28 septembrie 2025, alegerile în Republica Moldova. Noul guvern care urmează să fie format la Chișinău va avea o importanță decisivă pentru viitorul nu numai al acestei țări, ci și al Ucrainei. Și problema nu este doar dacă Moldova va anunța oficial o schimbare de direcție către Rusia. Mult mai reale și, în același timp, mai periculoase sunt variantele „hibride” la care lucrează acum Kremlinul.
Astfel, scenariile rusești pot include puneri în scenă capabile să atragă sprijinul larg al actorilor occidentali. De exemplu, există vreo îndoială că, în cazul soluționării conflictului din Transnistria, președintele SUA Donald Trump va anunța imediat că aceasta este „încă un război pe care l-a oprit”? Chiar dacă condițiile de soluționare vor fi cele impuse de Rusia și vor reprezenta amenințări reale la adresa securității Ucrainei.
Un alt pericol este destabilizarea logistică a Ucrainei. Rolul Moldovei ca verigă de export și import către Ucraina, și chiar importanța sa pentru tranzitul militar, nu trebuie subestimate.
Și, în sfârșit, posibilele autorități pro-ruse de la Chișinău vor fi capabile să „îngroape” integrarea europeană nu numai a Moldovei, ci și a Ucrainei. Chiar și în situația în care veto-ul Ungariei va fi ridicat.
Din fericire, scenariile negative au șanse relativ mici de a se realiza. Mai realistă este varianta în care președinta proeuropeană Maia Sandu își va păstra cel puțin premierul și miniștrii cheie. Cel puțin pentru o perioadă. Este însă posibil ca alegerile să nu permită totuși formarea unui nou guvern iar Moldova să fie nevoită să meargă din nou la urne. Iar revanșa Rusiei nu este exclusă.
Reprezentanții Kremlinului pe scena politică a Moldovei
Mai sunt doar câteva zile până la finalizarea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din Moldova, însă intriga cu privire la rezultatul acestora este acum și mai mare decât era acum câteva luni.
La începutul verii, analiștii s-au pus de acord că trei partide vor intra cu siguranță în parlament: partidul pro-occidental al puterii PAS, asociat cu actuala președintă Maia Sandu; blocul pro-rus de partide condus de fostul președinte Igor Dodon; și blocul „Alternativa” condus de popularul primar al Chișinăului, Ion Ceban, care ar candida pentru voturile alegătorilor centriști, care nu erau dispuși să susțină nici stânga, nici dreapta. În plus, populistul Renato Usatîi ar fi putut intra în parlament.
Acum, situația s-a schimbat, iar aceste schimbări pot modifica echilibrul dintre Rusia și UE.
Cei doi favoriți sunt aceiași.
Cel mai probabil, primul loc va fi ocupat de partidul de la putere, PAS, iar al doilea de așa-numitul „Bloc Patriotic” al lui Dodon. Totuși, nici în acest caz nu există certitudine – sondajele de opinie din Moldova nu reflectă realitatea. Aproximativ o treime dintre respondenți refuză să răspundă cu privire la favoritul lor în alegeri sau spun că „nu s-au hotărât”. Sociologii bănuiesc că majoritatea din acest grup va vota împotriva partidului de la putere, dar consideră că este periculos pentru ei să vorbească public despre acest lucru.
În ce mă privește, am avut ocazia să consult un studiu confidențial realizat de o organizație autorizată, care confirmă acest lucru.
În cadrul acestuia, moldovenilor li s-au pus, pe lângă întrebări despre aceste alegeri, și întrebări de control: cum au votat la referendumul privind integrarea europeană a Moldovei. Doar 25,6% au recunoscut că au votat „împotrivă”, 59,6% au afirmat că au votat „pentru”. Dar acest lucru contrazice fundamental rezultatele referendumului. Acum 11 luni, în Moldova (fără a lua în calcul voturile diasporei și ale Transnistriei), aproximativ 54% dintre alegători au votat „împotrivă” și doar 46% „pentru”, dar acum se pare că nu recunosc acest lucru.
Este logic să presupunem că și în ceea ce privește alte chestiuni imaginea este artificial optimistă pentru actuala putere.
Prin urmare, nu este exclusă varianta în care blocul lui Dodon va ajunge pe primul loc.
