joi, iunie 24, 2021

Domnului Nicolae Manolescu. În legătură cu alungarea scriitoarei Ruxandra Cesereanu de la revista Steaua

Domnule Manolescu, sunt membru al Uniunii Scriitorilor din 1995, secția de Critică, Eseistică şi Istorie Literară. Un membru nereprezentativ. Este motivul pentru care, exceptând anii 1990, când am participat la câteva ședințe ale Consiliului USR, am evitat să îmi manifest prezența în viața USR. În Uniune au apărut, de mai mulți ani, scandaluri legate de nominalizări, premii, pierderile de patrimoniu ale USR, reprezentarea diferitelor secții în întâlnirile internaționale, schimbarea statutului, alegerile în cadrul Uniunii. Mi s-a părut firesc ca asupra treburilor breslei să se pronunțe scriitorii al căror nume dau prestanță USR.

Despre viața Uniunii m-am exprimat totuși de câteva ori, însă nu ca membru al ei. Am condamnat campania de denigrare a lui Ștefan Aug. Doinaș lansată sub egida României literare la Clubul Prometheus,pe 26 noiembrie 2003, întărită prin premierea de către USR, în anul 2013, a cărţii lui George Neagoe (Asul de pică: Ștefan Aug. Doinaș) și continuată prin dizgrațioasa calomnie cu care Germina Nagâț a întâmpinat memoria scriitorului – vezi interviul găzduit în România literară nr. 10/2020.

Excluderile. Un afront la adresa „instituției” USR

Despre practicile interne ale Uniunii Scriitorilor am aflat mai multe investigând încercarea de excludere a poetului Ion Vieru, din anul 2013 (aici). Comisia de Monitorizare, Suspendare şi Excludere a USR, căreia i s-a delegat puterea de a propune excluderile constituie o structură abuzivă. Decizia de excludere este luată de Consiliul USR, care alege prin vot Comisia de Monitorizare… Nu există deci o independență între Comisia care propune și Consiliul care hotărăște.

Însă altele sunt temele de adâncime ridicate de excluderea colegilor scriitori. USR este o organizație de utilitate publică. Prerogative precum încasarea taxelor de timbru, dreptul de a iniţia acte normative privindu-i pe scriitori și obştea lor, asigurarea îndemnizaţiei de 50% la pensie au fost atribuite Uniunii ca rezultat al activității membrilor acesteia, nu urmare a calității management-ului organizațional. Scopul Uniunii este „de a apăra interesele de breaslă, economice, sociale şi morale ale membrilor ei şi de a-i reprezenta în raporturile cu autorităţile, cu alte asociaţii de creatori, cu persoane juridice şi fizice din ţară şi din străinătate” (art. 1). Desigur, și o asociație precum USR are nevoie de disciplină internă. Pentru a o susține există instrumentul suspendării. Să subminezi statutul de scriitor din cauza disputelor interne Uniunii vulnerabilizează întreaga breaslă.

Alte contrargumente la practica excluderilor: este firesc să existe litigii între membri și conducerea USR; o eventuală insultă sau calomnie la adresa unui membru al conducerii Uniunii nu este „mai vinovată” decât una care țintește un membru oarecare; natura profesiunii de scriitor implică utilizarea limbajului în public cu mai multă libertate (ceea ce susține și instituția PEN Clubului).

Condiția de membru al USR joacă un rol atât de important, încât riscul ca viața profesională a scriitorului să fie afectată de ceea ce scrie sau gândește trebuie redus la minim prin statut. Pot fi reținute doar situații limită în care „grave prejudicii morale și de imagine” duc la situații de incompatibilitate, dar acestea nu pot privi criticile la conducerea organizației, concepția privind structura ei ori alte dezacorduri. 

Cazul Ruxandrei Cesereanu

Cazul scriitoarei Ruxandra Cesereanu, până recent redactoră-șefă a revistei Steaua, este de altă natură. Ea nu a fost exclusă din breaslă, ci a fost concediată.

Nu cunosc nimic în plus față de ceea ce dna Cesereanu a inventariat în scrisoarea deschisă adresată președintelui Uniunii Scriitorilor din România (Observator Cultural, 25 mai 2021- aici). Cele povestite de domnia sa sunt însă suficiente. Conducerea USR a practicat o politică de discriminare față de difuzarea revistei. Analiza situației financiare, de către Comitetul Director al USR, nu a vizat în paralel alte publicații ale Uniunii, pentru a permite comparații. Nerentabilizarea revistei i se impută dnei Cesereanu deși, în intervalul ultimelor șase luni, un Comitet Director condus de Nicolae Manolescu și-a asumat competențe deasupra funcției de redactor-șef. Concedierea  a fost explicată prin probleme financiare, și totuși președintele USR a angajat între timp (luna martie 2021) pe dna Andrea H. Hedeș în funcția de redactor la Steaua .

Scriitoarea Ruxandra Cesereanu propune explicații pentru imputările ce i se aduc – în fond, pretexte pentru a fi eliminată de la revistă. Invocă înfruntarea de opinii cu dl Manolescu, având ca obiect libera exprimare în cadrul Uniunii și publicarea unor scriitori neagreați de conducerea USR. 

Fosta redactoră-șefă a revistei Steaua denunță nu doar actul concedierii ei, ci și stilul. Citez: „documentul pe care l-am primit de la conducerea USR, de la dumneavoastră ca președinte și de la Comitetul Director al USR, este de o brutalitate și injustețe care m-au consternat” ; „Sînt consternată și totodată dezgustată de termenii și de tonul preavizului oficial primit, semnat de dumneavoastră”. 

Și explicațiile, și sentimentele dnei Ruxandra Cesereanu au fost expuse convingător. Domnule Nicolae Manolescu, chiar decizia scoaterii distinsei scriitoare de la conducerea revistei Steaua prin astfel de proceduri și cu acest stil aduce USR „prejudicii morale și de imagine”. Deplâng slaba reacție a colegilor din Uniune față de cele întâmplate, de această dată legale (cine numește are dreptul să revoce), dar dezamăgitoare profesional și uman.

Distribuie acest articol

7 COMENTARII

  1. Uniunea Scriitorilor din Romania (USR) are aceleasi initiale ca si USR ,partidul….si aceleasi metehne, excluderi, mancatorii si magarii intelectuale la nivel inalt. O noua dovada ca indifferent daca ai sau nu ai diploma, statutul moral se dobandeste altfel, nu prin scris , ci prin aspiratiille pe care le ai si prin tot ceea ce faci. Fraze memorabile ca : “Auf einen Stern zugehen, nur dieses”au fost scrise de Martin Heidegger, cel mai mare filozof de la Nietzsche incoace, membru al partidului fascist a lui Adolf Hitler din 1933 si care nu si-a predate niciodata carnetul, n-a regretat niciodata explicit . In schimb, milioane de membri PCR care si-au distrus carnetul in secret, au devenit brusc anticomunisti. Asta spune ceva despre noi ca popor si mai ales despre intelectuali,marii anticomunisti…de dupa.
    Nicolae Manolescu e seful USR (scriitori!) din 2005, reales permanent ca si alte personalitati de marca ale Romaniei din trecut, prezent si viitor. Ma uit pe site-ul revistei Steaua, admirabila revista, cu numar la zi. Desigur, nu este Libertatea sau Click!Nu poate fi cumparata de cititiri multi, nici inaite nu era…cand inca Romania se citeau multe carti si reviste…acum, mai ales facebook…
    Devenim o tara simulacru, o tara despre care candva un nou Jean Baudrillard va zice ca e o tara imaginara ,care n-a existat.
    De ce? Sistematic ne distrugem valorile pentru a face loc mediocritatilor de orice fel: de partid si de stat, rubedenii, amante, amicii de pahar etc. in dauna unor oameni ca admirabila scriitoare Roxana Cesereanu care lucreaza de 30 de an la aceasta revista foarte buna si necitita de publicul larg, si mai mult ca sigur pe un salariu de mizerie.

    • Deocamdată sunt multe frământări, nici Heidegger, nici Baudrillard n-ar avea din ce alege decât tot partidul filosofului Bulai, mai ales după desemnarea lui Mircea Toma la CNA.
      În ce priveşte cazul de la Steaua, e ca la Steaua, ca pe stadion, nu e vorba de literatură.
      Becali aşa o fi el.

      • Ma tem ca nici Heidegger si nici Baudrillard nu ar dori sa aleaga partidul USR ,dar cum ambii nu mai sunt pe aceasta lume, nu putem sti! Totusi cred ca nu, si ar refuza si intrarea in Academia Romana.
        Cat despre asemnarea cazului revistei Steaua cu echipa cu acelasi nume, e probabil o gluma,dar nereusita.

  2. Vad ca faptul că domnul Manolescu a demis-o pe redactora sefa unei reviste literare care nu se prea vindea devine o dovada de persecuție sau discriminare.
    Este drept ca nici in revista literară nu se prea vinde și de aici întrebarea aparent legitimă: de ce ea? Pentru ca stoparea drenării unor resurse financiare limitate trebuie sa pornească de undeva. Întotdeauna va exista un redactor care va fi demis primul.
    Când se restructurează o unitate comercială și sute sau mii de oameni sunt declarați inutili (redundant in new speak) fiecare fost angajat își pune aceiași întrebare. Si acei oameni au dreptul la un loc sub soare, nu doar un redactor al unui reviste pe care o citesc foarte puțini.
    Cu riscul de a stărni indignarea multor oameni din cultură propun o paralelă. Astăzi avem, in special in Occident, dar și în România, tot mai multe emisiuni cu bucătari (chefs!!) și tot mai mulți oameni care le vizionează, dar tot mai puțini cei care gătesc. Tare ma tem ca avem mai multe reviste culturale și tot mai puțini cititori. La fel si teatre. Multi actori sau regizori (unii foarte buni, alții mediocri) si-au făcut un teatru personal si acum descoperă ca nu sunt suficiente subvenții pentru toate instituțiile al căror singur rost era sa le gâdile orgoliul.
    Bineînțeles ca trebuie sa sprijinim cultura dar cineva trebuie sa plătească nota de plată. Ce facem cu miile de muncitori de la combinatul chimic Vâlcea care vor sa fie subvenționații pana la pensie? Dar cu cei de la CFR Marfa sau CFR Calatori? Si lista poate continua.
    Ce ne facem fetelor? După mintea mea de om simplu de la tara cred ca o oferta mai mica si mai bună este soluția.

  3. ” Însă altele sunt temele de adâncime ridicate de excluderea colegilor scriitori. USR este o organizație de utilitate publică (s.n.) . Prerogative precum încasarea taxelor de timbru (s.n.), dreptul de a iniţia acte normative privindu-i pe scriitori și obştea lor (s.n.), asigurarea îndemnizaţiei de 50% la pensie(s.n.) au fost atribuite Uniunii ca rezultat al activității membrilor acesteia ( s.n.) , nu urmare a calității management-ului organizațional (s.n.) . Scopul Uniunii este „de a apăra interesele de breaslă, economice, sociale şi morale ale membrilor ei (s.n.) şi de a-i reprezenta în raporturile cu autorităţile, cu alte asociaţii de creatori, cu persoane juridice şi fizice din ţară şi din străinătate”(s.n.) (art. 1).

    Foarte interesant articol , o surpriza din multe puncte de vedere, dar care in acelasi timp m-a binedispus . Deocamdata am citat doar din textul articolului , dar voi reveni cu citarea unor declaratii publice anterioare ale domnului Nicolae Manolescu ,etc.

  4. Nicolae Manolescu, Gabriel Andreescu, Ruxandra Cesereanu si Uniunea Scriitorilor din Romania ( I )

    Articolul despre concedierea scriitoarei Ruxandra Cesereanu de la revista “ Steaua” aparut recent pe platforma Contributors.ro ( Gabriel Andreescu – Domnului Nicolae Manolescu. În legătură cu alungarea scriitoarei Ruxandra Cesereanu de la revista Steaua) si adresat presedintelui Uniunii Scriitorilor din Romania este o surpriza din multe puncte de vedere.
    Prima ar fi reactia domnului Gabriel Andreescu , celebru disident anticomunist si activist pentru drepturile omului, in prezent profesor la SNSPA ( https://ro.wikipedia.org/wiki/Gabriel_Andreescu ) fata de o decizie recunoscuta drept legala ( “ cine numeste are dreptul sa revoce “ ) a conducerii Uniunii Scriitorilor din Romania. Autorul articolului contesta nu fondul legal al deciziei , ci forma ei respectiv aspectul moral ( “dezamăgitoare profesional și uman” ) .
    Argumentele invocate de autor tin de calitatile scriitoarei concediata aparent pentru situatia financiara a revistei si de opinia personala a persoanei demise ( ” Fosta redactoră-șefă a revistei Steaua denunță nu doar actul concedierii ei, ci și stilul. Citez: „documentul pe care l-am primit de la conducerea USR, de la dumneavoastră ca președinte și de la Comitetul Director al USR, este de o brutalitate și injustețe care m-au consternat” ; „Sînt consternată și totodată dezgustată de termenii și de tonul preavizului oficial primit, semnat de dumneavoastră”.).
    A doua surpriza este invocarea statului USR si al membrilor ei in societate in chestiunea excluderilor din aceasta breasla ( desi in cazul de fata nu este vorba despre excludere ):

    “ Însă altele sunt temele de adâncime( s.n.) ridicate de excluderea colegilor scriitori. USR este o organizație de utilitate publică. Prerogative precum încasarea taxelor de timbru, dreptul de a iniţia acte normative privindu-i pe scriitori și obştea lor, asigurarea îndemnizaţiei de 50% la pensie au fost atribuite Uniunii ca rezultat al activității membrilor acesteia, nu urmare a calității management-ului organizațional. Scopul Uniunii este „de a apăra interesele de breaslă, economice, sociale şi morale ale membrilor ei şi de a-i reprezenta în raporturile cu autorităţile, cu alte asociaţii de creatori, cu persoane juridice şi fizice din ţară şi din străinătate” (art. 1).”.

    Aici intram deja pe un teren minat. Din acest punct de vedere , Uniunea Scriitorilor din Romania se incadreaza intre cele 1300 de ONG-uri ainfiintate prin legi speciale , abonate la banul public si finantate de stat ( http://cursdeguvernare.ro/document-1-300-de-ong-uri-cu-statut-de-utilitate-publica-infiintate-prin-legi-speciale-in-special-in-ani-electorali.html ;https://cdn.cursdeguvernare.ro/wp-content/uploads/2016/09/Copy-of-Document-MCPDC-Situa%C5%A3ia-asocia%C5%A3iilor-%C5%9Fi-funda%C5%A3iilor-de-utilitate-public%C4%83.xlsx ) desi, vorba unui fost presedinte al Romaniei, “ nu este normal ca ONG-urile sa fie finantate de stat “.
    Din acest punct de vedere, Uniunea Scriitorilor din Romania sta la aceeasi masa cu “ Asociaţia Naţională a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din Ministerul Administraţiei şi Internelor “, Asociaţia „Clubul Diplomatic Bucureşti” , Asociatia „Marea Loja Nationala din Romania”, Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei” , Fundaţia „Institutul Social Democrat Ovidiu Şincai”, Asociaţia Yacht Club Regal Român, Asociatia „Livone Tenis Club Ilie Nastase”, etc. , toate abonate la banul public. ( detalii : https://sergiusimion.blogspot.com/2016/09/transformarea-interesului-public-in.html ).
    Mai mult decat atat, autorul subliniaza faptul ca prerogativele Uniunii Scriitorilor din Romania ca organizatie de utilitate publica decurg ” din activitatea membrilor ei ” si nu din calitatile managementului organizatiei :

    “ Prerogative precum încasarea taxelor de timbre , dreptul de a iniţia acte normative privindu-i pe scriitori și obştea lor, asigurarea îndemnizaţiei de 50% la pensie (s.n.) au fost atribuite Uniunii ca rezultat al activității membrilor acesteia, nu urmare a calității management-ului organizațional.”

    Ce fel de activitate ? Aici intram pe alt teren minat. Vorbim de o breasla profesionala ai carei membrii au asigurata o indemnizatii de 50% la pensie ( in ce domenii se mai asigura asa ceva ?) , dar surpriza este alta.
    Sa-i dam cuvantul domnului Nicolae Manolescu , presedintele Uniunii Scriitorilor din Romania in contextul in care au devenit membrii USR inclusiv scriitori care publica “ literatura de cutit” gen “ Henry Miller de Caracal” ( respectiv numitul Liviu Andrei ) sau mai exact o literatura care iti intoarce stomacul de dos :

    „USR nu e o elită, ci o organizaţie de breaslă. Ea apără drepturile scriitorilor , fără a-i împărţi pe căprării, cum văd că procedaţi dumneavoastră”

    „Prejudiciul nu e al USR, ci al autorului însuşi”.

    Nicolae Manolescu

    09.02.2013

    Sursa : http://adevarul.ro/cultura/carti/kitsch-impostura-uniunea-scriitorilor-romania-literatura-care-ti-intoarce-stomacul-dos-1_511531a54b62ed5875ecb902/index.html

    Ca sa nu mai amintim de oferirea premiului de debut al Uniunii Scriitorilor din Romania unui roman de genul celebrului „Băgău” al Ioanei Braga publicat la o celebra editura de la noi ( https://humanitas.ro/humanitas/carte/b%C4%83g%C4%83u) .
    Oare cum s-au simtit domnul Nicolae Manolescu, domnul Gabriel Andreescu si doamna Ruxandra Cesereanu intr-o asemenea companie selecta care promoveaza acest gen de atitudini, comportament si limbaj „liber” ?
    Greu de spus, dar trebuie sa recunoastem ca Uniunea Scriitorilor din Romania , in varianta in care exista acum, este total diferita de cea existenta “ cu aprobare” in timpul comunismului , respectiv atunci cand avea implicit un rol “ politico-ideologic si cultural-educativ ”.
    In zilele nostre , Uniunea Scriitorilor din Romania si presedintele ei s-au eliberat de constrangerile politice si ideologice anterioare , deci poate accepta si tolera asemenea talente , valori si personalitati pe care le valideaza si le promoveaza , chiar daca unii dintre membrii ei marcanti in semn de protest pentru promovarea acestor “ valori culturale” de tip nou si-au dat demisia ( https://www.contributors.ro/de-ce-mi-am-dat-demisia-din-uniunea-scriitorilor/) .
    Pe de alta parte , demiterea legala si motivarea ei oficiala , dupa opinia autorului dezamăgitoare din punct de vedere profesional și uman ( ” sentimentele doamnei au fost expuse convingator ” ) , este prezentata de autorul articolui drept o decizie care aduce aduce Uniunii Scriitorilor din Romania „prejudicii morale și de imagine”.
    In acest context este important sa fie prezentat nu numai punctul de vedere al scriitoarei demise care invoca divergenta de opinii cu domnul Nicolae Manolescu , ci si sentimentele , ideile si valorile in care aceasta crede . Aici avem alte surprize. Scriitoarea se considera analist si in 2003 ne-a furnizat o convingatoare demonstratie in acest sens :

    “ Nu sunt singurul analist care considera ca in Romania comunista “spalarea creierului” a patruns si a izbutit la nivel de mental colectiv: pentru aceasta pledeaza mareea delatiunii, asa cum a fost ea practicata la noi, in cercuri concentrice, si care a concretizat un fratricid simbolic. (Din punctul acesta de vedere, Miorita, pe seama careia se gloseaza adesea ca mit national, este reprezentativa, cred eu, la nivelul mentalului romanesc, pentru ideea de fratricid; ca demonstratie a unui fratricid, Miorita este foarte romaneasca, cel putin cu aplicatie pe secolul XX in Romania.)”

    Ruxandra Cesereanu

    2003

    https://revista22.ro/eseu/ruxandra-cesereanu/contra-spalarea-creierului-ori-contrareeducarea-ca-posibil-concept

    Asa sa fie. Acest tip de analiza care ne ofera nu argumente si demonstratii , ci postulate , atribuiri si etichete gratuite se bazeaza in realitate pe “ metoda inductiva” respectiv pe trecerea de la cazuri particulare la generalizari indoielnice la nivelul ansamblului social , adica exact pe principiul dogmatismului .
    O asemenea salata de boeuf avem in prezentarea unei carti celebre a scriitoarei ( Ruxandra Cesereanu – Imaginarul violent al romanilor ) :

    ” Eseul de fata, care propune, prin selectie, o scanare a mentalului romanesc la nivelul imaginarului violent, porneste de la un autor-cheie in ceea ce ne priveste pe noi, romanii, Mihai Eminescu si publicistica sa la Timpul, si se incheie, in prima parte a cartii, cu analiza scrisorilor de amenintare primite de o personalitate culturala, cu anvergura politica in postcomunismul romanesc, Ana Blandiana. Intre acesti doi poli, este abordat imaginarul lingvistic violent al altor doi scriitori-cheie pentru psyche-ul romanesc, Caragiale si Arghezi. Panorama cuprinde, apoi, cateva studii de caz pe gazetele interbelice de extrema dreapta si de la inceputul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, pe Scanteia comunista (1944–1950), pe Adevarul, Azi si Dimineata postcomuniste in falsul an de gratie 1990, dar si pe Romania Mare. Din acest potpuriu nu lipsesc revista-pamflet Academia Catavencu si ruda sa Plai cu boi, inedite prin zeflemeaua demolatoare la adresa viciilor natiei. Cartea nu se doreste a fi un indreptar, ci o fotografie de grup. Fie ca va fi privita cu ochiul liber, fie cu lupa sau lornionul, fotografia aceasta va resuscita etern tulburatoarea intrebare: cine suntem noi, romanii, si cum putem fi asa cum suntem?”

    Ruxandra Cesereanu

    https://humanitas.ro/humanitas/carte/imaginarul-violent-al-romanilor

    Faptul ca un Arghezi si un Caragiale sunt postulati , pe cuvantul autoarei , drept scriitori-cheie pentru “psyche-ul” romanesc este de inteles pentru un scriitor ( orice scriitor are dreptul la opinie , nu ? ) , dar faptul ca publicatii gen Academia Catavencu” si vestita “ Plai cu boi” a lui Mircea Dinescu sunt prezentate drept monumente de pedagogie sociala (“zeflemeaua demolatoare la adresa viciilor natiei(s.n.) “ atunci cand este evident pentru orice persoana civilizata ca in aceste cazuri taxarea “ viciilor natiei” nu este decat un pretext pentru apelul la vulgaritate si trivialitate, nu mai tine de analiza sau de eseu , ci de etichetare si atribuire gratuita sau chiar de intentie expresa.
    In acest sens scritoarea concediata a perseverat decretand existenta , informala si neoficiala desigur, a unor institutii si instante ale “ contrareeducarii” ( in contrast cu propaganda comunista anterioara si sinistrul ” Experiment Pitesti” ) printre care enumera si pune in acelasi plan Asociatia Fostilor Detinuti Politici din Romania (AFDPR) si produsul concret al acesteia revista Memoria, cu prestatia unui istoric ca Lucian Boia “ angrenat fatis intr-un amplu proiect de deconstructie a miturilor comuniste” .
    Atat de fatis, incat a fost dovedit drept un colaborator incrancenat al Securitatii denuntat atat de cercetatorii romani (https://gazetadecluj.ro/istoricul-lucian-boia-apare-pe-lista-brigadierilor-securitatii/) cat si de cei straini ( https://evz.ro/puterea-cuvantului-interviu-exclusiv-cu-lucian-boia-colaborarea.html).
    Aici exista multe puncte de convergenta cu multi asemenea analisti contemporani care , mai devreme sau mai tarziu , calca pe urmele lui Lucian Boia ( ” De ce e Romania altfel ” ) cu aceeesi pasiune a etichetarilor , atribuirilor si generalizarilor gratuite trecand cu o lejeritate de la particular la general si care nu mai pot vedea padurea din cauza copacilor si uscaturilor ei .
    Dincolo de talentul , competenta , cultura sau inteligenta personalitatilor citate mai jos, numitorul lor comun este amestecul epocilor , domeniilor si categoriilor respectiv extraordinara abilitate de a jongla cu concepte in conditiile ambiguitatii contextuale :

  5. Nicolae Manolescu, Gabriel Andreescu, Ruxandra Cesereanu si Uniunea Scriitorilor din Romania ( II )

    “ Nu cred ca bonjuristii au inventat capitalismul romanesc si nici ca fenomenul Pitesti este un accident fara trimitere la specificul national.”
    „Atat in spatiul mioritic cat si in fenomenul Pitesti se manifesta setea de acelasi. Abia cand privim spatiul mioritic ca anticamera a fenomenului Pitesti gravitatea chestiunii specificului national este cu adevarat pusa. “

    Horia-Radu Patapievici

    https://books.google.ro/books?id=nieTDwAAQBAJ&pg=PT233&lpg=PT233&dq=Abia+c%C3%A2nd+privim+spa%C5%A3iul+mioritic+ca+anticamer%C4%83+a+fenomenului+Pite%C5%9Fti+gravitatea+specificului+na%C5%A3ional+este+cu+adev%C4%83rat+pus%C4%83.&source=bl&ots=7XTuPPZ23R&sig=ACfU3U324GyikUKtbb3mxEn1lAb5GSAh8A&hl=en&sa=X&ved=2ahUKEwjBkNXzjunwAhUY_7sIHQw_A68Q6AEwAXoECAIQAw#v=onepage&q=Abia%20c%C3%A2nd%20privim%20spa%C5%A3iul%20mioritic%20ca%20anticamer%C4%83%20a%20fenomenului%20Pite%C5%9Fti%20gravitatea%20specificului%20na%C5%A3ional%20este%20cu%20adev%C4%83rat%20pus%C4%83.&f=false

    „Foarte interesant la români este că, la aceleşi profil psihologic de adâncime, în funcţie de context, profilul de suprafaţă este diferit. Adică cineva care gândeşte pe formula «las’ că merge şi aşa», într-un alt context poate deveni responsabil şi muncitor. Te aştepţi ca, dacă cineva e leneş şi neinteresat de rigoare în ţară, să fie «şmecher» peste tot”

    Daniel David, psiholog

    http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/studiu-s-a-schimbat-poporul-roman–ultimul-secol-spiritul-turma-complexul-inferioritate-1_5344d8450d133766a89f16fe/index.html

    ” In calitate de psihanalist ader la pozitia unui Geza Roheim sau Georges Devereux care sustin modelarea culturala a inconstientului. Conform reprezentantilor teoriilor biologice, insa, romanii, ca popor latin, ar fi predispusi la isterie.
    Din materialele pe care le-am avut la dispozitie reiese o alta ipoteza: specifica pentru romani este prelucrarea defectuoasa a conflictelor narcisice, generata de deficite narcisice timpurii.”

    Vasile Dem Zamfirescu – Nevroza balcanica

    https://psihoshop.ro/pagini.php?idb=710&ninja=2

    „Psihologic vorbind această asteptare a tăierii pensiilor securistilor vine din dictonul românesc „să moară si capra vecinului”, dicton care ne face mult rău pentru că este unul resentimentar. Motivul este invidia transformată în resentiment (s.n.) ”

    http://www.evz.ro/detalii/stiri/n-au-suferit-romanii-in-comunism-la-2-1-cu-psihanalistul-dem-zamfirescu-si-presedintele-iicm.html

    ” Suntem un popor indisciplinat si e si multa prostie”

    Gabriel Liiceanu
    https://www.europafm.ro/gabriel-liiceanu-suntem-un-popor-nedisciplinat-si-e-si-multa-prostie-video/

    ” … sîntem un popor suburban, că lumea satului, şi nu numai ea, s-a întors cu susul în jos, că am ajuns un popor obosit, chiar „nesimţitor“, aş zice, foarte predispus la a accepta „nepăsarea întunecată, nu pe cea solară“, că sîntem „asistaţi“ pentru că nu vrem, nu ne dorim sau nu putem să stăm pe picioarele noastre. ”

    Aurora Liiceanu , psiholog

    https://www.observatorcultural.ro/articol/lumea-un-bazar-memoria-un-continent/

    ” Specula, corupţia, învârteala, ciupeala, într-un cuvânt, păcatele tipice şmecheriei dâmboviţene ţin de esenţa poporului român .”

    Ion Cristoiu

    https://www.adevarul.ro/ion_cristoiu/Eterna_smecherie_romaneasca_7_456024396.html#commentsPage-4

    Dincolo de subiectele abordate in cartile sale , un interviu mai vechi al scriitoarei Ruxandra Cesereanu ne furnizeaza din proprie initiativa opinii foarte interesante care-i definesc profilul propriu si nu mai au nevoie de niciun comentariu :

    “Eu ma consider, in primul rind, poeta. Poeta pina in unghii sau din cap pina in picioare.”

    ” Poezia mea este o poezie violenta. De ce este o poezie violenta? Vreau sa fiu foarte onesta cu mine insami. Ma gindesc ca singurul lucru prin care poti sa le arati ca esti autentica este sa te uiti in oglinda si sa scoti din tine nu doar ce ai bun si frumos, ci si raul. Pentru autenticitate, violenta este certificatul meu, este esentiala. Si mai trebuie sa-mi recunosc nevrozele. Eu nu vreau ca nevrozele mele sa treaca de la mine la cititori, ca papusile voodoo. Dar imi doresc ca cititorii mei sa se exorcizeze odata cu mine. Cind vorbesc despre „poetul ca bestie“, am in vedere ca poetul trebuie sa-si exteriorizeze raul dinlauntru si sa nu cosmetizeze nimic. Poetul nu trebuie sa se aseze dupa paravane, sa-si fardeze traumele. Violenta trebuie sa fie autentica. Daca ne uitam in jur, la cei tineri, eu nu cred ca ei mai pot simti raul. Au vazut atita rau, sint atit de caliti la cultura Internetului, la jocurile cu roboti care se omoara intre ei, cu fetite ucise de papusi, cu masini care schingiuiesc, care decapiteaza, care mutileaza. La cei foarte tineri s-a ajuns la un fel de „banalizare“ a raului in care ei nu mai simt.”

    “Sint, la egalitate, poeta si prozatoare si, mai apoi, eseista. Prima mea ipostaza, launtrica, este cea de poeta si prozatoare.”

    “….foloseam ( in poezii scrise inainte de 1989 -n.n. ) o serie de cuvinte: cutit, singe, viol, pe care editura nu le-a acceptat. “ ,

    ” Cred ca mi-am descoperit senzualitatea la 30 de ani. in acel moment am inteles ca a fi femeie nu e neaparat ceva rusinos. De cele mai multe ori, cresti cu niste tabuuri. Ti se spune ca relatia dintre barbat si femeie este una foarte clasica, are niste reguli stricte, niste bariere. Eu am vrut sa ma dezbar de toate presiunile inhibante. ”

    ” Ele ( studentele -n.n.) fac parte dintr-o generatie foarte precoce, care discuta despre sexualitate de la 13-14 ani, isi incep chiar experientele sexuale la virsta aceea. Generatia mea nu se mai potriveste cu generatia lor. Nu stiu care e cautarea lor si la ce ajung. Tot ce le doresc este sa nu se faneze prea devreme pentru ca viata e foarte interesanta mai ales dupa 30 de ani.”

    “ Henry Miller a avut curajul sa fie el insusi, sa incalce tabuurile, sa-si scuture cititorii de mentalitatea amortita, sa incalce prejudecatile fara sa-i pese. A fost foarte liber. Si a sublimat prin arta chestiunea erotismului. Cine gusta proza lui Henry Miller trebuie sa accepte ca e un scriitor care a ajuns la capatul celalalt.”

    https://www.observatorcultural.ro/articol/mi-am-descoperit-senzualitatea-la-30-de-ani-interviu-cu-ruxandra-cesereanu-2/

    In cazul de fata decizia legala din punct de vedere formal , dar foarte posibil discretionara si subiectiva , a trimis-o ” la celalalt capat” pe scriitoarea Ruxandra Cesereanu respectiv a lipsit-o de functia si postura de redactor-sef la revista ” Steaua”.
    Pe de alta parte , nu mor caii cand vor cainii. Aceasta decizie care a starnit revolta domnului Gabriel Andreescu nu poate afecta in niciun fel statutul de profesor universitar la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca ( https://ro.wikipedia.org/wiki/Ruxandra_Cesereanu ) al scriitoarei , respectiv acolo unde bratul lung al Uniunii Scriitorilor din Romania nu o mai poate atinge.
    Din acesta postura isi poate promova cu si mai multa vigoare viziunea si ideile tocmai pentru ca se adreseaza unor generatii care nu mai sunt afectate de propaganda sau reeducarea din regimul politic anterior.
    Intrebarea finala ar fi in ce masura aceste generatii mai sunt interesate de un trecut care a dat atata bataie de cap altora.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Gabriel Andreescu
Gabriel Andreescu
Activist român pentru drepturile omului și specialist în domeniul științelor politice, disident anticomunist român, care s-a opus deschis lui Ceaușescu și regimului său autoritar. Astăzi, este asociat Scolii Doctorale a Universitatii de Vest, Timisoarai și este membru activ al mai multor organizații de drepturile omului. A avut o lungă activitate în presă, a scris și predat în domenii precum multiculturalismul, minoritățile naționale, libertatea de religie și secularism, etica și politica memoriei ș.a. https://ro.wikipedia.org/wiki/Gabriel_Andreescu

Carte recomandată

Iata o carte cu un subiect in aparenta simplu: o familie de romani cu un copil mic se muta in strainatate si invata incet-incet sa depaseasca o serie de neajunsuri si sa se impace cu altele. Mihai e scriitor (adica veniturile lui sint subtirele), sotia lui are un job nou de care e foarte multumita… vezi aici continuarea

 

 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Claudiu Iordache, înlocuit cu Gelu Voican Voiculescu la conducerea Institutului Revoluției

Ieri 30 martie 2018, membrii Colegiului Național al Institutului Revoluției Române l-au destituit pe Claudiu Iordache din fruntea acestui institut, numindu-l în...

Despre legea Goodhart și efectele ei perverse

Există o deosebire esențială între a măsura proprietăți fizice în laborator și a măsura activități umane în societate. Când...

Primele concluzii după întâlnirea Joe Biden – Vladimir Putin din Geneva, 16 iunie 2021

În articolul anterior, dedicat întâlnirii Biden – Putin, am trecut în revistă o serie de informații legate de contextul inițial de la...

Vânzarea de automobile „Dacia 1300”, aparate de radio, televizoare şi maşini de cusut, în rate lunare (octombrie 1973)

Pentru amatorii de istorie a autovehiculelor fabricate în România, exporturile semnificative de automobile „ARO” şi „Dacia” în Columbia nu constituie o noutate....

Să ascultăm instituțiile de știință din România. Spunând… ce?

Anunțurile de pe paginile de internet ale societăților de știință din România, sau cele ale universităților și institutelor...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

 

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro