vineri, iunie 21, 2024

Din nou, despre scandalul uriaș al excluderii limbii latine ca probă opțională la bacalaureatul secțiilor de filologie

Pentru că se apropie dezbaterea noii legi a educației naționale în parlamentul României, am stat puțin să mă gândesc care politicieni din spectrul nostru politic ar fi cei care ar putea sprijini cauza limbii latine. Mai precis, cine ar fi de acord să propună și să susțină amendamentul propus de Societatea de Studii Clasice din România, și anume, reintroducerea probei opționale de limba latină la bacalaureat, profilul filologie. Limba latină a fost disciplină opțională de bacalaureat  pentru elevii de la filologie până în 2009, atunci când a fost exclusă pe furiș printr-o decizie a Ministerului Educației, luată de pe o zi pe alta, fără consultarea nimănui. Atâta vreme cât li s-a oferit această opțiune, limba latina a fost a doua limbă aleasă ca probă la Bacalaureat, imediat după engleză și înaintea altor limbi moderne sau a literaturii universale.

Cu o tradiție întreruptă și maltratată și, prin violența istoriei, cu prea puțini (și tot mai puțini) apologeți, limbile clasice din România sunt iarăși la cheremul politicienilor. Pe scurt, absența limbii latine ca probă de bacalaureat pentru care să poată opta elevii interesați, așa cum este stipulată scandalos de senin în actuala lege Deca, înseamnă elevi care se vor pregăti mai puțin la această materie și viitori studenți la Litere, Limbi Străine, Istorie, Filosofie, Drept mai puțin calificați pentru domeniul în care se vor specializa.  Apropo, știe cineva cine sunt „specialiștii” care au stabilit că „relevantă” pentru domeniul filologiei este disciplina Economie, iar Limba latină nu, așa cum prevede proiectul Deca? Sau, în general, știe cineva cine a scris aceste legi?

Pentru că în ultimii 20 de ani limba latină a fost progresiv eliminată din școlile și universitățile din România, mă întreb dacă nu cumva motivul este că aceasta alunecă mereu printre faliile ideologice: prea de stânga pentru dreapta și prea de dreapta pentru stânga, prea națională pentru pro-europeni și prea europeană pentru naționaliști, nu e simplu să o încolonezi politic și să marșezi cu ea așteptându-te să câștigi alegători.

Și totuși, recunoașterea faptului că latina are aceste două deschideri importante ar trebui să unifice spectrul politic în direcția apărării ei.

În primul rând, latina este originea limbii naționale – și chiar dacă ni se pare că am demonstrat suficient acest lucru prin faptul că am stabilit norma ortografică a scrierii ba cu î ba cu â, majoritatea vorbitorilor de limbă română nu au argumente minime prin care să răspundă de pildă afirmației doamnei purtător de cuvânt al ministerului rus de externe că româna ar trebui să se numească moldovenească. Ca să nu mai spunem că teoria originii dacice a limbii române câștigă din ce în ce mai mulți adepți. Așadar, dacă vrem să ne respectăm limba (și pe noi înșine) ar fi de la sine înțeles să acordăm prioritate studierii ei. În afara celor câteva cuvinte poetice cu rezonanță latină precum cânt și câmp, pe care le menționa domnul Alex Ștefănescu recent ca dovadă a latinității noastre, am descoperi o abundență de etimologii spectaculoase, de forme morfologice și sintactice preluate direct din latină. Și am mai descoperi o civilizație și o literatură de mare forță, care ne-ar da elan și inspirație când am cădea în plictisul steril și dezorientat al epocii noastre târzii.

Pe de altă parte, limbile clasice și cultura din spatele lor reprezintă fundamentul Europei. În lipsa lor, orice cunoaștere a istoriei europene este superficială, iar literatura, arta, curentele de gândire filosofice, jurisprudența sunt de-a dreptul neinteligibile. Occidentul recunoaște acest fapt, adesea și dintr-un spirit de inerție culturală pe care noi, esticii, traumatizați de himera omului nou (proletarul fără trecut), propusă de comunism, l-am pierdut. Franța, Italia, Germania continuă să studieze în preuniversitar, cu examen final, cel puțin latina, dacă nu și greaca veche, și în aceeași situație se află majoritatea statelor europene. Inclusiv vecina noastră Ungaria le oferă elevilor de liceu opțiunea de a da examenul de bacalaureat la latină. Acești elevi au automat conștiința apartenenței la cultura europeană, pe care o înțeleg în substraturile sale. Facând loc latinei între opțiunile de bacalaureat le transmitem tinerilor noștri că europenitatea lor nu este pusă sub discuție, le oferim o ancoră de identitate în mediul cosmopolit în care vor trăi inevitabil, îi vom îndruma către ceea ce ne apropie (mai degrabă decât ceea ce ne desparte) de spiritul european.

Dincolo însă de aprecierea și respectul față de limba română și față de Europa, aspectul cel mai evident și cel mai puțin abordat al studierii limbii latine în sistemul de învățământ este capacitatea acesteia de a crea competență și performanță. Este foarte greu să trișezi la un examen de latină sau greacă veche, este extrem de greu să plagiezi o teză de licență sau de doctorat. Deprinderea unei limbi atât de complexe necesită o disciplină a muncii și formează o claritate a gândirii care fac practic imposibile înșelătoria sau amatorismul academic. Faptul că specialiștii noștri din domeniile umaniste deja trebuie să apeleze la traduceri, adesea chiar în alte limbi decât româna, pentru documentele în latină sau greacă pe care le studiază diminuează considerabil calitatea și originalitatea cercetării lor. Cât privește filologia clasică, singura secție academică de unde mai ies cunoscători de limbă latină și greacă veche, aceștia nu au cum să atingă un nivel academic similar filologilor clasici din alte țări: cei numai trei ani din sistemul Bologna sunt insuficienți pentru a-i aduce pe studenții complet începători în anul I, fie ei și sclipitori (cum sunt cel mai adesea), la capacitatea de a citi fluent în original Ovidiu, Seneca, Platon și Homer.

Ca să rezum acest ultim argument, prezența latinei în curriculum-ul secției de filologie la liceu nu este accidentală, ci esențială. De când aceasta a fost redusă la o neînsemnată oră pe săptămână și fără perspectiva unui examen final, și secțiile de filologie s-au redus exponențial (au rămas aproximativ o treime din câte erau acum 10 ani). Caracterul distinct al profilului, cu accentul pus pe rigoarea și învățarea disciplinată a acestei limbi dificile, făcea filologia să fie o alternativă redutabilă la profilul real. Astăzi în schimb filologia a devenit profilul celor slabi și nedisciplinați, prea puțin dispuși să muncească mai mult decât strictul necesar. Până și limbile străine moderne se fac adesea mai bine la real… Ne îndreptăm direct spre situația de dinainte de ‘89, când liceele nu mai aveau profil uman. Oare ce înseamnă acest lucru din punct de vedere politic? Unde am fost atunci și unde suntem acum?

În concluzie, mă întreb din nou: se vor găsi în săptămânile care urmează un număr de politicieni dispuși să preia această cauză și să facă ceea ce este bine pentru elevii din România, pentru familiile lor, pentru societatea noastră, dar și pentru profesionalizarea mediului nostru academic? Mai există politicieni care luptă pentru principii și nu pentru diverse grupuri de interese?

Distribuie acest articol

111 COMENTARII

  1. Nu am nimic cu Dna. Deca, ministru ajuns în acest fotoliu doar fiindcă a vrut Johanis. Mă întreb, ce oare a adus nou în învățământ, această doamnă ministru , iar în extenso ce au adus de fapt toți ceilalți miniștrii care s-au perindat, toți fiind numiți politic. Răspund tot eu…Nimic notabil ! Ce au scos ? Este foarte mult de povestit aici, dar rezultatul momentului sunt analfabeții funcționali care abundă, chiar și prin Ministerul Învățământului, vezi acel ministru (fost sindicalist ), care ne povestea că la el în sat se utiliza frecvent expresia , țineți-vă bine GENUNCHE . Să mulțumim celui de sus că cea mai cea dintre doamnele ministru, vezi Abramburica , nu a reușit să permită loazelor fără bacalaureat să intre în facultățile României . Asta ar mai fi lipsit ! Ce ne mirăm că programele școlare sunt tot mai ciuntite, că au dispărut latina și greaca veche, când ai noștri absolvenți de liceu, de exemplu , despre Luceafărul lui Eminescu spuneau doar că …este foarte lung . Ascultați discursurile majorității parlamentarilor și veți realiza pe mâinile cui a ajuns învățământul și cultura la noi! Cum zicea și săracul Dantes, mă rog , într-un alt context…….Lăsați orice speranță ….Nu că ar fi iadul în România, (deși departe nu este ) dar în ceea ce privește învățământul, putem spune liniștiți….orice asemănare cu fapte sau persoane , este cruda realitate !

