarte probabil ca numărul populației rezidente în țară să fie apreciabil mai mic decât cel din datele INS. Care ar fi implicațiile asupra indicatorilor folosiți în articol? Datele din tabelele 1 și 2, ca ș cele din figura 3, nu au legătură cu numărul populației rezidente. Datele din tabelul 3 sunt din perspectivele Eurostat. O populație rezidentă mai mică în anul 2019 ar duce și la o populație rezidentă mai mică în anii 2025-2050 iar implicațiile asupra unor indicatori din articol sunt evidente. S-ar majora ratele scăderii naturale pe regiuni în anul 2020 din figura 1 și ratele plecărilor prin schimbare de domiciliu din figura 2 iar PIB-ul pe locuitor ar fi și el mai mare în figura 4.
Datele asupra migrației internaționale a românilor provin de la statistici naționale asupra imigranților și de la datele furnizate de Eurostat asupra emigranților în alte țări, completate cu date ale INS din colaborarea cu oficii naționale de statistică. Datele se referă la populația cu reședința obișnuită într-o țară, însemnând locuirea pentru o perioadă de cel puțin 12 luni sau mai puțin dar cu intenția de a locui cel puțin 12 luni (standarde introduse în țările UE după seria de recensăminte din jurul anului 2010). Eurostat primește datele asupra migrației internaționale de la oficiile naționale de statistică. Dacă în statisticile naționale furnizate Eurostat apar incoerențe în unele cazuri (duble înregistrări), Eurostat nu dispune de instrumente de corectare.
2. Situația demografică dramatică la nivelul județelor dar și argumente de ordin economic reclamă urgent o reformă a împărțirii administrativ-teritoriale, prin crearea regiunilor, unități cu alt potențial uman și economic. S-ar reduce considerabil și puterea coruptă și nocivă a structurilor transpartinice care s-au creat și consolidat în timp la nivelul a 41 de județe și 6 sectoare ale Capitalei. Dragnea a vânturat nu multă vreme ideea regionalizării dar s-a potolit rapid, dându-și seama că își taie creanga de sub picioare, baronii județelor. Cine dorește cu adevărat regionalizarea la nivelul clasei politice? Probabil, nimeni. Cu atât mai mult la nivelul județelor. Din sărăcia acestora se alimentează proiecte și măsuri multe, cu bani publici, extrem de profitabile. În actualul guvern există un foarte bun profesionist in probleme de regiuni-regionalizare-regionalism dar a plecat la … Ministerul Apărării. Prăbușirea demografică și economică a multor județe va fi mult mai dramatică în consecințe și costisitoare decât cea a unor regiuni, unde pot fi identificate mai ușor pârghii de echilibrare și reducere a consecințelor negative.
3. Da, România este Stat Membru al Uniunii Europene, cu toate drepturile. Inclusiv dreptul la emigrare în spațiul UE. Își imaginează cineva că în context de instalare a declinului populației și în țări mari adoptarea și aplicarea unor politici mai active de favorizare a imigrației vor ocoli România? (Frate, frate, dar…).
4. La mijlocul anului 2020 populația cu reședința obișnuită în țară era de 19261714 locuitori iar cea cu reședința permanentă (domiciliu) era de 22142153 locuitori (date INS). În cele două populații persoanele care aveau 18 ani și peste (votanții) erau în număr de 15631327 (81,2 la sută) și, respectiv, 18242041 (82,4 la sută). Sunt singurele date oficiale. Nu ne putem îndoi de populația cu domiciliu, pe bază de CNP. Asupra populației rezidente cifra exactă o vom cunoaște în anul care vine, la recensământ, dacă vasta operațiune va fi bine organizată, bine efectuată în teren, cu hărți digitale clare ale sectoarelor, cu recenzori bine instruiți și remunerați, cu atitudine pozitivă a populației și cu sprijin deplin din partea politicienilor. Recensământul din anul 2011 a suferit de organizare proastă, atitudine negativă a populației în multe locuri și comportament iresponsabil al unor politicieni.
Cu o populație rezidentă corectă vom putea determina rate corecte la toate fenomenele demografice și economice la 1000 de locuitori (inclusiv ratele de vaccinare și infectare la care se referă Cristi Trusca, 01/12/2021 At 11:44 ). Programele de dezvoltare și finanțare la nivel de localități vor avea o bază corectă pentru toate localitățile. Marea problemă va fi determinarea populației rezidente în țară în anii de după recensământ (la 1 ianuarie și la 1 iulie, după standardele Eurostat). Fără conceperea și aplicarea riguroasă a unei metodologii de înregistrare a românilor care emigrează pentru a-și stabili reședința obișnuită în altă țară (pentru cel puțin 12 luni) vom rămâne după recensământ în aceeași situație a necunoașterii migrației externe și imposibilității determinării corecte a numărului populației rezidente. Iar aplicarea acestei metodologii nu se poate realiza la frontieră, la plecare, ci la primăriile localităților. Metodologia ar trebui să cuprindă prevederi care să stimuleze și să încurajeze corecta declarare a plecării cu schimbare de reședință (recurgând și la practici din alte țări UE). Spiritul civic va conta foarte mult ca și atitudinea și corectitudinea primarilor. Se va putea concepe și aplica eficient o astfel de practică în România? Este indispensabilă.
5. Aprecierile din articol asupra marilor probleme ale infrastructurii rutiere și feroviare din regiunea București-Ilfov ca viitoare piedici în dezvoltarea regiunii își găsește confirmare și în recentele declarații ale unui cunoscut specialist străin în turism internațional, bun cunoscător al celor mai importante locuri și zone de interes pentru turiștii străini în România, potrivit căruia starea infrastructurii de transport din București va determina agențiile străine de turism să evite șederea turiștilor și la București, zburând direct la Sibiu și Cluj. Dar cine să se preocupe de această extrem de complexă problemă a transportului în București și în județele învecinate? Nu există nici voință autentică și nici competență pentru astfel de proiecte regionale etalate pe mai multe decenii viitoare. Punerea în practică a proiectelor din PNRR va fi testul major.
Lui Gabriel V 01/12/2021 At 8:44
În Europa sunt destule populații mici. Au fost și mai mici dar au crescut în timp, echilibrat structural. Unele au nivel de trai foarte ridicat. O populație a României de 15 milioane locuitori în anul 2050 va fi o populație ajunsă la acest număr după 60 de ani de declin, o populație care prin toate caracteristicile majore (structură pe vârste, natalitate, mortalitate) va ajunge ne-sustenabilă demografic, cu resurse interne de redresare și vitalitate epuizate și nu are decât o singură direcție în evoluțiile viitoare.
Multă lume e plecata afara. La mine în sat, o casa din 3 e goala, era goala de fapt, înainte de pandemie. După decesele din anul 2020, a rămas o mare gaura, în situația în care locuiau cite 1 maxim 2 persoane in virsta in fiecare curte. Acum au rămas o grămadă de case goale, pe care însă nu le cumpără nimeni, nici măcar ca si case de vacanta. Avem asfalt, apa curenta de la rețeaua comunei, canalizare, și proiectul pentru băgat gaz. Și totuși satul dispare. Vecinul meu Ghiță, îmi spunea că statul roman minte, și că el nu crede că mai sint cu totul 11 milioane de oameni rămași în România. Și nu e vorba doar de satul meu. In satul de alaturi, din 150 de case, 30 sint cumpărate pe nimic de familia unui tigan din zona, stau și acelea goale, căci onorata familie e la furat și prostituție in occident. Persoanele de 20-30 ani din sat sint necăsătorite, toate plecate sezonier la munca afara. Vin efectiv doar de Crăciun acasă.