Al doilea partid, care este considerat parte a unei posibile coaliții pro-ruse, este deja menționatul bloc politica „Alternativa”. Însă, dacă la începutul campaniei, intrarea sa în parlament era considerată drept sigură, acum nu mai este așa. Este foarte probabil ca “Alternativa” lui Ceban să nu depășească pragul electoral ridicat (7%) stabilit în Moldova pentru blocurile electorale.
Cum s-a întâmplat acest lucru? Ceban a fost grav afectat de decizia autorităților române de a-i interzice intrarea în UE și de etichetarea sa ca politician pro-rus. Acest lucru a distrus poziționarea „Alternativei”, care până atunci încerca să se „vândă” alegătorilor proeuropeni care doresc să mențină cursul prooccidental al Moldovei, dar caută o alternativă la actuala putere (de aici și numele blocului lui Ceban).
Iar pe terenul forțelor pro-rusești, Ceban nu a avut șanse de la început – tocmai pentru că era considerat „prea pro-occidental”. Alegătorul pro-rus are deja „propriul” său bloc, cel al lui Dodon, și nu are nevoie de nicio alternativă. Dar ironia este că eșecul „Alternativei” lovește cel mai mult prietenii Kremlinului din Moldova. Dacă blocul lui Ceban nu intră în parlament, coaliția pro-rusă devine practic imposibilă.
Și, în sfârșit, mai sunt două partide pro-ruse care ar putea intra în mod neașteptat în parlament.
Unul dintre ele ar intra în parlament cu lozinci deschis anti-ucrainene.
Naționaliști din toate țările, uniți-vă!
Este vorba despre partidul „Moldova Mare” care are în program pretenții teritoriale față de Ucraina, adică vrea să intre în parlament cu promisiunea de a anexa o parte din Odesa. Ideologia sa este naționalismul moldovean. Este un partid virtual, adică inexistent în viața politică reală. A fost creat și este condus de Victoria Furtună, omul oligarhului moldovean fugar Ilan Șor, care locuiește acum la Moscova și lucrează pentru Kremlin, coordonând activitățile rusești în Moldova.
Deci, de ce se vorbește despre pericolul ca Furtună să intre în parlament, dacă partidul ei nu are propriii alegători?
Adevărul este că rușii au reușit să pună în aplicare în Moldova un proiect unic – așa-numita „rețea Șor”, în cadrul căreia alegătorilor din regiunile sărace li se virează bani pe cardul unei bănci rusești (și nu una oarecare, ci „Promsvyazbank”, legată de Ministerul Apărării al Federației Ruse). Autoritățile luptă împotriva acestei rețele, dar fără mare succes; iar participanții la această rețea sunt interesați de schimbarea actualei puteri – atât pentru a scăpa de pericolul arestării, cât și pentru a-și putea încasa onorariile în numerar.
Acoperirea „rețelei Șor” nu este pe deplin clară, deoarece este ilegală. Autoritățile au vorbit anterior despre 300.000 de persoane implicate (adică 20% din voturi!). Această cifră pare exagerată, dar chiar și 70-80.000 de voturi sunt suficiente pentru a depăși pragul electoral.
Se consideră că participanții la „rețeaua Șor” vor primi instrucțiuni cu privire la cu cine să voteze abia în ultimele zile sau ore înainte de alegeri. Nu se știe care va fi alegerea Kremlinului – fie să-l aducă pe Dodon în fruntea clasamentului, fie să introducă în parlament partidul controlat de Furtună, fie să salveze „Alternativa” de la eșec. Fiecare dintre aceste variante prezintă anumite riscuri pentru Kremlin, având în vedere că echipa Sandu luptă activ împotriva „rețelei Șor” și este gata să descalifice pe oricare dintre participanții la alegeri, dacă se dovedește cumpărarea de voturi.
În plus, în coaliția Kremlinului pot intra nu numai naționaliștii moldoveni, ci și cei români. În parlamentul Moldovei are șanse să intre Partidul politic „Democraţia Acasă”. La prima vedere, acest partid populist nu are nimic în comun cu Kremlinul. Este vorba de unioniști, adică susținători ai unirii Republicii Moldova cu România. Principalul partener al acestui partid este partidul naționaliștilor români AUR și liderul său, cel mai popular politician din România în prezent, George Simion, care face campanie activă pentru „Democraţia Acasă” pe TikTok și alte rețele sociale. Încă din august, sondajele acordau Partidului „Democraţia Acasă” aproximativ 3,5% voturile celor care s-au decis, iar acest indicator e posibil să fi crecut de atunci. Dacă la asta adăugăm o parte din voturile diasporei moldovenești din România (care ar putea fi favorabilă partidului populiștilor-unioniștii) atunci șansele acestui partid vor crește. Și dacă Kremlinul mai adaugă puțin prin rețeaua lui Șor…. Pe scurt, depășirea pragului de 5% este un obiectiv perfect realizabil.
De ce se vorbește despre acest partid ca despre unul „prorus”?
George Simion are reputația de lider care promovează agenda Kremlinului în România. Iar orientarea pro-rusă este confirmată de lista persoanelor din conducerea partidului.
„Democraţia Acasă” este condus de un politician moldovean nu prea cunoscut (și, ca de obicei, cetățean român) Vasile Costiuc. El a devenit vizibil pe scena politică de la Chișinău abia în acest an, când Costiuc a devenit partenerul moldovean al pro-rusului Simion înainte de alegerile prezidențiale din România (reamintim că Simion a ajuns în turul al doilea, unde a pierdut în fața lui Nicușor Dan. Autoritățile din Moldova au făcut campanie activă pentru Dan și i-au convins pe moldovenii care au pașaport românesc să mențină țara pe o traiectorie pro-occidentală).
Tocmai după aceea, persoana lui Costiuc a atras atenția jurnaliștilor de investigație români, care au găsit o mulțime de dovezi ale colaborării lui Costiuc cu FSB.
Dar vor putea oare unioniștii de extremă dreaptă ai lui Simion-Costiuc să se unească cu „Blocul Patriotic” de extrema stângă al lui Dodon? Răspunsul este clar – da. Motivul este evident. Și nu ține doar de bani rușilor, ci și de angajamentul lor public de a da jos echipa Maiei Sandu de la putere (la urma urmei, Moldova a avut deja o experiență similară în 2019 când chiar Maia Sandu, în ciuda divergențelor ideologice, s-a aliat cu susținătorii lui Dodon pentru a-l da jos pe stăpânul de atunci Moldovei, Vladimir Plahotniuc).
Mai mult, această coaliție între unioniștii lui Costiuc și socialiștii lui Dodon nici măcar nu va vorbi public despre faptul că îndreaptă Moldova spre Rusia.
Pentru Rusia, dar nu împotriva Europei
Se poate afirma cu certitudine că, în cazul victoriei forțelor pro-ruse – fie cu participarea unioniștilor „costiuciști”, fie fără – noua coaliție nu va face declarații privind renunțarea la calea europeană.
În ciuda imaginii clare și bine fundamentate a forței pro-ruse, partidul socialist al lui Dodon neagă în mod consecvent caracterul său pro-rus. Anul trecut, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova a modificat chiar statutul partidului și a adăugat integrarea europeană ca obiectiv. Așadar, Dodon nu are nicio problemă în a afirma că Moldova va continua să se îndrepte către UE.
În afară de asta, în mediul experților din Moldova există convingerea absolută că blocul lui Dodon primește finanțare din partea Federației Ruse și că, în cazul în care va ajunge la putere, va opri de fapt integrarea europeană.
Faptul că Dodon a fost nevoit să includă pe poziții fruntașe în lista sa persoane cu imaginea de „cunoscuți ai lui Șor” și cu legături clare cu Rusia (de exemplu, fostul premier Vasile Tarlev) – ne dă motive să credem că acest lucru este adevărat.
Blocul „Alternativa” al lui Ceban se poziționează în general ca o forță pro-europeană și pro-occidentală. Partidul lui Ceban a declarat participarea la mitinguri pro-europene în Chișinău; el însuși s-a întâlnit în mod constant cu ambasadorul american la Chișinău; el și partenerul său cel mai apropiat, Gaik Vartanean, au călătorit de mai multe ori în SUA; la începutul anului 2025, Ceban s-a mândrit cu o fotografie cu Donald Trump Jr., făcută în România.
Cu toate acestea, experții din Moldova nu au fost convinși de schimbarea acestuia.
Ceban este acuzat și de faptul că are un trecut politic pro-rus: a fost membru al Partidului Comunist, apoi al Partidului Socialiștilor, din partea căruia a fost ales pentru prima dată primar al Chișinăului în 2019. Ceban susține că de atunci este independent. Cu toate acestea, există și o poveste mai recentă: la 24 februarie 2022, Ceban s-a aflat la Moscova și până în prezent nu a oferit o explicație convingătoare pentru această călătorie.
Există opinia că Ceban, neavând convingeri sincere nici în favoarea UE, nici în favoarea Rusiei, era într-adevăr gata să se alăture taberei pro-europene, dar Sandu și partidul ei PAS au declanșat un război politic împotriva lui și l-au împins pe primarul capitalei în “sectorul” pro-rus. Cu toate acestea, în public, Ceban continuă să declare că este gata să conducă Moldova către UE, să lupte împotriva corupției etc.
Cu toate acestea, integrarea europeană poate fi oprită chiar și păstrând retorica pro-europeană.
Amenințări pentru Ucraina
Trebuie spus că o mare parte dintre cei din Moldova care votează sau intenționează să voteze împotriva puterii nu sunt neapărat pro-ruși.
Actualul guvern al Moldovei nu este perfect, există întrebări cu privire la calitatea guvernării și a conducerii politice, despre care ziariștii preferă să tacă. Există, de asemenea, pretenții serioase cu privire la modul în care partidul PAS a „privatizat” ideologia pro-europeană, eliminând, în esență, concurența de pe partea dreaptă și nu a lăsat alegătorilor pro-europeni altă opțiune pentru care să voteze.
Cu toate acestea, pentru Ucraina, menținerea guvernului PAS este extrem de important. Trebuie să recunoaștem meritele actualului guvern al Moldovei, care afirmă de fiecare dată că societatea trebuie să fie recunoscătoare Ucrainei și forțelor sale armate pentru menținerea independenței Moldovei în timpul războiului de agresiune declanșat de Rusia.
La forumul Moldova Business Week, care a avut loc la Chișinău săptămâna trecută, s-a pus un accent special pe modul în care Moldova va putea sprijini reconstrucția Ucrainei după încheierea războiului (guvernul a comandat chiar și un studiu pe această temă, care a fost prezentat în mod solemn acolo). Ministerul Economiei pregătește baza logistică pentru reconstrucție și plănuiește să facă o nouă autostradă către Ucraina. Viceprim-ministrul Doina Nistor m-a asigurat, de asemenea, cu privire la intențiile de modernizare a infrastructurii feroviare pentru tranzitul către Ucraina. Totuși, nu este vorba doar despre viitor. Încă de pe acum, Moldova este un partener logistic extrem de important pentru export și import, inclusiv pentru produse critice, cum ar fi combustibilul. Mai mult, și echipamentele militare trec această graniță.
Drumul care traversează teritoriul Moldovei prin Palanca este în prezent singura cale rapidă care leagă Odesa și sudul regiunii Odesa (deoarece podul peste Zatoka este practic distrus). Și faptul că tranzitul pe acest drum nu ridică întrebări inutile la Chișinău merită respect.
Are cineva iluzia că toate acestea se vor păstra în cazul venirii la putere a forțelor pro-ruse?
Iar cel mai puternic impact politic ar putea fi lovitura dată integrării europene a Ucrainei.
S-a vorbit mult despre faptul că Ucraina și Moldova sunt acum unite într-un cuplu în drumul lor către UE. În mod ideal, un astfel de cuplu ajută ambele țări, unind prietenii lor. România este avocatul aderării Moldovei la UE, țările nordice și baltice susțin Ucraina. Dar lumea nu este perfectă. Din cauza deciziei lui Viktor Orbán de a bloca integrarea europeană a Ucrainei, și Moldova s-a trezit ostatică a acestui veto. Cel puțin pe durata blocadei ungare.
În cazul în care situația se va repeta și Moldova va fi blocată din motive interne, acest lucru va afecta și calea Ucrainei către aderare. Pentru că este puțin probabil ca România să dea undă verde Ucrainei, dacă Moldova nu o va primi.
Din fericire, acest scenariu este puțin probabil.
În ciuda problemelor partidului Maiei Sandu, acesta are șanse mari să iasă pe primul loc. În plus, sunt toate motivele să credem că există o înțelegere între actuala putere și partidul populist „Partidul nostru” al lui Renato Usatîi, deși ambii neagă acest lucru.
Va fi solidă alianța lor? Va exista o coaliție sau va fi suficient un guvern minoritar susținut de Usatîi? Sau se va întâmpla o minune și PAS va obține din nou majoritatea absolută.
Vom afla în noaptea de 28 spre 29 septembrie. Aceste alegeri vor avea o importanță cu adevărat mare atât pentru Ucraina, cât și pentru România.
Aceasta este o versiune a articolului lui Sergiy Sydorenko, Додон та ультраправі на службі Кремля: хто може виграти у Молдові та чим це загрожує Україні, publicat în “Європейська правда” – Yevropeiska Pravda – la 23 septembrie 2025.
Analiză deosebit de interesantă, perspectiva „laterală” a jurnalistului de la Evropeiska Pravda reliefează mai clar jocul forțelor politice din Republica Moldova. Mulțumim!
Niciodata nu am inteles de ce oamenii sunt atat de stupizi si nu vad ca rusia nu a adus nimic bun nicaieri niciodata?
Imi pun zilnic aceasta intrebare si singurul raspuns pe care il am e ca oamenii incearca sa scape de povara responsabilitatii vietii sustinind un dictator…vor da, in secret, vina pe el pentru nereusitele lui in competitia vietii. Criticile pe care le adresam, democratic, conducatorilor duc automat la perceptia oamenilor simpli ca un despot luminat (stim cine a lansat termenul) va conduce mai bine decat o conducere aleasa prin vot liber…
Zilnic? Eu mi-o pun de 60 de ori pe ora. Nu-mi mai ramine timp pentru nimic altceva. Nici macar nu mai dorm.
Iar despre oamenii simpli ce sa mai vorbim?! Ii auzi pe unii ca asta nu e democratie, ca nu stiu ce… ca CCR…, ca lovitura… Nu-i multumesti cu nimic pe simplii astia. De-aia e bine sa pui biciul pe ei. Democratic, desigur.
Nu Șor și nu banii Rusiei sunt centrul aici. Centrul este mintea celor care votează, minte care nu prea e. Sau dacă e, e doar mintea care te minte. Geniul limbii române, da. Oameni care votează pe bani scoși din plasă sunt de fapt oameni care își vând țara pe nimic. Dacă Republica Moldova va intra în Uniunea Europeană credeți că oamenii dispuși să voteze contra cost sau după un raționament aberant vor aduce vreo valoare adăugată în Uniunea Europeană? Nu, bineînțeles că nu. Ei vor fi tot o masă de manevră a cuiva, pesemne tot a lui Putin. Sau, mă rog, a următorului sociopat de la Moscova. Noi în România vedem clar cum electoratul lui Vadim și Iliescu reprezintă și azi același procent de 40%. Or, e clar că progresul indiscutabil al societății și economiei de la Iliescu până astăzi în mintea acestor oameni e cuantificat în vid. Nu cred că o persoană rațională poate explica clar ce este în mintea acestor oameni. Poate că de asta ar trebui să ne ocupăm, cei mai luminați din domeniu, psihologie-sociologie. Problema noastră nu sunt banii rușilor, ci clienții acestor bani.
Aveti dreptate 100%.
Am cunoscut cetateni romani, care dupa drumuri facute in R.M., au venit si au votat la parlamentare si presidentiale cu Georgescu, Simion si Sosoaca. In mintea lor inculta erau mai importanti banii rusilor decat constiinta nationala.
Toti, in prostia lor, se vedeau „nacialnici”, Un fel de „Dinu Paturica” care doreau sa-i depaseasca pe politicienii P.S.D.-isti sau P.N.L.-isti.
Intrebare Daca ajung la putere nationalisti care vor cere unirea cu Romania ce facem? Putin a indicat tuturor tarilor vecine cu Ucraina sa isi revendice teritorile anexate la Ucraina in timpul URSS -ului.
Poate că de asta ar trebui să ne ocupăm, cei mai luminați din domeniu, psihologie-sociologie.
Sa nu uiti Darie, ai scris f frumos, da e vremea luminatilor sa ne scoata din intuneric, da s-a scumpit curentu!
Nenorocirea este că alegerile din Moldova sunt într-un moment de vârf de tensiune între Rusia și Occident. Ambele părți vor arunca în luptă toate forțele de care dispun. Pentru mine există o întrebare: oare Rusia consideră România+Moldova pântecele moale în care să atace Europa SAU dimpotrivă zona fiind slabă o vor neglija și se vor concentra spre Nord(Polonia și Țările Baltice)? Ca părere, Rusia se va concentra spre Nord unde pericolul pentru ea este mai mare. Deci cred că „partida europenistă” din Moldova va câștiga alegerile, eventual în alianță cu alt bloc(Ceban, Usatii,etc). Bineînțeles Rusia va lupta pentru Moldova, dar nu pe viață și pe moarte, mai ales că trebuie să ia și ea în considerare să mai cedeze câte ceva, iar în speța Moldova nu prea are motive să forțeze nota.
În concluzie eu sunt optimist. Va fi o luptă, dar nu decisivă, ba poate una chiar câștigătoare.
Pare plate ciudat -dar si extrema dreapta franceza a lui Le Pen este “tot” cu rusnacii (madame liaise – mai an – niste milioane de euro sau dollari de la o banca ruseasca – si n-am “prea auzit” sa le fi return at ! Dar de ce sa ne miram ? Hitler (mai de extrema dreapta ca el – greu de gasit !) si “Tovarasul” Stalin (cel mai de stanga !) au fost – cel putin pentru un timp, pana si-au impartit Estul EUROPEI, cei mai buni “preteni” – ba Chiar de comun accord – Pactul de la 23 August 1939 – au deslantuit WW 2 (si azi, INCA – rusnacii se lauda ca EI au castigat WW2 si ne-au adus paces !!! – dar a fost doar o incaierare intre BANDITI pentru impartirea praxis – si Stalin a list “potul” cu ajutor …. American !) Deci : Nimic nou sub soare ! Extremele se intalnesc – intereswle (nu numai ca “poarta fesul”) ,dar se suprapun in atacul democratiei si se “cosolideaza politic” cu milioane de dollari, ca rubble nu mai au validate !
Moldovenii ca și românii vad în UE doar avantajul de a călători și a lucra pe afara. Nu sunt capabili să înțeleagă avantaje economice pentru țară. Sau probabil ca politicienii nu sunt in stare să facă totul pentru avantajele economice in UE.
@Constantin _ „Moldovenii ca și românii vad în UE doar…”
De data aceasta nu pot fi de acord cu tizul meu. Pentru că…
În primul rând, greșește pentru că generalizează. Moldovenii, ca și românii, au opinii diverse cu privire la integrarea în uniunea Europeană.
În al doilea rând, domnia-sa ignoră faptul că manipularea bine făcută este întotdeauna eficientă. Prin urmare, opiniile cetățenilor din Republica Moldova sunt – la fel ca ale românilor – influențate major de manipularea venită de la Kremlin.
În fine, în al treilea rând, raportarea cetățenilor români și a celor moldoveni la Uniunea Europeană NU pot fi identice pentru că România etse parte a UE, iar Moldova încă nu este. Beneficiile apartenenței la UE pe care românii le simt sunt în evoluția nivelului de dezvoltare, inclusiv a nivelului de trai al cetățenilor români este evidentă. Iar românii știu că asta nu înseamnă doar „libertatea de a călători și a lucra pe afară”.
Nu prea aveti ce face, din pacate. Oamenii voteaza cum cred ei, dupa ce se spune, dupa cum aud ei. Doresc sa renunte la UE pentru o suveranitate ruseasca, foarte bine. Uitati-va in jur si listati care o duc bine sub conducerea de la Moscova: nici una. Asta este.
Rusii continua sa mearga inainte: nu pentru bani, putere: doresc sa consolideze partea estica, Europa de Est si tarile baltice. In tot timpul razboiului rece au remarcat ca sunt avantaje deosebite pentru Rusia.
Cine sa-i opreasca? Nimeni. Americanii sunt la fel, o putere globala in declin, isi cam iau bazele militare si se duc acasa: cheltuieli prea mari. Europa face mai nimic. Singurii care se inarmeaza, sunt o parte din tarile din est si scandinavii.
Rusii se gendesc ca atunci cand sunt in conflict, o sa-i doboare unul care unul, cum a facut Reich-ul in 1940. Nu cred asta, nici macar sa termine cu Ukraina nu sunt in stare.
In Romania, cu o populatie de peste 40% analfabeti functionali, doriti ca populatia sa ia decizii strategice? Da, bine.