  2. Frumoasa si apriga pledoarie pentru limba latina in licee. Fac parte din ultima generatie care a terminat liceul in forma de real si uman, dupa care au aparut liceele cu diferite profiluri. Limba latina, am facut in cls a 9 si a 10, cu o foarte buna profesoara, L.Papadima. Limba latina foloseste si celor din medicina, biologie si geografie. Eliminarea ei din liceu s-a facut la presiunea unor grupuri de interese care au vrut mai multe ore la alte materii, pentru a avea norme didactice. Personal, as scoate religia in favoarea limbii latine.

  3. Tot respectul Doamna Ciocani pentru perseverenta dvs. de a reveni la acest subiect atit de important si (ar trebui) definitoriu cultural pentru noi toti romanii , de a-l aduce din nou in atentia tuturor si rabdarea dvs. de a-l explica din nou, si din nou, in contextul agresiunii (si) in acest domeniu al unei clase politice analfabeta functional, in toate cele, dar plina de doctori ca intr-o policlinica de cartier.
    De ce si pe cine deranjeaza limba latina ?

  4. Cred ca este important să încurajăm studierea limbilor clasice și, în particular, a limbii latine, în școli și universități. În plus față de beneficiile pentru educația și cariera viitorilor studenți, studierea limbilor clasice poate oferi o perspectivă mai amplă și o înțelegere mai profundă a culturii și istoriei noastre.

  5. Regret, dar nu e cazul și nu vreau să mai am menajamente: cum să înțeleagă absolvenții privatelor neacreditate „ecolojică”, „româno-americană” sau ministra învățămîntului, absolventă de vapoare la Constanța, valoarea latinei, că, deasupra de fundamentul limbii române, este disciplină, educație?

  6. – Metrul etalon (dincolo de calculul matematic specific/a se vedea Wikipedia) a fost realizat la un moment dat ca „o bară dintr-un aliaj de platină, având trasate două marcaje la distanță de un metru unul de celălalt.” Tot așa pentru Kg avem „masa etalonului păstrat la Biroul de Măsuri și Unități din Sèvres.”
    – Astăzi toate limbile Pământului aleargă spre Turnul Babel.
    – Limba latină și Greaca veche („limbi moarte”) spun astăzi ce spuneau și în urmă cu mai bine de 2000 de ani!
    – Nici un sistem de învățământ responsabil nu-și poate permite să renunțe la aceste ancore!

  7. Problema este destul de complicata, stimata doamna!

    In primul rand, la intrebarea „care politicieni din spectrul nostru politic ar fi cei care ar putea sprijini cauza limbii latine?”, mi-e teama ca raspunsul corect este: nici macar unul( ma refer la cei din majoritatea parlamentara guvernamentala, pentru ca totusi, la USR, inca am sperante)! Nu e o surpriza, pentru ca nu prea cred ca vreunul dintre parlamentarii romani PSD + PNL are minimale capacitati de a intelege un text simplu in limba latina, despre minime cunostinte legate de originile limbii romane nici nu poate fi vorba in randul alesilor neamului….care neam, in proportie de peste 90% este la fel de troglodit precum cei pe care-i alege sa-l reprezinte.

    Intr-adevar, „orice cunoaștere a istoriei europene este superficială” in absenta cunoasterii macar a catorva elemente privind limbile clasice: greaca veche si latina. Din pacate, aproape ca se ignora faptul ca civilizatia si cultura din zilele noastre datoreaza extrem de mult atat Greciei antice, cat si Romei, Imperiului roman. Atunci au fost inceputuri fara de care, astazi, poate nu am fi ajuns acolo unde suntem ca societate, din foarte multe puncte de vedere. In acest paragraf ma refer la Europa, in general, dar si la cele exportate de europeni peste Atlantic.

    In ceea ce priveste Romania nu prea am ce sa comentez. Ministerul educatiei din mandatele Campeanu si Deca e un dezastru national, asa ca nici macar nu ma pot gandi ca ar exista pe acolo cineva care sa se gandeasca profund la ce inseamna mostenirea noastra latina. Daca as avea putere de decizie in acest sens, as propune in clasele 8 si 9 o disciplina care sa imbine moderat limba latina cu mostenirea istorica lasata noua europenilor de catre Roma antica…ceva care sa insemne atat limba, cat si civilizatie, cat si infuente politice, sociale, economice mostenite de la romani…bineinteles cu toate particularitatile legate de limba romana ca fondata pe o baza latina. Asta sa fie o disciplina pentru toti, cam cum ar fi „Langue, vie et civilisation francaise” pentru francezi. Iar latina si greaca veche, discipline in 9-12 la clasele de Filologie si Istorie. Cu sau fara bacalaureat la acestea, nu cred ca are importanta majora, gandindu-ma ca cei ce merg la aceste clase merg din paiune si placere si nu o constrangere ca e disciplina de bacalaureat sa-i forteze sa depuna eforturi!

  8. Daca au ajuns sa elimine pana si probele optionale (!) de la bacalaureat, inseamna ca asistam la disolutia sistemului de invatamant romanesc. Bravo, este o mare „realizare” pentru acest guvern. Poate vor mai urma si alte „eliminari” in viitor…stiu si eu…ceva din cartile de istorie, poate niste autori incomozi pentru politicieni, poate chiar limba engleza vorbita de occidentul decadent care uraste Rusia..cine stie?
    Legat de intrebarea ultima: „Oare ce înseamnă acest lucru din punct de vedere politic? Unde am fost atunci și unde suntem acum?” putem spune ca, la fel cum inainte de 89 regimul comunist incerca sa creeze pe banda rulanta ingineri pentru a tine piept capitalistilor si chiar pentru a-i depasi, astazi asistam din nou la o explozie de ingineri si economisti care au nevoie de matematica pentru a indeplini probabil visele umede ale partidului unic (PNL-PSD) si pentru a ridica Romania pe cele mai inalte culmi de dezvoltare. Personal, cunosc destui indivizi si chiar fosti colegi de facultate care stiau foarte, foarte bine matematica, insa stiau mai putin sa faca acordul subiectului cu predicatul. Caci de, nu poti sa le ai pe toate… Este foarte adevarat ca in majoritatea statelor europene, limba latina este studiata in invatamantul pre-universitar si este examen la bacalaureat.

  9. „Ne îndreptăm direct spre situația de dinainte de ‘89, când liceele nu mai aveau profil uman.” Nu știu cum se face că eu am terminat un liceu cu profil uman, înainte de 1989. Pe scurt, tocmai ați lansat o minciună. Dar se acceptă, că e despre ceva dinainte de 1989. De fapt, această retorică este doar un paravan pentru dorința ca propria specialitate (evident, de o importanță copleșitoare) să capete o pondere cât mai ridicată în programa școlară. Așa mai iese de-o pregatire, deci un ban în plus. Ne ascundem după cuvinte mari. Exact problema cu latina mai trebuia rezolvată. Hai să devenim mai culți, că spiritul bate tot. Hai să învățam că „in patria nostra multae silvae sunt”, chiar dacă ni le taie unii în a căror țară cultura clasică e la loc de cinste.

    • Domnule Vasile, tendința comunista pe care o stie toata lumea a fost una clar de eliminare a liceelor cu profil uman (profilul filologie avea aprox. 6000 de absolventi in 1977 din peste 250 000 elevi, iar in 1985 mai erau aprox. 2500 absolventi de filologie din 361 000 absolventi). Cat priveste banul primit de un profesor pe meditatii, este ridicol ce spuneti… Oricare dintre cei foarte putini care simtim aceasta datorie fata de cultura romana puteam castiga incomparabil mai mult din orice job corporatist. Un atasament corect fata de valorile nationale si un respect fata de acestea ar duce și la protejarea tării înseși. Valorile nu sunt ale noastre, noi doar le transmitem mai departe, ca și patria. Dar daca nu ne intereseaza decat prezentul material, merge si un ban luat pe padurile vandute… cresc altele, nu?

      • ”Oricare dintre cei foarte putini care simtim aceasta datorie fata de cultura romana puteam castiga incomparabil mai mult din orice job corporatist.”

        Știu manageri la Vodafone plătiți cu 65-70.000 de lire pe an, dar am dubii serioase că ”oricare” dintre comentatorii pro-latină la bac ar fi capabili de ”orice” asemenea joburi corporatiste.

    • Mai Vasile ai dreptate: tie iti ajunge rusa !:(( Si stiu foarte bine ca la uman pe vremea ta erau doua categorii: cei care chiar erau interesati de partea umanista si loazele tampe care aveau nevoie de o diploma, sa ajunga sefi la partid! Sati jos si nu mai macani! Da esti fericit ca esti si azi la putere!

    • Toarshu’ Vasile, nu stiu ce ai invatat mata in materie de logica la profilul uman inainte de 89, dar aici esti intr-o confuzie ideologica clara: latina era disciplina OPTIONALA la bac, nu obligatorie. Demersul logic de combatere a pozitiei autoarei ar trebui sa inceapa de aici, nu de la procesul de intentie ca de fapt autoarea ar dori pe ascuns sa faca banuti din meditatii (foarte probabil nu are nevoie sa faca meditatii, nici macar la fizica daca ati adus vorba despre taierea padurilor; iar un absolvent poate sa aleaga o materie pentru bac la care nu are nevoie de meditatii). Logica matale propune sa fie rescrisa zicala „in spatele fiecarui om mare se afla o femeie mare” spre „in spatele fiecarui om mare se afla un mare interes meschin”
      Din vehementa insinuarii imi dau insa seama ca e posibil ca mentinerea limbii latine sa contravina intereselor partidului de aprofundare a limbilor rasaritene in scoala si re-creeare a omului nou multilateral dezvoltat, insa in cazul asta mai bine solicitati pe linie de partid un post la Institutul Levantic, si nu va mai aventurati pe terenul dificil al logicii

  10. Dureros …
    Dar societatea tinde să dubleze numărul analfabeţilor funcţionali pe cap de locuitor, deci orice manevră e bine venită

  11. Există suficienți profesori-examinatori în țară la limba latină?

    Întrebarea nu vine din partea unui absolvent de liceu de filologie. Încerc doar să înțeleg care ar fi argumentele contra acestei propuneri, pentru a avea o imagine mai completă. Vă mulțumesc.

    • In general există un deficit de profesori de limba latină în țară, accentuat exact de aceste probleme apărute în ultimii 20 de ani (reducerea drastică a orelor de latină la filologie, de la 3 pe saptamana în anii 90 la una singură azi, clasele 9, 10, 12 și doua la clasa 11 + lipsa opțiunii de bacalaureat). Însă astăzi se acceptă scanarea lucrărilor si trimiterea acestora la un centru de corectare. Pentru aceasta ar fi clar suficienți profesori și nu ar fi o problemă.
      Si eu am încercat să aflu care ar fi argumentele contra – vorbim strict de elevii interesati, care ar putea urma o carieră în domeniul umanist (de care va fi nevoie în continuare, ne trebuie istorici, lingviști, filosofi, arheologi etc.). Nimeni nu ne-a dat vreodată un argument împotrivă – iar momentul în care a dispărut această probă a fost unul foarte suspect – în interimatul lui Boc în 2009 cineva i-a pus acestuia în față un document cu modificările făcute, fără justificare. Și asta a fost. O semnatură dată la întâmplare, cu efecte pe termen lung și foarte greu de reparat.

    • Ce părere aveți de un curs online de latina. Poate universitatea ar trebui sa creeze acest curs și cine are interes poate studia pe timpul și banii săi.

      • Bună ziua. Există cursuri online de latină și greacă și în țară, și în străinătate. Dar aici vorbim de a da elevilor posibilitatea unei probe la o materie pe care o studiază în liceu. La nivel universitar este în interesul statului român să aibă cercetători în domenii precum istorie, lingvistică, filosofie etc., altfel ar trebui să se desființeze aceste facultăți. iar cei interesați să studieze singuri.

        • Deci nu e important nivelul de cunoștințe de latină cu care se alege elevul, dacă urmează acele cursuri online. Important e să aibă profesorul ocazia să-l examineze, asta ar fi concluzia argumentelor prezentate.

          • Sa inteleg ca propuneti ca elevii sa studieze singuri, pe banii parintilor, latina si greaca veche, iar statul roman sa beneficieze astfel de specialisti in diverse specialitati? Nu imi este prea clar daca asta sugerati.

            • ”Specialiștii” de care beneficiază statul român sunt doar niște bugetari care își câștigă traiul din munca celorlalți membri ai societății. Iar în decursul carierei lor, la fel ca și alți angajați ai statului, dezvoltă adesea un anumit delir de grandoare, li se pare mereu că nu sunt răsplătiți suficient. Comparația cu ”orice job corporatist” a fost mai mult decât edificatoare.

              În orice domeniu din lumea reală, ceea ce contează este nivelul real de cunoștințe, egal cum au fost ele dobândite. În butaforia educațională românească, nivelul real de cunoștințe este înlocuit cu note și diplome obținute pe bani publici și utile doar la obținerea de alți bani publici.

    • Se pare ca intotdeauna a fost o problema gasirea unui profesor de latina. Personal an avut ca materie limba latina in anul I de liceu teoretic (dupa treapta a II-a a fost transformat in industrial (1976). Cum nu aveau profesor de latina, au descoperit la Cooperativa „Prestarea” din oras ca acolo era un individ care monta sobe de teracota. Si care stia latina. Eu bine l’ai luat si l’au adus profesor de latina. Cine era acest „individ”: era un fost preot greco-catolic, cu ani multi de inchisoare politica si canal. Si care fusese angajat ca muncitor necalificat acolo, iar apoi ajunsese „montator de teracote”. Dar un profesor excelent, am ramas cu multe cunostinte de latina si de maxime, aforisme si citate celebre. Soarta limbii latine din scoala o vad legata de presiunile BOR, inclusiv prin orele de religie ortodoxa care insotesc elevii pe tot parcursul lor scolar, mai mult ca oricare alta materie.

    • La clasice vin de obicei studenti care mai fac o facultate in paralel (cel mai adesea este vorba de teologie sau filosofie) sau care au terminat o alta facultate cu ani in urma. Acesti studenti, desi putini, sunt cam cei mai buni din anul lor deoarece vin acolo cu scopul de a reusi ca intr-un final sa citeasca un text teologic/filosofic in limba in care a fost scris, adica doresc sa aiba acces direct la surse. Cu ani in urma, cand m-am inscris la clasice la Cluj eram student in anul 2 la o alta facultate. La fel si majoritatea colegilor mei. Doar 2 colege erau la singura facultate, dar ele faceau doar latina+o limba moderna, nu faceau si greaca veche. Din pacate, dupa un an petrecut acolo am renuntat deoarece nu ma simteam castigat cu nimic. Vechea generatie de clasicisti romani a cam disparut iar locul le-a fost luat de profesori fara metoda si care nici ei nu aveau mare legatura cu aceste limbi. O limba clasica nu o poti invata independent de un cadru cultural, nu ai cum. Asta e valabil pt orice limba dar mai ales pt cele clasice. Dupa ani de zile de cand am renuntat la facultatea de filologie clasica, mi s-a facut dor de vechii greci si am luat 2 manuale de greaca veche de la Cambridge, cele mai bune pe care le-am gasit vreodata. Dupa cateva saptamani am inceput sa inteleg texte simple iar la cateva luni am inceput sa-i citesc pe presocratici. Sunt sigur ca nu as fi reusit acest lucru nici dupa 2 sau 3 ani de clasice.

      • La clasice vin într-adevăr studenți care au făcut și alte facultăți, dar parcă sunt niște amețiți, din ce-mi dau seama. Or fi fost mai buni în anii ’90. E adevărat că acum profesorii nu mai au metodă și că curriculumul n-a fost niciodată mai rătăcit decât e astăzi. Se mai întâmplă o chestie ciudată, și anume clasiciștii cei mai buni ai României nu sunt profesori în facultăți și n-au șansa să pregătească oameni. Comunitatea clasică dispare în țara asta și din pricina propriei ei mediocrități și nu-i prea vine să-și recunoască vina, găsind mai ușor s-o pună pe seama politicienilor.

  12. Total de acord. In plus la argumentatia filologica extrem de bine fundamentata, as reaminti cunoscatorilor sau spune novicilor ca denumiri stiintifice din zoologie, botanica, farmacie, medicina etc sunt in limba latina. Nemaivorbind de numeroase trimiteri din stiintele juridice la limba latina. Ori de cea mai bogata cultura aforistica, deasemenea in limba latina. Cred ca de criza culturala si civilizationala din lumea anglo-saxona nu va scapa nici limba engleza. Nu exclud – si am sustinut cu mult drag, intr-un eseu cu tente memorialiste, in care mi-am amintit de limba latina pe care am studiat-o in clasa a IX-a – reintoarcerea la limba latina, daca nu a Lumii cel putin a Europei si a oamenilor de stiinta care vehiculeaza un aparat conceptual si stiintific de sorginte latina. Si nici liturghiile in limba latina nu trebuie neglijate, au o frumusete si solemnitate a incantatiei, care sporesc sacrul. Am evidentiat doar un minim minimorum, care mi-a venit in minte acum, dar cu siguranta ca exista o mult mai mare bogatie de argumente si exemple. In fond, democratia inseamna alegere, de ce sa nu dam posibilitatea ca cei care vor sa studieze limba latina sa opteze pentruaceasta disciplina ca proba de bacalayureat, la liceele umaniste?! Stiu, unii ar putea sa contra-argumenteze ca sectia real (si eu am facut realul, dar am iubit latina) ar fi inaintea sectiei umaniste, dar asta e un simptom al bolii numita „cancel culture”, de care sufera neomarxistii si progresistii, dar lor si tuturor trebuie sa le spunem ca stiinta fara constiinta este ruina sufletului.

    • Lupta împotriva limbii latine este tipic comunistă. Comuniștii după ce au preluat puterea au exclus două materii din programa de învățământ: latina și psihologia. Latina pt a șterge orice legătură cu popoarele romanice din Occident, iar psihologia deoarece era știința despre suflet, iar în concepția lor omul era doar materie. Latina este un fel de matematică a minții și ordonează modul de gândire. Este o limbă moartă dar nu înmormântată. Latina nu este mai utilă pt elevii din Vest decât pt elevii noștri. Totuși în Vest o studiază.

      • ”Latina pt a șterge orice legătură cu popoarele romanice din Occident”

        Da. Cooperarea cu Franța pentru fabricarea de elicoptere și autoturisme în România, sigur depindea de predarea latinei în școli. Am făcut un an de latină în școală, în clasa a VIII-a, deci la nivel de clasa a VIII-a le scăpase comuniștilor obiectivul de ”a șterge orice legătură cu popoarele romanice din Occident”.

        Chiar nu sesizează nimeni cât de ridicol e anticomunismul ăsta de operetă?

        În rest, se vede chiar din comentarii cât ordonează latina modul de gândire 😀

        • Stimte Domnule Harald. Cooperarea cu Franța a venit mult mai târziu de la preluarea puterii de către comuniști, când latina nu se mai studia în liceu. În timp ce latina a produs imense valori în timp și istorie, comunismul rămâne o non-valoare

          • @Sacerdos – dacă e vorba de perioada lui Dej, bravii anticomuniști ai neamului ar trebui să-și aducă aminte că România era ocupată de tancurile sovietice (până în 1958) și că mulți dintre comuniștii acelei epoci fuseseră aduși chiar de la Moscova. Deci mai ușor cu eroismul anticomunist în 2023.

            • @Sacerdos – a fi anticomunist acum, când nu te amenință nimeni, e simplu cabotinism. Faptul că insiști pe subiectul ăsta, deși n-are propriu-zis legătură cu predarea latinei în prezent, demonstrează că ”împăratul e gol”. Tocmai comunismul te-a învățat să te dai erou în situații când nu ești în niciun pericol.

              Care e termenul pentru cabotinism în latină?

  13. Moare limba moartă. Ce-ar fi cu una mai vie?

    Vă puteți folosi timpul de învățare limitat mai profitabil – cu învățarea limbilor de viață, care devin din ce în ce mai importante din cauza globalizării.

  14. Sunt preot catolic. Susțin predarea limbii latine in gimnaziu și liceu, o susțin că proba opțională la bacalaureat dar mai ales o susțin că limba universală in celebrarea Sfintei liturghii in bisericile catolice. Ad maiorem Dei gloriam!

    • Ar fi interesant ca orele de religie in scoala sa fie facute cel putin jumatate in limba latina. Ar fi si mai interesant ca biserica (in special cea crestina) sa ofere cursuri si meditatii gratuite in limba latina, insa celebrarea Sfintei liturghii in latina este o piedica in transmiterea mesajului Noului Testament – iar Apostolul Pavel spune clar asta in Epistole: faptul ca mesajul de credinta trebuie spus pentru a fi inteles, nu pentru a etala o informatie care nu are cum sa fie priceputa pentru ca este spusa intr-o limba straina de vulg.

      • Daca se celebrează liturghia in latină în ritul catolic, lecturile biblice inclusiv Evanghelia, predica și rugăciunea credincioșilor sunt in limba poporului. Credincioșii pot fi ajutați să citească în mod corect răspunsurile in latină de pe formulare tipărite eventual bilingv. Se practică în multe biserici catolice, iar la liturghiile in latină participa mulți tineri.

  15. Era mai acum vreo zece ani cind o prietena care studia la Shanghai mi-a zis: „Daca poti sa ajungi pe la 7-7:30 te astept in fata statiei Dapuqiao si te iau la o degustare de vinuri. Vine si o autoare de romane chinezoaica, o sa fie interesant.” Zis si facut. La 7:30 ies din statie si facem citiva pasi spre magazinul de vinuri. Inauntru doua chinezoaice tinere, frumoase, bine imbracate. Una din ele vine spre mine, imi intinde mina, se recomanda si in mai putin de 30 secunde ma intreaba: „What do you think is the meaning of life?” Am ramas paf … La scurt timp ma conversez si cu cealalta vinzatoare de vinuri care vorbea o engleza f buna si o intreb: „Cum se face ca vorbesti asa bine engleza?” „I had it as a minor at the university.” „But what was your major?” „Japanese.” „And how is your Japanese?” „About the same as my English.”
    Am aflat apoi ca cealalta vinzatoare avea o diploma de drept si ca toti chinezii ar trebui sa treaca o proba de engleza la sfirsitul facultatii. Nu sint sigur ca e asa, poate se referea la „gaokao”, examenul de intrare la universitate, unde engleza e subiect obligatoriu. Asa ca daca pina si chinezii au engleza ca subiect de examen, de ce n-am avea-o si noi?

    Intrebarea mea e: Credeti realmente ca latina e mai folositoare decit engleza?

    PS Am facut doi ani de latina la liceul de mate-fizica si nu sint un dusman al latinei. Cred insa ca engleza e cea mai utila limba iar cea mai usoara pentru un roman ar fi italiana care ar trebui predata mai des in scolile si liceele romanesti.

    • Pe vremea mea erau doar doua clase de filologie-istorie la un singur liceu, daca nu se injumatateau dupa treapta a doua. Toate liceele aveau profile de electo si meca, la fel cu al tau.
      E o minciuna sfruntata ca ai fi facut tu Latina in Liceu de mate-fizica.
      (clasele de top dadeau profilul liceului – de regula, 4 de a noua care se injumatateau dupa treapta a doua!
      Orasul se apropia de 200 de mii de locuitori.

      • Mi se pare de prost gust sa acuzati pe cineva de minciuna pe baza informatiilor dv incomplete (si asta la per tu). Liceul e Mihai Viteazul, Bucuresti, profesor Bojin.

      • Adevarat. Parca intr-a 8 a am facut latina si atit. In liceu nici vorba. Liceu de Mate Fizica la mine. Era in paralel un Liceu de Filologie Istorie cu 2 clase de Filo si una de Chimie Biologie. (Unii dintre colegii care doreau Medicina au dat Treapta a doua la Liceul celalalt, altii au dat Treapta cu noi). Si da, si la noi ramineau mai putine clase pentru a 11 a si a 12 a, din 5 intr-a noua am ramas 3 de Mate Fizica si 2 de Mate Mecanica. Au intrat si de la Mecanica la faculta dupa cum la Mate Fizica am avut colegi care au facut Litere, Medicina, ISE.

    • daca propunerea autoarei ar fi fost de inlocuire a limbii engleze la bac cu limba latina – ca discipline de studiu obligatorii, atunci argumentul dvs ar fi fost util.
      daca ati fi propus re-introducerea limbii latine, alaturi de limba engleza, ca disciplina optionala la bac, atunci chiar ar fi fost ceva interesant.
      daca v-ar intreba cineva de ce vorbiti limba romana si cum de s-a intamplat asta, probabil ca o sa puteti oferi un raspuns convingator folosind cunostiintele invatate la scoala, fara sa fie nevoie sa intrati pe site-ul Institutului Levantic
      dar discutia ca engleza ar fi mai utila decat latina…chiar nu era vorba despre asta

      • Nu, e vorba ca mi se pare normal ca elevii/studentii sa studieze lucruri folositoare si unele sint mai folositoare ca altele. Cred ca patru ani de latina la o ora pe saptamina nu produc elevi capabili sa inteleaga un text ori sa se exprime cursiv. Engleza e mult mai folositoare si e lingua franca a momentului (si va fi inca o bucata de vreme). Orice elev e mult mai cistigat invatind bine engleza decit latina. Avind romana la baza putem invata orice limba romanica foarte usor, chiar fara cunostinte de latina.
        Alternativ da, se poate propune si engleza si latina si ce vreti dv la bac, dar nu cred ca vor iesi multi latinisti din ora aceea saptaminala …

      • Nu stiu in ce masura e important sa citim clasicii in original. O carte se poate aprecia si in traducere, nu e nevoie sa o citim in original, in special cind nu stapinim limba originalului suficient de bine. Ca sa il apreciez pe Orhan Pamuk in, sa zicem, „Red” (traducere englezeasca superba), nu e nevoie sa invat turca.
        Ma indoiesc ca sint multi cititori de greaca veche in Romania si ca e nevoie sa invatam greaca veche pentru a-l citi pe Herodot sau Thucydides.
        Daca tot vorbim de chinezi, e remarcabil ca pina si in catunuri de munte gasesti cite unul care sa stie engleza, si uneori chiar f buna, insa nu vorbitorii de latina si greaca veche o sa ne manince noua piinea …
        https://www.euronews.ro/articole/surse-structura-noua-la-bacalaureat-apare-o-noua-proba-de-competente-complementar
        Se pare ca (articolul e cam confuz) exista doua examene de limba la care mai apare un al treilea. Nu sint sigur ca umanistii vor avea trei examene de limba … Credeti dv ca cineva care alege latina are acelasi nivel de competenta ca si cel care alege o limba de circulatie internationala? N-o sa fie stacheta mult mai jos pt latina?
        Altfel, ca undeva intre hexa- si decalingv, nu sint un dusman al limbilor:)

        • De obicei lumea se plange de dificultatea limbii latine, nu ca ar fi prea usoara in comparatie cu alte limbi moderne. In ceea ce priveste traducerile, iau un exemplu. Lucan, de pilda, e un autor de secolul I care a scris un poem epic despre razboiul civil petrecut cu un secol in urma, conflictul dintre Caesar si Pompei. Poemul lui Lucan are 13 traduceri in engleza, nici macar una completa in romana. Un istoric interesat de acest text literar (primul care mentioneaza momentul trecerii Rubiconului) ar trebui sa caute o traducere in engleza si sa evalueze fara raportare la original variatiile de traducere. Iar fara o cunoastere profunda a limbii engleze Lucan e inaccesibil (e poezie, repet). De ce nu meritam ca popor editii decente din autorii clasici in traducere romana, cu note si explicatii? De ce sa fim dependenti neaparat de culturile „superioare”?

          • Doua aspecte diferite:
            1) Pentru un chinez ori maghiar, turc, etc. latina e utila ca poarta spre limbile romanice. Pentru un roman e practic un pas inapoi (desi ajuta la intelegerea multor cuvinte) din cauza gramaticii mai complicate decit cea a celorlalte limbi romanice.
            2) Si eu zic ca ar trebui sa existe traduceri din original si nu via alte limbi (banuiesc ca operele lui Kirkegaard, de ex, cit au fost ele traduse in romana, au avut la baza germana sau engleza) dar asta e deja o problema legata de un nivel post-universitar, nu de sarmanii elevi care au o ora pe saptamina. Nu am intilnit prieteni sau colegi care sa fi invatat ca lumea limba a doua, daramite a treia. Avantajul invatarii unei limbi majore e ca exista destule filme sau destula muzica care ajuta la invatarea limbii. Latina are doar texte (si Gaudeamus igitur:)).
            Nu va opreste nimeni sa traduceti, dv sau colegii dv latinisti, Lucan. Inteleg pledoaria dv ca avind ca scop extinderea numarului de interesati de latina care poate ar duce la un numar mai mare de latinisti. Daca insa un elev ar avea de ales intre latina si italiana (ori spaniola), i-as recomanda sa invete limba vie pe care o poate utiliza atit in concediu cit si eventual profesional, tinind cont ca avem deja cite un milion de romani in Italia sau Spania.
            In realitate ar trebui sa avem mult mai multe cursuri de limba (la nivel de Univ Bucuresti lipsesc daneza, norvegiana, finlandeza, islandeza, etc.) dar pt asta ar trebui ca politicienii sa fie interesati de cultura …

            • Din pacate suntem prea putini ca sa putem traduce tot cat este de tradus si sa si transmitem mai departe ceea ce am invatat noi. O limba moderna nu exclide latina, dimpotriva. Nu a sustinut nimeni predarea latinei in detrimentul altor limbi. Dar cunoasterea latinei ar crea un liant comun cu multi vestici cat se poate de vii, care au fost educati cu latina si greaca in liceu… Diferenta dintre noi si occidentali la acest capitol (ca medie sociala, nu individ cu individ) este abisala.

    • Pe un câmp pășteau trei cai. Unul alb, unul negru și unu … mai încolo!
      Când ajungi să compari limbile, fără să înțelegi că toate cele vorbite se raportează la latină și la greaca veche, care sunt LIMBI ETALON prin NESCHIMBARE, nu poți decât să-ți „ADUCI APORTUL” la ce SE VREA!

    • Sunt de acord cu antevorbitorii … :)) ca engleza este cea mai utila in lume.

      Dar sa nu uitam de emojis!
      Si evident asiaticii au un avantaj din start asupra europenilor. :))
      Champollion mai poate sa ne (mai) ajute?

      Ceea ce imi este teama este ca ideea coreligionarului meu Zamenhof, oftalmolog de profesie, idee formalizata in standardele ISO 639-1, ISO 639-2, ISO 639-3 o sa fie impusa ca Directiva UE.
      „Nostra patria formosa est” tradusa ca „Nia lando estas bela”
      Adica esperanto.
      ;)

    • discutia este de optiune pentru limba latina nu de obligatie. exista pe lumea asta profesii unde latina ajuta. nu discutam de globalizare sau importanta englezei ci strict despre oferta de optiuni pentru elevi. Liceul inca e general si in functie de optiunile pentru facultati elevii ar trebui sa aiba posibilitatea sa aleaga la bac materii care sa-i ajute mai departe. te duci la drept sau la filologie si consideri ca latina te ajuta? excelent. alege-o la bac! momentan nu se poate si asta e o problema.

      as mai vrea sa mai adaug un comentariu vizavi de discutia engleza/latina. daca aveti rabdare si curiozitate cautati pe google cate cursuri de latina se fac in UK si cum este latina inclusa in programa scolara. motivul e destul de simplu la o privire istorica: latina a influentat extrem de mult vocabularul stiintific si a patruns destul de mult in engleza. parintii sunt incantati ca la scoala copiii invata etimologiile cuvintelor englezesti „mai complicate” prin latina. am descoperit asta acum multi ani cand am cautat un seminar/curs/scoala de vara de limba latina. in romania nu era nimic disponibil (acum da, au mai aparut). in schimb, in uk erau extrem de multe. ma gandesc ca daca ei au luat atat de in serios tema asta ne putem permite si noi o latina optionala la bac. cred ca trebuie doar sa vrem si sa acceptam ca mai sunt si alte modalitati de a trai si invata pe lumea asta.

  16. Limba latina in viziunea multor celor care posteaza este in sec.21, inutila. Dar este inca de folos in medicina, biologie, geografie unde multe denumiri medicale sunt in latina iar toata flora si fauna dublata de denumiri latinesti. Am lucrat in un proiect pe domeniul silviculturii cu ingineri din Italia. Ei nu stiau bine nici lb.engleza nici lb.franceza, iar pentru a ne intelege pe ce specii arbori avem de evaluat in teren, am folosit limba latina. Tot ei aveau pe laptopuri, programele numai in lb.italiana.

    • criteriul utilității nu mi se pare însă valid. Am zice că nici filozofia nu e „utilă” (nu știu nici o firmă care angajează filozofi – ministerul învățământului angajează profesori de filozofie) dar cariera de filozof e onorabilă deci e normal să poată fi disciplină la „Bac”. În același fel și latina, chiar dacă nu ar fi folosită în domeniile numite de dvs tot ar fi o opțiune validă pentru un tânăr care vrea să facă o carieră în acest domeniu și să ne dea, de pildă, traduceri noi din Cicero și Ovidiu sau, mai știu eu în ce direcție să se dezvolte. Poate că ministerul s-a gândit la lipsa de disponibilitate a suficienți profesori corectori (sau nu s-a gândit la nimic, nu ar fi de mirare) dar e stupid, oricum nu ar fi probabil un număr așa de mare de doritori încât să strice cumva vreun echilibru al sistemului…

    • Denumirile speciilor în limba latină sunt doar niște etichete, nu e nevoie de învățat latină pentru asta. Dacă ar fi în swahili, ar trebui să învățăm toți swahili? 😀

      Latina e utilă doar la nivel academic, nu la nivel de liceu și cu-atât mai puțin ca probă la bacalaureat. Un examen de latină ar majora disproporționat mediile unor elevi, fără niciun beneficiu real pentru selectarea celor cu interese și aptitudini în domeniile în care este cu-adevărat nevoie de latină.

      Cine vrea să aibă acces la texte originale în latină, ca profesie sau ca hobby, va învăța și singur latină pentru asta. Nu e nevoie să dea examen de latină.

        • Va felicit pt aceasta maxima in latina. Îmi permiteti sa o traduc: Daca vei fi neglijat trecutul, vei incerca de multe ori sa găsești roata care va sfârși Intr un pătrat.

      • Speciile, Mister Harald tot stiutor,, nu sunt etichete. Ele arata sistemul de clasificare a lor, increngatura, clasa, subclasa, specia, subspecia, varietatea. Despre ce scrieti, aveti habar ?!!! Sunt denumiri universale, asta nu ati inteles. Orice mare atlas botanic si zoologic, orice gradina botanica si zoologica le foloseste. Cand ati vizitat ultima data o gradina botanica?!!!

        • Orice denumire e o etichetă. Eu nu mă descurc cu Windows sau Android în română pentru că nu sunt familiarizat cu denumirile butoanelor și meniurilor în română. La începutul lor, telefoanele și calculatoarele erau cu butoanele și meniurile numai în engleză, așa le-am învățat și nu sunt de-acord să fie redenumite în latină 😀

          Denumirile speciilor sunt utile în latină pentru că elimină problemele de traducere, sunt o mulțime de specii de plante cu denumiri populare în engleză și e imposibil de aflat denumirile populare echivalente în română. Mă uit la denumirea speciei în latină ca să știu despre ce plantă e vorba în cealaltă limbă, dar asta nu înseamnă că liceenii trebuie să dea examen de bacalaureat la limba latină. ”Că de asta a ajuns țara românească o țară de mameluci” 😀 fiindcă la școală învață tot felul de lucruri inutile în viața reală.

          • Darnu si ori ce „herald” este aducator de vesti corecte ! – Sunt dintre „cei” care a intrat in liceu – de fapt in nou-inventatul Gimnaziu Unic ; si in lcursul superior al liceului in 1948, cand „reforma” invatamatului – Vasilichii & alti comunistoizi au distrus invatamantul romanesc – N-am facut latina in primii trei ani si eram luat „pete picior” de cei care facusera primii patru ani – cu Latina ! Am deschis LaRouss-ul la paginile rosii si am citit si invatat cateva zeci de dictoane latine – cu care am inchis gura colegilor si mi-au descis mintea si dorinta de a mai invata ceva latina spre completarea si imbunatatirea cunostintelor de limba romana – Si „heraldule” – sceste cunostinte „nu mi-au cauzat” – BA din contra ! Mi-am deschis o fereastra catre etimologia cuvintelor din limba romana – Si nu sunt decat un umil inginer – DAR limba roman este limba pe care MAMA mi-a transmis-o si merita bine cunoscuta ! In rest – nu stiu daca va place sau nu limba rusa si variantele slave – dar sa auzim numai de bine !

            • Domnu’, se pare că latina nu v-a ajutat să citiți corect nici măcar un nickname. Și nu, nu e nici măcar englezesc nickname-ul meu.

            • Harald, pai da, numai ad hominem poti fi legitimat, ma mir ca te-ai prins.
              Si chiar daca ar fi platiti din banii publici care-i treaba? Sau sunt atat de multi cunoscatori de latina ca ne costa o avere intretinerea lor? Dar de cei cu pensii speciale asa ca tine nu zici nimic? Parca si tu esti „aparator” al patriei cu grad.
              Ca tu nu poti intelege rolul limbii latine asta s-a inteles aici de la primul tau comentariu, e evident. Dar cei care vor sa dea bacul din asta sau sa faca la scoala sa faca, care-i problema? Poate unii mai vor sa invete ceva carte, nu toti vor sa fie calfe si zidari. Rezolva-ti frustrarile astea la psiholog, nu pe forumuri.
              Si daca ar fi platiti din banii publici le platesti tu ceva? Nu te lauzi ca esti plecat de ani buni pa Anglea? Le platesti tu ceva aici?
              @luchian a explicat clar ce a avut de spus, nu are nicio vina omul ca tu nu pricepi. Legat de logica, inutil sa-ti reamintesc ca ai pierdut toate disputele cu @Hantzy si altii. Ce vrei tu de fapt sa mai demonstrezi? Ai avut ocazii si s-a vazut.

          • @Harald
            Aceasta gândire reducționistă este specifica inginerilor si meșterilor, care consideră că tot ce nu are utilitate aici si acum e de prisos si ar trebui eliminat. Nu doar latina ar putea fi învățată acasa de cei dornici ci și multe alte materii care se predau acum in scoala si care pe moment nu au nicio utilitate practica. De exemplu matematica, unde 98% din ceea ce învățați nu este de niciun folos celor mai mulți dintre noi, ne subt suficiente cele 4 operații principale, ba nici de ele nu avem nevoie ca fiecare deținem un telefon cu calculator. Latina, la fel ca matematica, stimulează gândirea logică, atenția si ii ajuta pe cei care o studiază sa aiba o viziune articulată si coerenta asupra lumii in care traiesc. Marile civilizații din prezent s-au raportat mereu la cultura clasică inca din scoala, se studiază si acum in școli nu doar latina ci și elina la alegere. Studiul limbii latine nu inseamna memorarea unor expresii sau nume de specii, e un adevărat exercițiu de gândire dar pentru a înțelege asta e nevoie sa iesim din paradigmă inginereasca unde tot ce nu are utilitate imediata trebuie respins.

            • @luchian – din ce scrii, e evident că nu ai citit comentariul la care ai răspuns. Scrie ceva despre matematică în comentariile mele? Erorile de logică tip straw man, la care apelezi cu maximă larghețe, trebuie să fi fost cunoscute și în latină. Dar despre ele nu te-a învățat nimeni. Exact gândire logică se degajă din perorația ta despre matematică.

            • Stiti ce e in neregula in ce-ati scris? Aceea ca in inginerie ca si in viata niciodata nu stii ce din ce ai invatat iti va fi sau nu de folos. Nu zice nimeni ca trebuie sa le stii pe toate, asa ceva e imposibil astazi in orice domeniu, nu doar in inginerii. Am scris inginerii ca sint foarte multe si din ce in ce mai specializate.
              In privinta matematicii iar gresiti. Este irelevant ca puteti folosi un calculator portabil in viata de zi cu zi, ce este important este parcursul pe care l-ati avut pe durata scolii in privinta matematicii. Nu va cere nimeni, sa zicem, Algoritmul lui Euclid si nu va intreaba nimeni de ce Pi apare peste tot in Univers, insa nu v-ar strica deloc sa cautati raspunsurile la intrebarile astea, tot asa cum un inginer va citi literatura si va merge la concerte. Pledez de aceea pentru respectul fiecarei profesii demne de a fi respectata (nu sint toate respectabile), stiinta, inginerie sau filo.
              Daca ceea ce sustineti dv ar fi corect atunci un biolog sau un botanist ar trebui sa fie si vorbitor de latina. E posibil sa existe asemenea oameni insa e nenecesar pentru profesia lor.

            • „Erorile de logică tip straw man, la care apelezi cu maximă larghețe, trebuie să fi fost cunoscute și în latină. ”
              Exista eroarea de logica mentionata, doar ca nu se aplica la ceea ce spuneti. A folosi un exemplu pentru a intari o alta idee NU reprezinta o eroare de logica. Nu e suficient doar sa fi auzit de aceste erori logice, este necesar si sa stiti ce anume reprezinta de fapt. Matematica din exemplul meu era folosita doar pt a intari ideea mentionata despre folosul limbii latine, dvs o tratati ca un argument aparte, ceea ce nu este cazul. Aveti lacune de intelegere a unor comentarii simple, frustrari personale si tutuiti oameni care nu v-au oferit permisiunea de a face asta. Dialogul meu cu dvs a luat sfarsit aici.

            • @luchian – există oameni care se califică pentru adresarea cu pronumele de politețe și există oameni care nu se califică. Atunci când argumentul tău în favoarea latinei e matematica, nu te califici. Simplu.

              Respectul se câștigă, nu se revendică. Dixit (în latină!) 😀

            • „Respectul se câștigă, nu se revendică”. Iar mitocania e din nastere, nu prea se mai poate schimba ceva.
              Asta este motivul pentru care oameni ca tine trebuie pur si simplu ignorati. Continuarea unei conversatii cu astfel de personaje nu face altceva decat sa-i legitimeze, ceea ce nu trebuie facut.
              Cand nu vor exista comentatori care sa te legitimeze
              atunci nu vom mai vedea nici haralzi pe aici. Astfel de comentatori se hranesc cu atentia celorlalti. Cand atentia va disparea, atunci si Harald isi va lua o meserie cinstita.

            • @John the Cricket – despre limba latină la examenul de bacalaureat ai vreo părere? Realitatea din comentarii a demostrat că promotorii latinei sunt cam toți plătiți din bani publici și nici logica nu pare să fie punctul lor forte. Ideea lor comună e ceva la modul ”statul trebuie să ne plătească fiindcă noi știm latină și suntem mari patrioți, de asta știm latină” 😀

              În rest, ce-ar fi să-ți urmezi propriile sfaturi și să nu mă mai ”legitimezi” prin comentarii ad hominem? Din câte am văzut, n-ai niciodată vreun comentariu pe subiectele articolelor, te ocupi doar cu poliție politică pe aici 😀

            • @Harald
              @luchian nu s-a referit la matematica dar fiecare intelege cat poate.
              Nici tu dupa multe criterii nu te califici sa comentezi pe acest site dar totusi lumea te tolereaza.

      • Denumirile speciilor de flora si fauna arata anume clasificare, increngatura, clasa, subclasa, specia, subspecia, varietatea. Sunt universale si nu trebuie sa sti, limba swahili. Si cei care sunt administratori si sefi de rangeri in Parcurile Nationale de pe glob au asemenea minime cunostinte.

    • In Ungaria, in TOATE Facultatile/Universitatile de Medicina LIMBA LATINA ESTE OBLIGATORIE!!!!!!!!! …Drept consecinta=dificultatea de a prescrie o reteta, in Romania, valabila in Ungaria. P.s. Extrem de dificil de inteles. …Cat priveste exlpicarea,,,,cine mai are timp de citit, azi?

      • In homeopatie si farnacolgie se folosesc tot denumiri latine. Acum se scrie mai mult retete dupa substanta activa din un medicament, substanta care poate avea denumire diferita in alte tari.

      • No, ba chiar si la drept e limba latină obligatorie in Ungaria. La teologie si filozofie tot era obligatorie, nu mai stiu acum. Dar nu ungurii se bat in piept cu latinitatea si urmasii Romei. Cu romanii și limba latină treaba e cam…latinos :))

  17. Latina poate fi studiată alaturi de limbile moderne. Pregătește terenul pt studiul limbilor italiana, franceză, chiar și germană și engleză care au multe compatibilități gramaticale cu latina.

  18. Laina clasica este o limba moarta, dupa toate definitiile, nu o mai vorbeste nimeni ca atare.
    Cam de aici trebuie inceputa dezbaterea.
    Avand in vedere numarul enorm de materii optionale absolut necesare in prezent, studierea ei e normal sa fie rezervata doar unui numar mic de elevi/studenti
    Dupa argumentele aparatorilor latinei trebui sa studiem si elina, si slavona, limbi cu inflenta masiva in evolutia limbii romane, dar nu si-a propus nimeni sa faca asta. E un drum cu sens unic, trebuie sa privim in viitor.

    • se studiază un pic de slavonă la Litere, desigur la modul informativ nu în ideea de a învăța limba, există un curs sau cel puțin exista în vremea când am fost eu student. Mi se pare ok, trebuie să avem habar, Dar evident slavona nu e latină :)

    • La teologie din cate imi amintesc de la un prieten se studia ebraica (limba considerata moarta pentru 2 milenii si folosita doar in textele de rugaciuni si reinviata sub numele de ivrit inca inainte de reinfiintarea statului Israel, in care neologismele sunt foarte rare pentru ca structura cuvintelor are o logica incredibila si o extrapolare intuitiva) plus greaca si latina.
      Deci beneficiarii limbii latine nu sunt doar biologi, botanisti, medici, preoti, filozofi, scriitori.
      „E un drum cu sens unic” inseamna „ochelari de cal”! :))
      Si esperanto a fost considerat ca viitorul comunicarii umane.

    • 1. Cauta pe internet (search.brave.com)
      „why is latin language important”
      sau
      „reasons for studying latin”

      Se gasesc sute de articole pe tema asta.

      2. (din memorie) In „Memorii”, Mircea Eliade noteaza laconic, intr-o scurta nota, parerea lui Carl Jung despre Freud. Cind a venit vorba despre „parintele psihologiei abisale”, Jung s-a enervat rau de tot. Ajunsese sa il deteste pe Freud si il considera un impostor. Se pare ca picatura care a umplut paharul lui Jung a fost descoperirea ca, citez din memorie, „Nici macar nu stia greaca veche!”.

      Au fost vremuri (bune) in Occident cind nu te puteai numi intelectual daca nu stapineai latina & greaca veche.

      3. Can You Pass Harvard’s 1869 Entrance Exam?
      https://www.businessinsider.com/harvard-entry-exam-2011-7

      Citeva ceva din acest examen de admitere:

      – Translate into Latin: Who more illustrious in Greece than Themistocles? who when he had been driven into exile did not do harm to his thankless country, but did the same that Coriolanus had done twenty years before.

      – Latin grammar: Give the principal parts of cado, cacdo, tono, reperio, curro, pasco, paciscor, marking the quantity of the penult.

      – Greek grammar: Give an example of Elision. In what words does the accent of the elided vowel disappear with the vowel?

      – Describe the route of the Ten Thousand, or lay it down on a map.

      Cred ca in pdf-ul de mai jos se gasesc toate intrebarile din examenul de admitere la Harvard din anul 1869:
      https://graphics8.nytimes.com/packages/pdf/education/harvardexam.pdf

      4. Citi posesori de PhD din „elita” romaneasca ar obtine mai mult de 3% din punctajul maxim al acestui examen de admitere?

      • @Fred Flinstone
        „Translate into Latin: Who more illustrious in Greece than Themistocles? who when he had been driven into exile did not do harm to his thankless country, but did the same that Coriolanus had done twenty years before.”
        Nu ne intereseaza Temistocle. Romanii trebuie sa stie de Ovidiu care a fost exilat la Tomis care era in Siberia-de-atunci a Imperiului Roman. :))

        • Este foarte trist ca anul Ovidiu, 2017/2018 (doua milenii de la moartea lui Ovidiu la Tomis) a trecut aproape neobservat la noi. Evenimentele (putine cate au fost) s-au desfasurat in marea majoritate pe un ton de dulcegarii siropoase – cati au citit Ovidiu in latina si sunt la curent cu dezbaterile pe marginea lui din universitatile occidentale ca sa ridice nivelul discutiilor?

          • probabil din acelasi motiv pentru care 1 Decembrie 2018 a fost :sarbatorit” ca un non-event…pretenul Harald stie de ce…(dar pentru ca asa e ordinul pe unitate va va aburi cu ceva gen „sic transit gloria mundi”…)

      • @Fred Flintstone – la Harvard dădeai examen de latină pentru admitere, nu te întreba nimeni ce notă ai luat la latină la bac. În asta constă mica diferență.

        Toate aiurelile din învățământul românesc sunt impuse tuturor elevilor cu astfel de ”argumente”.

        • ar trebui impusa, chiar si la bac, o materie care conteaza ca arta, sport, religie, dezvoltare personala, ceva expresii in limbi straine, dar mai ales prin utilitatea educativ-corectionala: artele martiale

    • Daca gandim asa, de ce sa nu mergem mai departe? Geografia nu e necesara pentru ca avem GPS. Aritmetica nu e necesara pentru ca avem calculator. Literatura nu e necesara pentru ca avem filme. Nici istoria nu e utila, avem wikipedia. Muzica nu ne trebuie ca avem „podcast”-uri. Matematica e utila doar daca vrem sa ne facem ingineri. Si atunci ce mai ramane? Un pic de gramatica (nu prea multa ca sa nu fim etichetati „grammar nazi”), „informatica”, si bineinteles engleza. O scoala eficienta, orientata spre viitor.
      Doar ca uitati ca rolul scolii nu e inmagazinarea de cunostinte „utile” in mod absolut si imediat, ci sa modeleze gandirea, sa stimuleze curiozitatea si dorinta de aprofundare. Este complet gresita ideea ca reducerea materiilor si a diversitatii informatiilor din scoala este in favoarea copiilor (ce trebuie redus e greutatea ghiozdanelor, dar e alta discutie). Copiii oricum acumuleaza o cantitate enorma de informatii, iar daca imaginatia si curiozitatea nu le sunt stimulate in scoala, isi gasesc singuri surse si modalitati, si din pacate multe ii duc in directii gresite.

  19. Romanul de azi din politica si din corpul decizional de la orice nivel in sectorul public (cel putin) e, cu mici exceptii, un taran ajuns, lipsit de modestie si / sau un sinecurist incompetent. La fel ca primarii care „faceau embargoul”, sau cei care s-au orientat rapid in tranzitie, taranusul ambitios ajuns are impresia ca daca exceleaza la „descurcareala” balcanica se pricepe la toate, de la medicina la urbanism si curicula scolara, chiar mai bine decat adevaratii specialisti, putini cat vor fi mai ramas. Acest cancer se perpetueaza metastatic la nivelul intregii societati si nu vad sincer cum se mai poate rezolva.

  20. Da, latina este necesara. Nu se poate initia o actiune civica pentru revenirea ei la locul pe care il merita? Felicitari dna Ciocani ! Perseverati … poate veti/vom obtine ceea ce merita LATINA..

  21. Ar fi frumos, desi mi-e ca suntem cam saraci, si cu duhul si cu altele sa ne mai permitem fineturi din astea latinesti, grecesti… da’ tot ar fi frumos

  22. noroc ca nu-s toti ungurii catolici, desi vin ff multi in pelerinaj in Ardeal la minastiri catolice; aia stiu mai bine latina ca romanii

  23. Mi-am adus aminte de „Trenuri bine pazite”, capodopera lui Jiri Menzel, in care tinarul protagonist o intreaba pe sotia sefului de gara care tocmai indopa o gisca (intr-un mod foarte erotic) daca nu stie pe cineva, sau poate chiar dinsa … „stiti, doctorul mi-a spus ca sufar de „ejaculatio praecox”” Un alt avantaj al cunoasterii limbii latine:)

      • Tocmai mi-am adus aminte: ceva tutalau politician american a declarat in conferinta de presa ca se va inscrie la cursuri de latina pentru ca urmeaza sa faca o vizita in…, in… America Latina! Se vede treaba ca lumea produce Dancili incontinuu :)))

  24. Stimata dna Ciocani,

    Vad ca nu pot replica la replica dv, asa ca va raspund aici:

    Scrieti „Din pacate suntem prea putini ca sa putem traduce tot cat este de tradus si sa si transmitem mai departe ceea ce am invatat noi. O limba moderna nu exclide latina, dimpotriva. Nu a sustinut nimeni predarea latinei in detrimentul altor limbi. Dar cunoasterea latinei ar crea un liant comun cu multi vestici cat se poate de vii, care au fost educati cu latina si greaca in liceu… Diferenta dintre noi si occidentali la acest capitol (ca medie sociala, nu individ cu individ) este abisala.”

    Daca „acest capitol” inseamna latina si greaca trebuie sa va zic ca impresia mea e ca n-am intilnit vreun cunoscator de greaca iar la latina italienii mai aveau ceva cunostinte (datorate si apropierii de limba si interesului sporit in educatie pentru mostenirea romana) si poate vreun neamt sa-si fi adus aminte ca a facut ceva latina. Ca medie sociala cu nimic mai remarcabil decit media romaneasca. Si vorbim aici de o elita poliglota in care traiesc de peste trei decenii …

    Sint un iubitor al llimbilor, asa ca nu sint impotriva latinei, insa programa liceala e extrem de incarcata (idem pt universitate) si din nefericire inca nu s-a ajuns in Romania la open book exams. Fiecare profesor crede ca materia lui e extrem de importanta si daca toate ar fi studiate asa cum pretind profesorii saracilor elevi nu le-ar mai ajunge 24 ore/zi. Daca ar fi joburi bine platite pentru absolventii de limbi clasice sa vedeti cum ar migra studentii spre acele locuri la facultate. Cel putin latina se poate face la facultate, spre deosebire de daneza, islandeza, etc., ca sa mai vorbim de sanscrita sau tibetana:)

    • As dori sa va reamintesc ca ceea ce cerem noi este dreptul ca elevii interesati sa poata sustine aceasta proba la bacalaureat. In ceea ce priveste cunostintele de latina si greaca ale vesticilor, depinde evident de mediul in care te desfasori. Totusi, la Universitatea din Toronto, unde am petrecut 9 ani, erau cateva sute de studenti anual care luau cursul de Introductory Latin, cam 100 Ancient Greek, si cateva mii un curs precum Ancient Greek and Latin Myth. Anual. Un an acolo nu se compara cu toata Romania in ultimii 20 de ani…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vichi-Eugenia Ciocani
Vichi-Eugenia Ciocani
A obținut licența (2001) și masteratul (2002) în Filologie Clasică la Universitatea din București. A dobândit ulterior titlul de doctor al Universității din Toronto (2013) cu o teză despre imaginea fecioarei în literatura greacă veche. Între timp, a predat intens, timp de aproape șapte ani, la Universitatea din Toronto și la alte câteva instituții de învățământ superior din Greater Toronto Area, activitate pentru care a primit un Teaching Award al Departamentului de Clasice al Universității din Toronto. După revenirea în țară, a condus două proiecte de cercetare și a publicat traduceri și articole. În momentul de față lucrează la o monografie despre apariția căsătoriei monogame în Grecia antică și predă cursuri de limbă și literatură latină la Universitatea din București.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro