joi, iunie 13, 2024

Dincolo și dincoace de poezia nopții

Parking, filmul difuzat joia trecută de TVR Cultural, a avut premiera românească în vara  anului 2019. A stârnit un interes mai degrabă mediocru, în pofida faptului că este o coproducție româno-spaniolă, că unor foarte buni actori de-ai noștri li s-au asociat actori spanioli de primă mână, că are destul de lungi scene de sex necenzurat(e),  că una dintre temele abordate este aceea a emigrării și că acțiunea se petrece în așa numitele milieux louches, acolo unde oamenii își încheie câteodată socotelile recurgând la incendieri, devastări, la gloanțe și la pistoale.

Ceva mai favorabilă i-a fost peliculei critica decât spectatorii plătitori de bilet. Se mai întâmplă.

Filmul înseamnă a patra producție de lung metraj a regizorului Tudor Giurgiu și se bazează pe un scenariu datorat lui și scriitorului ardelean Marin Mălaicu -Hondrari. Este extras din romanul acestuia Apropierea, apărut în anul 2010. Pelicula preia din scrierea cu caracter autobiografic a lui Hondrari povestea lui Adrian. Un alter-ego al romancierului. Asemenea lui, Adrian este născut la Sîngeorz Băi, a ajuns ilegal în Spania, s-a stabilit la Cordoba unde a prestat munci mizere și prost plătite, a învățat rapid limba spaniolă și a fost ros de dorul de familie și de casă. A plecat nu pentru bani, ci pentru că după 30 de ani de stat într-o cămăruță a simțit și nevoia de altceva. Așa cum vom vedea  a primit acest altceva cu asupra de măsură. 

Adrian din film simte nevoia să rememoreze periodic fragmente din copilărie. O face la modul cinematografic, cu secvențe de tip citat filmate pe 16 mm,  de parcă ar fi decupate din producțiile Marelui Mut (excelent ca întotdeauna operatorul Marius Panduru), bine marcate de coloana sonoră semnată de Julio de la Rosa. Hondrari a revenit în România în 2007, răstimp în care i-a apărut un volum de poezii. Ceva asemănător i se întâmplă și lui Adrian.  Cu totul remarcabilul interpret al personajului- Mihai Smarandache, actor la Teatrul Odeon, acolo unde face acum un rol cu totul exemplar în Cabaret, din păcate nebăgat în seamă de juriul UNITER- îi cedează din când în când locul copilului Robert Zotta. Interpretul lui Adrian la vârsta copilăriei. Care e gardat de Fülöp Erzsébet (Mama) și de Valentin Popescu (Tatăl).

Emigrantul Adrian, băiat înalt, frumos, cu barbă, un intelectual non-conformist,  e când melancolic, când posac, când încântat că a mai omorât un șobolan, unul dintre mulții care mișună prin parking. Al cărui proprietar pe nume Rafael, cu un remarcabil simț al măsurii jucat de Luis Bermejo, este amestecat în afaceri deloc curate. Pentru care va plăti, în final, cu viața. Relațiile dintre Rafael, soția acestuia Mercedes (Ariadna Gill)- tot Mercedes se cheamă și mașina care va fi la baza necazurilor lui Rafa-  și Adrian sunt, în general bune, până în clipa în care afacerile patronului se complică. De complicat se va complica și viața lui Adrian. Nu doar fiindcă se implică volens nolens în ceea ce face Rafa, ci mai ales deoarece se va îndrăgosti de Maria.  O cântăreață rock. Jucată ca la carte de Belén Cuesta.

Din acest moment se schimbă și ritmul filmului. Monotonia ce i-a fost reproșată producției de unii, altminteri firească deoarece monotonă era însăși viața non-eroului Adrian, este înlocuită de confruntări dramatice între personaje, de certuri fie pe bani, fie pe femei, de sfârșitul căsniciei lui Adrian a cărui soție Cristina (Carmen Florescu), venită în Spania pe neașteptate, încărcată- cum altfel? – cu oale de sarmale, cu cozonaci și cu zacuscă, descoperă că este înșelată, de furturi de mașini și de crime. Și de întoarcerea acasă.

Pentru că totul are un sfârșit, pentru că rockerița Maria e mai cu capul pe umeri decât poetul Adrian,ea punându-și periodic întrebări de genul din ce vom trăi?, pentru că, până la urmă, se încheie și poezia nopții pe care a dorit Tudor Giurgiu să o facă un fel de personaj miraculos al filmului.  

LIBRA FILM

PARKING

Regia: Tudor Giurgiu

Scenariul: Tudor Giurgiu și Marin Mălaicu Hondrari

Imaginea: Marius Panduru

Montajul: José M.G. Moyano și Manuel Terceño

Costume: Fernando Garcia

Coloana sonoră: Julio de la Rosa

Cu: Mihai Smarandache (Adrian), Ariadna Gil (Mercedes), Luis Bermejo (Rafael), Belén Cuesta (Maria), Eric Frances (Javier), Carmen Florescu (Cristina), Fülöp Erzsébet  (Mama), Valentin Popescu (Tatăl), Robert Zotta (Adrian copil); Emilian Oprea (Frățicul)

P.S. Difuzarea filmului nu a început la ora 22, așa cum ne-a obișnuit până acum respectivul post de televiziune și cum scria pe site-ul postului. Unde mai pui că Parking nu deținea drepturile în vederea difuzării on line. TVR nu are bani pentru asta. Are doar pentru experimente eșuate cum a fost lamentabila, scandaloasa participare la Eurovision. De eșecul de acolo se face vinovat nu nefericitul concurent. Vina le aparține Consiliului de Administrație, Comitetului Director și nepricepuților dar sfidători și plin de ifose Dan Cristian Turturică și Mihai Predescu. Care sunt pe mai departe, bine mersi, în funcții.  

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro