Introducere
Diasporele sunt departe de a fi la fel, chiar dacă provin din aceeași țară și au membri plecați din țara de origine în perioade apropiate. Compoziția socio-demografică a comunităților diasporice este importantă. Variabile precum educația, experiența de migrație și vârsta contează foarte mult pentru cultură, mod de viață, opțiuni valorice. Acestea sunt motive care ne determină să încercăm înțelegerea comunităților diasporice românești și din perspectiva nivelului de educație. Nici în spațiu și nici în timp astfel de comunități nu sunt omogene sau stabile, în pofida faptului că se tot vorbește de diasporă, la singular, ca și cum ar fi unică și omogenă.
În absența unor date publice de sondaj, apelăm la date furnizate prin baza DIOC (Database on Immigrants in OECD Countries) , produsă de către OECD, bazată și pe recensăminte naționale și pe sondaje de tipul Labour Force Survey (LFS). Sigur că datele agregate la nivel național sau regional nu sunt la fel de relevante precum microdatele. Ele permit, însă, mai ales dacă se ia în considerație și contextul spațio-temporal, formularea unor ipoteze care pot fi verificate ulterior cu date mai puțin agregate. Concret, am dori să știm care sunt diferențele educaționale majore între diferite diaspore ale românilor, funcție de principalele țări de destinație. Nu este nici „istorie retroactivă” (Bloch , 1934 ), nici „arheologie socială” (Stahl 1980), ci analiză comparativă în timp și spațiu a nivelului de educație în diasporele românești. Asupra acestei diversități centrăm, în continuare, scurta noastră analiză.
Diversitatea educațională a diasporelor
Italia găzduia, în 2010-2011, cea mai mare diasporă românească, de aproximativ o jumătate de milion de persoane de peste 14 ani. Numai 9% din diaspora românilor în Italia avea, la vremea respectivă, educație de nivel terțiar. Aproape o treime dintre cei înregistrați în sondajul LFS din perioada respectivă, pentru diaspora română din Italia, aveau educație primară. În genere, sudul continentului, cu Italia, Spania, Portugalia și Grecia avea diasporele românești cu cel mai redus nivel de educație (Tabel 1). Canada, Statele Unite ale Americii, Elveția și Marea Britanie aveau, în schimb, diasporele românești cu cel mai ridicat nivel de educație, de peste 50%. Diasporele românești cu educație medie în pondere mare de populație erau cele din Norvegia și Germania. În restul societăților reținute aici, din analiza OECD, dominantă era tendința diasporelor românești cu nivel de educație terțiară relativ ridicat , între 30% și 50%. Amplitudinea nivelului de educație varia consistent între cele 16 societăți OECD reținute pentru analiză.
Zece ani mai târziu, în perioada 2020-2021 polaritatea de nivel de educație pentru diasporele românești se accentuează, dar trendul macroregional rămâne același. Pentru 2020-2021 nu mai dispunem, deocamdată, de date, decât pentru 11 din cele 16 societăți analizate anterior. Regional, însă, lucrurile sunt similare, cu educație maximă la diasporele românești de pe continentul Nord American și în Europa, în Elveția. Din păcate, datele pentru diasporele românești din Marea Britanie, Germania, Olanda, Irlanda și Belgia nu sunt încă disponibile pentru perioada 2020-2021. În sudul continentului european, diasporele din România sunt cu ponderi și mai mari de educație redusă, de nivel primar, în special în Spania, Portugalia și Italia.
Nu știm, cu date, cum s-a ajuns la această situație. Poate fi vorba de modificări în structura emigrării din România sau de efecte ale învățării unor noi rute de migrație în țările sudice ale continentului astfel încât să aibă loc și migrații directe ale românilor din sudul relativ sărac spre țările nord-vestice mai bogate, favorabile în mai mare măsură populației cu nivel de educație mai ridicat.
Table 1. Structures and trends in education levels of Romanian diasporas in some OECD countries (%)
Validare
Ipoteza unei educații sporite a diasporelor din Canada și Statele Unite ale Americii este clar susținută și de date diferite, mai puțin agregate, la nivel de unități teritorial-administrative (UAT), culese cu ocazia ultimului recensământ din România, din 2021. Am realizat o analiză factorială a ratelor de emigrate temporară din UAT-urile României spre Italia, Spania, Franța, Canada și SUA, adăugând și ponderea populației locale cu educație terțiară (pentru a nu încărca textul de detalii tehnice nu prezentăm aici analiza factorială). Am obținut, prin analiza componentelor principale, doi factori. Primul grupează ratele de emigrare temporară spre Italia și Spania, la care se adaugă ponderea educației terțiare în localitate, cu coeficient de saturație negativă în factor. Cel de-al doilea factor grupează ratele de emigrare din UAT-uri spre SUA, Canada și Franța (indice KMO=0.574). Altfel spus, factoriala la nivel de UAT confirmă pe deplin așteptările derivate din analizele cu date OECD la nivel de țări de destinație.
Tot pentru validarea ipotezelor anterior formulate am construit o ecuație de regresie multiplă în care variabila dependentă este rata emigrării temporare spre SUA, cu date ale recensământului din Romania, din 2021, la nivel de UAT. Predictorii sunt statutul urban al localității (1 urban, 0 rural), indicele dezvoltării umane locale 2018 (Sandu 2022), situarea localității la margine de județ (1 da, 0 nu), ponderea populației cu educație primară în localitate la recensământul din 2021, și ponderea populației cu educație secundară în localitate la același recensământ). Așa am aflat, cu date la nivel de UAT, că emigrarea temporară din localitate spre SUA a fost semnificativ mai mare din localitățile urbane dezvoltate. Am folosit exact aceiași predictori pentru a identifica factorii care au favorizat emigrarea temporară spre Italia. A rezultat că emigrarea spre această țară a fost cu atât mai mare cu cât UAT-ul era mai sărac și cu cât ponderea populației cu educație primară sau secundară în localitate a fost mai mare. Altfel spus, analizele de regresie susțin din plin, cu date la nivel de UAT, concluziile formulate cu date OECD la nivel de țară.
Concluzii
Diasporele României diferă puternic, sub aspectul nivelului mediu de educație, atât la nivel macroregional cât și în timp. Analiza cu date OECD confirmă faptul că diferențele de educație s-au accentuat în ultima perioadă inter-censitară, între 2010-2011 și 2021-2022. În ambele perioade de măsurare, diasporele românești din Canada, SUA și Elveția au înregistrat un nivel mediu de educație mult mai mare decât diasporele din aceeași țară de origine, respectiv din România, spre sudul continentului european (Italia, Spania, Portugalia, și Grecia). Diasporele din țările nordice (Danemarca, Suedia, Norvegia) tind să aibă un nivel de educație peste media diasporelor românești pentru care am dispus de date.
Diferențierile în timp și spațiu au, foarte probabil, consecințe asupra veniturilor medii, mai mari în nord-vest decât în sud, asupra preferințelor pentru mediu socio-cultural al țărilor de destinație. Date de sondaj, ponderate corespunzător, la nivelul diasporelor românești din diferite țări sau macroregiuni ar putea fi de mare folos în testarea și detalierea unor astfel de constatări parțiale.
Referințe
Bloch, M. (1934). Une étude régionale: géographie ou histoire?. Annales d’histoire économique et sociales, 6(25), 81-85.
Sandu, D. (2022). Local Human Development of Rural Places in Romania: A Community Capitals Framework. Romanian Journal of Population Studies, 16(1), 75-94.
Stahl, H. H. (1980). Traditional Romanian village communities. Cambridge: Cambridge University Press.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Nu credeti ca si regimul mult mai bazat pe domnia legii, reguli si autonomie si responsabilitate personala din tarile de civilizatie protestanta de la nord de Alpi (SUA si Canada, istoric, apartin si ele civilizatiei protestante) joaca un mare rol in alegerea destinatiei de catre diaspora? Multi dintre cei educati au printre motivele plecarii respingerea dezordinii din societate, alegand pentru emigrare societati cu valori cu care se identifica. Iar invers, cei cu educatie mai putina se simt ”mai acasa” in societatile mai putin ordonate din lumea sudica, latina, istoric catolica.
nu cred pt cind am plecat eu in Ca acu vreo 25 de ani legal nu prea puteai pleca in alta parte…..deci nu a fost o alegere mai degraba singura alegere…sistemul lor de emigratie cu puncte te califica bine daca aveai studii superioare …..ceea ce face ca statisticile sa para corecte din observatiile mele nestiintifice din viata de zi cu zi….
Sociologia demonstrează evidența sau nu demonstrează nimic. În cazul prezent se demonstrează evidența. Respectiv că diaspora românească este o diasporă economică și, în funcție de politica de emigrație a statelor gazdă, unele diaspore sunt formate din migranți slab calificați iar altele din migranți cu calificare medie sau chiar studii superioare( SUA, UK, Canada, Franța, etc). Cred că este impropriu spus „educație”, mai corect ar fi pregătire profesională( care se poate câștiga și prin practică la fața locului, deci fără o educație școlară). Sunt activități primitive( badante, agricultură, industrii alimentare, turism,etc) unde nu este nevoie de „educație” profesională. Chestia este că migranții români lucrează pentru alții și produc prosperitate în țările gazdă. Dar a cam început să se inverseze „trendul”….
hmmm… cum asa ? „cetatenu” de mai sus a explicat foarte bine. daca dvs aveti ce minca n romania, nu i rau. dar nu toata lumea se hraneste doar cu mincare
In valori absolute(doar pentru tarile care au raportat date pentru ambele perioade):
Top 5 absolventi studii superioare2021-2022:
1. Italia – 105559
2. SUA – 96865
3. Spania – 66187
4. Canada – 62606
5. Franta – 43633
Top 5 absolventi studii superioare 2010-2011:
1. SUA – 56375
2. Italia – 44775
3. Spania – 42275
4. Canada – 41800
5. Franta – 14151
Costul mediu anual pentru un absolvent de studii superioare: sa spunem 12000 USD, mult sub media OECD. La o medie de 4 ani studii superioare rezulta o valoare de aproximativ 50000 USD/absolvent.
Tinand cont ca in Romania invatamantul superior e in buna parte gratuit, ar rezulta, cu datele din 2021-2022:
– transfer de valoare 105559×50000 – 5,27 miliarde cadou catre Italia
– catre partenerii americani – aproximativ 5 miliarde
si tot asa ….
De regula, cei cu studii superioare asigura un factor de multiplicare in economie, aici mai sunt alte pierderi.
E foarte bine ca ne cautam de deficit, gap de TVA sau argint viu, marea pierdere pentru Romania e transferul gratuit de resurse, cateva zeci de miliarde de dolari intr-un interval atat de scurt ingroapa orice tara.
Adăugați și efectele economice directe, respectiv că cei 3-5 milioane de români din diaspora produc un pib în țările gazdă de cel puțin 100 MILIARDE DOLARI anual, deci contribuie la bunăstarea acelor țări. Puteți să adăugați deficitul balanței comerciale a României în valoare de aprox 30 MILIARDE euro anual. Chestia aia că România a devenit piață de desfacere și rezervor de forță de muncă ieftină nu este vorbă în vânt.
Nu e o vorba in vant dar sa nu uitam ca oamenii astia care pleaca o fac fiindca, pe de o parte, nu gasesc oportunitati aici iar pe de alta parte datorita mirajului pe care societatile vestice il reprezinta in continuare pentru absolventii nostri. In loc sa se ocupe de asta, cei care ne buzunaresc s-au multumit cu cresterile economice, cresterile de venituri si tot felul de alte bazaconii. E oarecum normal ca cei ambitiosi, dornici sa invete si sa progreseze sa priveasca spre sisteme unde, desi „exploatati” la sange se aleg cu ceva din punct de vedere profesional. Unii dintre ei s-ar intoarce, dar la ce?
(a) Diasporele dupa nivel de educatie formala primita si definitivata
(1)UNDE si
(2)dovedita CUI SI CUM (mecanisme de echivalare/recunoastere diplome, modificari ale acestora intre 2010 si 2020)?
(b) Sursele-baza ale raportarilor si, implicit, ale Dvs. au tinut cont de ce rol joaca „supracalificarea neraportata/neinregistrata” (ex: profesori in Ro = „capsunari” in Spania sau „manari” in fabrici din UK)?
Implicatii: raportarea gresita/subraportarea nivelului de educatie formala absolvit.
=======
„Am realizat o analiză factorială a ratelor de emigrate temporară din UAT-urile României…”
(c) Cum definiti emigratia temporara din Ro (x luni/an calendaristic, y ani/decada)?
(d) Ii includeti si pe pendulantii cvasi-stabili in ea? (pendulanti cvasi-stabili = persoane care au cel putin 2 ani/decada de prezenta temporara in aceeasi jurisdictie pentru x luni/an calendaristic – ex:muncitori sezonieri).
Imbinati a+b+c+d, mai sta in picioare analiza Dvs.?
Ce sens are confirmarea unor chestii știute de OECD? Adică semnificația practică a studiului ar fi ….care? Că și mie îmi place să sap in date dar cu acest studiu convingem pe cineva să CEVA? Nu eu gândeam așa ci e o gândire imprimată in studiile MSc și anii de profesat: una e semnificația statistică, alta și mai de soi e cea practică.