vineri, ianuarie 22, 2021

Directorul general al BBC demisionează după numai 55 de zile în funcţie

Directorul general al BBC, George Entwistle, a demisionat din funcţie după numai 55 de zile ca urmare a unui scandal generat de acuzaţii nefondate de pedofilie aduse de un program TV unui fost politician de frunte din Partidul Conservator.

Demisia aruncă corporaţia publică britanică, deja slăbită de scandalul molestărilor sexuale Jimmy Savile, în cea mai gravă criză din istoria sa de 90 de ani.

Se poate spune că Entwistle şi-a dat singur lovitura de graţie. Sâmbătă 10 noiembrie, la doar o săptămână după difuzarea materialului incriminat în emisiunea Newsnight, directorul general recunoştea într-un interviu difuzat pe BBC Radio 4 că nu era la curent cu conţinutul programului şi nici nu citise articolele din presă în care era sesizată falsitatea acuzaţiilor.

După numai 12 ore, George Entwistle, flancat de Lordul Patten, preşedintele BBC Trust, organismul de reglementare şi control al corporaţiei, îşi anunţa demisia din funcţie.

Programul difuzat de Newsnight, o emisiune de analize şi reportaje TV transmisă zilnic pe canalul BBC 2 de luni până vineri la 22.30, includea un interviu cu Steve Messham, un bărbat de 49 de ani, care afirma că în anii ’70, pe când se afla într-o casă de copii, fusese molestat sexual, chiar violat de un fost fruntaş al Partidului Conservator din vremea când acesta era condus de Margaret Thatcher.

Deşi politicianul respectiv nu era numit în programul Newsnight, realizatorii săi, jurnalişti din afara BBC, au dat indicii pe Twitter şi pe diferite bloguri pe internet din care a devenit clar că persoana acuzată era Lordul McAlpine, fost trezorier al Partidului Conservator şi prieten apropiat al premierului Thatcher.

Scandalul a izbucnit când cotidianul The Guardian  a dezvăluit că era vorba de o confuzie de identitate, recunoscută de Messham.

La scurt timp după aceea a devenit clar că Newsnight nu-i arătase lui Messham fotografia lui McAlpine şi nici măcar nu se ostenise să-i ceară o reacţie celui incriminat.

A urmat inevitabilul, Lordul McAlpine a emis un comunicat în care nu numai că respingea acuzaţiile ce i se aduceau, dar anunţa că va da în judecată pentru calomnie pe toţi cei care îl acuzaseră, în frunte cu BBC. Nu e nevoie ca cineva să fie numit explicit pentru a fi calomniat, e suficient dacă există indicii colaterale pentru stabilirea identităţii sale.

Acest scandal vine la doar câteva săptămâni după un altul, generat de acuzaţiile că fostul prezentator şi disc jockey Jimmy Savile era un pedofil notoriu, care se dedase la molestări sexuale chiar în sedii ale BBC timp de zeci de ani.

Tot editorii emisiunii Newsnight fuseseră cei care deciseseră, la scurt timp după decesul lui Jimmy Savile în octombrie 2011, să nu difuzeze o investigaţie care dezvăluia practicile lui Savile. În schimb, un program similar a fost difuzat luna trecută de canalul ITV, rivalul privat al BBC, ceea ce a declanşat criza din BBC.

George Entwistle a fost chemat să dea explicaţii în faţa unei comisii parlamentare, dar prestaţia sa a fost total neconvingătoare şi proaspătul – pe atunci – director general a dat impresia unui manager care nu-şi controlează propriii subordonaţi şi, mai grav, pasează responsabilitatea.

Pe fondul acesta, e posibil ca Newsnight să fi căzut în cealaltă extremă, încercând să dovedească activismul său în ceea ce priveşte investigarea acuzaţiilor de molestări sexuale.

Difuzarea programului, care conţinea acuzaţii iresponsabile, ridică mai multe întrebări, nu în ultimul rând cum se face că directorul general, care este şi redactor şef al BBC, nu a ştiut nimic de acest program, în condiţiile în care era conştient de climatul generat de scandalul Savile?

Cum se face că departamentul juridic al BBC, care e la dispoziţia jurnaliştilor 24 de ore din 24, a avizat reportajul în condiţiile în care Marea Britanie are cele mai severe legi  împotriva calomniei din lume? Deja se speculează că Lordul McAlpine ar putea cere de la BBC daune de 1 milion de lire sterline.

Oricum ar fi, credibilitatea BBC a suferit o grea lovitură. S-ar putea ca Entwistle să fie doar unul dintre managerii demisionari. Din clasa politică s-au auzit deja cereri ca Lordul Patten să demisioneze şi el din postul de preşedinte al lui BBC Trust.

Alţii cer ca ancheta publică Leveson, în cazul spargerii pe scară largă a mesageriei vocale de către unii jurnalişti din presa scrisă, să fie extinsă şi la mass media audiovizuală, iar de aici până la cereri de reglementare prin lege a presei nu mai e decât un pas.

Dar acest ultim scandal a ridicat şi o altă problemă: aceea a responsabilităţii mediei sociale pe internet, Twitter şi bloguri, care răspândeşte cu o viteză uluitoare afirmaţii defăimătoare, dar nu este supusă, deocamdată, rigorilor legale ca şi mass media clasică.

BBC se află într-un moment de răscruce. Corporaţia, finanţată printr-o taxă audiovizuală anuală de £145,50 pe fiecare posesor de TV color, este deja criticată din mai multe direcţii – clasa politică, trusturi de presă particulare, grupuri de presiune – şi nu-şi poate permite să navigheze ca o corabie fără cârmaci.

Viitorul director general va avea greaua misiune de a restabili încrederea publicului într-o instituţie media bunăoară cunoscută pe întregul mapamond ca un simbol al credibilităţii şi imparţialităţii jurnalistice.

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Petru Clej
Petru Clej
Petru Clej este corespondent la Londra al redacției române a RFI. A fost jurnalist la BBC World Service, redacția română, între 1991 și 2008 (redactor șef între 2000 și 2008) și a lucrat între februarie și decembrie 2007 la BBC News Online.

Colectia Contributors.ro

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

Navalnîi a fost judecat în secția de poliție. Doar pe vremea lui Stalin se mai putea întâmpla așa ceva. Interviu cu analistul Armand Goșu

Duminică seara, la revenirea în Rusia, Aleksei Navalnîi a fost arestat, la punctul de control al pașapoartelor, din...

Transgenderii, „Dezastru al unor oameni fără Dzeu”?

Îi mai țineți minte pe CpFeii ăia cu mîna pe cruce și familia-n gură care puseseră de-un referendum acum vreo doi ani...

O variantă modernă a poveștii cu vulpea bearcă: „Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite a calculat că mai avem circa 60 de...

Dacă ați fi participat în iulie 2015 la lucrările Conferinței dedicate Anului Internațional al Solurilor, desfășurate în Colorado sub auspiciile Organizației pentru...

Radiografia dezastrului industriei energetice românești în 10 ani

Cifrele nu mint, sunt luate din site-ul Transelectrica și puse în tabele și grafice pentru a trage concluziile. Am extras datele SEN...

Democrația este pentru zei. Nu trebuie să ne surprindă faptul că oamenii nu o pot menține

„De ce eșuează democrațiile?” Am auzit această întrebare de multe ori în ultimii ani, în cărți, în paginile de...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.