sâmbătă, decembrie 7, 2024

DOOMSDAY: in ce an va intra in colaps sistemul de pensii?

Deşi, pe termen scurt, România a îndepărtat pericolul colapsului sistemului de pensii, pe termen mediu şi lung, sustenabilitatea acestuia este încă pusă în discuţie. Pe fondul unei rate de ocupare a forţei staționară, pe fondul îmbătrânirii rapide a populaţiei şi a unei involuţii demografice ce se anunţă dezastruasă (INS prognozează că populaţia va scădea pană în anul 2060 cu circa şapte milioane persoane), sistemul de pensii nu va mai reuşi să ofere protecţia socială necesară viitorilor pensionari şi va deveni o piatră de moară de gâtul economiei (afectând investiţiile în sectoare productive şi crescând fiscalitatea).

După recalcularea sistemului de pensii din anul 2010, acesta a devenit mai echitabil, fiind relativ simplu de aplicat și mai ușor de înțeles. În acest contextul în care măsurile din ultimii ani au fost gândite împreună experiții cu Băncii Mondiale și FMI, acestea au favorizat sustenabilitatea. Sistemele de pensii sunt rezultanta tensiunii dintre echitate şi sustenabilitate şi reflectă opţiunile politice ale guvernanţilor. Atunci când echitatea socială este favorizată, bugetele sunt afectate statelor (procentul mare de cheltuieli din PIB, poate inhiba creșterea economică), iar atunci când sustenabilitatea este pusă pe prim plan, acest fapt poate avea consecinţe sociale grave.

Cu toate acestea, în jurul anului 2030, sistemul de pensii, în forma sa actuală, își va atinge limitele și este posibil ca, în lipsa unor schimbări care să intervină în dinamica demografică și economică curentă, să nu fie suficient pentru ca statul să poată asigura pensii adecvate așteptărilor populației. Dacă procentul contribuţiilor va râmâne constant şi piramida demografică inversată (baza formată din beneficiari fiind sus, iar vârful reprezentat de contributori fiind în jos), fondul de pensii de tip pay as you go (PAYG – Bazat pe solidaritatea intre generatii) va intra automat în deficit.

În acest moment sistemul de pensii nu se autosusține complet. Transferăm de la bugetul de stat aproximativ 2,5 din PIB. Dacă procentul s-ar ridica la cca. 3%, pot apărea probleme serioase de echilibru (cu efecte ce vor fi resimțite în economie – creșterea fiscalității, reducerea investițiilor, etc), iar dacă  ar ajunge spre 4%, echilibrul ar fi pierdut. Acum, transferurile asigură un grad optim de adecvare a pensiilor, iar România nu ar fi avut probleme cu transferurile, dacă nu ar fi intervenit criza economică globală din 2008, aceasta afectând economia și, implicit, veniturile la buget.

Schimbările necesare sunt structurale și depășesc instumentele de gestiune propriu-zisă a unui sistem de pensii: pentru a asigura un sistem de pensii adecvat, pe termen lung, avem nevoie de (1) avansuri în productivitatea muncii, (2) creșterea ratei de ocupare / a populației active, (3) politici de imigrație atractive (acesta din urmă nu este populară, mai ales dacă presupune atragerea unor pupulații cu origini îndepărtate georgrafic).

Decidenții și experții în sisteme de pensii își spun astăzi speranța în efectul de cohortă: variații de comportament (inclusiv pe piața muncii) între generații diferite, care au împărtășit experiențe intrageneraționale comune, dar diferite față de ale altor generații.  Practic, se asteaptă de la generația tânără să fie mai productivă decât cea vârstnică. Nu neapărat să muncească mai mult, dar să fie mai productivă:  cohortele noastre sunt diferite de cohortele părinților noștri. Proactivitatea este astăzi mai mare, iar generațiiile active de astăzi trebuie să rămână în activitate mai mult timp.

Cadrul legal curet este mai puțin deschis către pensionarea anticipată decât era acum 10-15 ani. Politicile tranziției din anii 90 au favorizat un tip de comportament care îi scotea pe oameni mult mai devreme din viața activă și care a pus presiuni mari pe sustenabilitatea și robustețea sistemului de pensii. Acum, pensionarea anticipată este puternic descurajată, iar legislația curentă generează comportamente diferite cohortelor de populație activă. Din anul 2005, curba de pensionare anticipată a scăzut constant, iar tendința se menține.  Anticipata integrală este foarte restrictivă, penalitățile fiind foarte puternice, ceea ce a dus la o schimbare a comportamentului: oamenii nu se mai pensionează aticipat decât dacă nu au încotro.

Economisirea, economisirea din timp, este o componentă extrem de importantă a sistemelor de pensii, pentru ca acestea să nu devină majoritar dependente de transferuri de la bugetul de stat şi să afecteze, astfel, buna funcţionare a altor sisteme (sănătate, mediul economic, etc). Pe termen mediu trebuie să facem simulări și să găsim răspunsuri la următoarele întrebări: Care este limita suportabilităţii transferurilor? Care sunt principalele tendinţe pe piaţa ocupării? Ce putem face pentru a corecta tendințele demografice dezastruoase? Ce soluţii mai avem la dispoziţie?

România are mare nevoie de o dezbatere informată asupra viitorului sistemului de pensii, dezbatere care până acum, din cauza complexităţii subiectului, a fost  dusă în special de către experţi şi funcţionari publici. Este nevoie ca dezbaterea să ajungă la public. Poate părea nerealist să ne propunem să avem la nivelul societăţii româneşti un acord implicit de ne-abuzare și raționalitate a sistemului (acestă abordare este funcțională în sistemele puternic protective, cum sunt cele din țările nordice): generația activă de astăzi este de acord să plătească pentru sistemul de protecție, în măsura în care generația non-activă de astăzi nu abuzează de acesta, astfel încât să nu se creeze dezechilibre majore care să împiedice generația viitoare activă să poată susține financiar sistemul și generația activă de astăzi să se trezească în afara consensului social inițial – cu alte cuvinte, păcălită.

Pensiile sunt întodeauna o temă predilectă pentru campaniile electorale, politicienii promiţând necontenit pensii mai mari unui electorat disciplinat, pe care îl răsplătesc/cumpără.

O astfel de reformă este un subiect sensibil atât pentru politicieni (mai ales că aceştia gândesc cel mult pe cicluri electorale, iar noi avem nevoie de politici care să producă efecte peste 3-5 cicluri electorale), cât şi pentru societate. Politicile publice în domeniul pensiilor trebuie să concilieze interesul pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile de la bugetul public, cu dreptul la pensie decentă pentru cetăţeni; trebuie să se bazeze, pe de o parte, pe date statistice clare şi pe informaţii relevante privind impactul măsurilor proiectate şi, pe de altă parte, pe dezbateri aprofundate în societate.

Perspectiva demografică a României este proastă. Pierdem masiv populație activă prin migrație. Din anul 1990, am pierdut aproximativ 2 milioane de oameni activi. Dacă acest ritm se va menține, contributorii se vor reduce disproporționat cu beneficiarii, iar sustenabilitatea va fi afectată. Mecanic (excluzând migrația), sistemul de pensii se prefigurază sustenabil până la nivelul anului 2030. Una dintre cauze este că speranța de viață în România este încă mică – numărul de ieșiri (decese) este mare. Efectul migrator este greu de estimat pe termen lung/mediu, fiind foarte dependent de factori exogeni: conflicte, calamități, tendințe globale. În orice caz, dacă România se va transforma din țară de tranzit în țară de destinație, forța de muncă va veni, cel mai probabil, din Asia sau Africa.

Pe piața muncii situația este staționară: de ani buni, rata de ocupare se înscrie în aceiași parametri; nu generăm locuri de muncă și suntem încă departe de țintele din strategia UE 2020.

Măsuri cu potențial de a influența în bine sustenabilitatea sistemului de pensii mai sunt:

–        Stimularea creșterii gradului de ocupare

–        Reducerea CAS angajat/angajator

–        Creșterea salariului minim pe economie

–        Măsuri de îmbunătățire a colectării CAS

Nu ne mai putem baza pe măsuri precum (au fost luate, au eșuat până acum sau nu sunt plauzibile):

–        Stimularea creșterii demografice

–        Măsuri administrative de reducere a economiei gri/negre

–        Creșterea vârstei de pensionare (deja e ridicată)

–        Creșterea vechimii obligatorie pentru pensie integrală (deja e ridicată)

Mai multe detalii despre subiect gasiti aici: http://www.crpe.ro/sistemul-de-pensii-alternative-si-compromisuri/

Distribuie acest articol

37 COMENTARII

  1. Traim intr-o lume libera. Practic, o lume fara frontiere. Si care se vrea tot mai libera, tot mai descatusata de liniile trase pe harta. Caun sistem de vase comunicante. Daca intr-un vas se produce uin dezechilibru, vor exista forte care sa-l compenseze. Doar daca, de frica scaderii continutului altui vas, administratorii respectivi aleg sa inchida robinetul. Sau daca, de frica vreunui suvoi de alta culoare, acest lucru il fac administratorii vasului care se goleste. De frica! Aici trebuie lucrat. Orice alte masuri sunt doar provizorii.

  2. Sistemul de pensii e deja in faliment, de mult.

    Atunci cind cei care au muncit 20-25 sau 30 de ani primesc o pensie de 500-800 lei, se cheama ca deja sistemul a falimentat.
    Trebuie sa fii tampit sa-ti lasi batranetea pe mana unui asemenea sistem.

    La fel de falimentare sunt si sanatatea si invatamantul, precum si toate celelalte servicii oferite de stat, pentru ca statul asta face, falimenteaza tot pe ce pune mana.

    • @pensionar. EU AM MUNCIT acesti 35 de ani. In 1989 aveam salariu peste 5000 lei (fiind sef de santier MARE). Adica un salariu MARE fata de media de atunci.
      Functie de bunavointa aveam intre 100 US si 200 USD salariu, adica o contributie de max. 30USD la pensii.
      Pe ce baza [morala] trebuie sa pretind de exe. 400 EURO lunar acum?
      Matale cu cat ai contribuit lunar? si cat ceri acum?

    • Subscriu. O rudă are 900 lei pensie în RO. după 37 de ani de muncă de contabil. Sistemul de pensii din RO e doar o glumă proastă, iar dezbaterea propusă de dl.Ciprian Ciucu e bună doar ca exercițiu academic. Și chiar și așa pornește de la premize complet deplasate.

      Nu se poate face nicio predicție realistă pentru 2060, durata maximă pentru o instituție serioasă e de 30 de ani de-obicei. Și chiar și așa, cine își imagina în 1984 România membră NATO și UE, iar Yugoslavia dezmembrată după 7 ani de războaie civile? (1992-1999). Și chiar și așa, câți dintre cititorii acestui articol sunt interesați de pensiile din anul 2060?

      Separat de asta, economisirea este dăunătoare pentru economie și pentru societate, în vest fondurile de pensii investesc, nu economisesc România nu are nevoie să reinventeze roata, e destul să se uite la sistemele de pensii funcționale din țările civilizate. Unde fondul tău de pensii e chiar al tău, ai pus bani acolo și tu și angajatorul. România nu are un sistem de pensii, are un sistem de asistență socială pe care îl numește ”de pensii” și dacă dezbaterea propusă de dl.Ciucu nu rezolvă în primul rând asta, sistemul românesc de pensii rămâne doar o mistificare, exact ca și până acum.

      • Ruda asta, daca tot e contabil, a calculat cati bani a ‘economisit’ prin sistemul de pensii de stat in acei 37 de ani? Sunt curios.. in cati ani i s-ar termina banii daca in loc de sistem national de pensii ar fi fost un cont in banca (inclusiv riscul aferent crizelor din ’89-’90 suprainflatiei de la sfarsitul anilor 90). Sunt curios daca stie care era raportul pensionari-salariati in fiecare an in care a contribuit la sistemul asta de pensii, mai exact, daca stie cu oarecare aproximatie cati pensionari a tinut in spate atunci cand muncea si contribuia la sistemul de pensii.

        • Înainte de 1990, angajații nu contribuiau cu nimic la pensia propriu-zisă, ci doar cu 2% la pensia suplimentară. Ceea ce știu tot de la rudă respectivă – contabil. Așa că tot circul făcut de pensionarii actuali e circ și atât. NU CONTRIBUIAU CU NIMIC înainte de 1990, degeaba se vaită acum.

      • Harald, aplica ce aritmetica vrei si calculeaza cat a contribuit per total ruda ta! Adu-ti aminte ca dupa 1955 populatia urbana a RO a urcat brusc si a PRIMIT PENSII.
        Azi contributia la pensii (la un salariu mediu brut de 2200 lei) este de 650 lei, in timp ce pensia medie este de 780 lei.
        Toate astea ca sa zic ca solutie NU EXISTA, iar cine promite crestere de pensii MINTE ordinar.
        PS. in media de 220 lei intra si bancheri si aviatori si magistrati si deputati, asa ca sa nu credem ca locurile noi de munca vor aduce medie salariala crescuta (mai probabil contrariul).
        Iar din ce declara Voinea cu 600 mil. euro ajutor de stat s-au creat OPT MII de joburi. Te lasa sa vezi costurile macar pentru 100 000 joburi.

  3. Germania plateste anual 81 de miliarde de la buget pentru a acoperi gaura din sistemul de pensii – adica vreo 3,5% din PIB. Si cred ca nu e tara unde sistemul public de pensii se poate sustine singur. Iar tendinta e si mai urita. Nu doar ca scade numarul de contribuabili, dar sub presiunea firmelor si a lobbyului de la asigurari private se mai intimpla doua chestii: scade contributia ca procent din venituri, si scade si procentul din contributie care pleaca spre sistemul public (creste partea destinata pilonului 2 sau 3 sau whatever).
    Noi astia care o sa iesim in 2035 o sa ne alegem cu praful de pe toba. Cine n-a investit a bagat-o pe mineca.

      • @VAsiliu. In UK pensia „de stat” este de 100 pounds. O chirie minuscula este 200 si NU in orase mari.
        Cine nu-si construieste o pensie pe pilonul 3 va avea probleme.

        • Chiaria aia de minim 200 de lire e valabilă pentru tine, care nu te-ai născut acolo. Există localnici care plătesc 1.5 lire pe săptămână chirie la Consiliu, adică 6 lire pe lună!

      • Ca dovadă că puţini americani au pensii pur private, beneficiile plătite anual tuturor celor asigurati privat sunt de 3,1% din PIB. La jumătatea sumelor plătite drept pensii publice.
        http://stats.oecd.org/viewhtml.aspx?QueryName=604&QueryType=View

        Restul lozinicilor pe care le înghiţim, la iniţiativele pioase ale celor interesaţi, nu merită prea multă atenţie. Este vorba doar despre …piaţă.
        Nu acolo se află soluţia problemei.

        • @casandra. Marxistul tot marxist: cand nu are argumente smenuieste cifre. Cat e PIB in USA? cat reprezinta 3,1% din PIB?
          Iar contributia in USA e legata de impozitare nu de PIB. Ai cifre despre marimea deductiilor?

          • Eşti în stare să demonstrezi, cu trimiteri la opera lui Marx, care este legătura între ce am scris eu şi opera acestuia? Mă tem că nu ai ţinut în mână nicio operă a lui Marx şi te exprimi „folcloric”, la colţul liniei drepte…
            Altfel, exprimarea sumei tuturor pensiilor plătite ca procent din PIB demonstrează dimensiunea şi importanţa pensiilor public/privat . Adică, mai importante sunt pensiile publice decât cele private în conturile naţionale, inclusiv la americani. Restul este doar publicitate şi u dor intens de diseminare a riscurilor în piaţa investiţiilor.
            Pe mine mă uimeşte insistenţa autistă a agenţilor pensiilor private care ne toacă cu schemele lor într-o ţară în care a funcţionat, timp de decenii, sistemul Semasko. Pensuiile private sunt doar un complement la pensiile publice cam peste tot în lumea civilizată. Până şi în China în acest sens evoluează lucrurile.
            Este cam iraţional să te aştepţi la un masiv entuzissm pro-pensii private într-o ţară în care cheltuiala totală cu forţa de muncă a fost, în 2011, de 33% din PIB, iar execedentul brut de exploatare a fost de 53% din PIB. Salariaţii au fost remuneraţi în România cel mai mizer. Media UE28 a remunerării salariaţilor este de 49,2% din PIB, iar execedentul brut de exploatare 39%. Salariaţii români sunt atât d eprost plătiţi, încât este o imbecilitate să crezi că schemele pensiilor private vor avea vreun succes.

      • Da, sistemul American de pensii…cam cel mai corect si onest din lume; nu risti sa ajungi o povara pentru altii dar nici nu duci in spate tot felul de looseri care nu sunt in stare sa-si poarte singuri de grija si traiesc sperand sa-i paraziteze pe altii (ca in comunism).

      • Un comunist obosit Bismarck ala care a inventat sistemul de asigurari sociale :)
        Iar sistemul american e bun pina iti fura Enron totul sau se darima castelul de carti de joc si ajungi sa te rogi la guvern sa bailouteze banci si asigurari (ca da, si in capitalismul american statul mai ia de la aia multi si da la aia putini si amariti din conducerea bancilor, sa pape si gura odraslelor lor caviar si yacht).
        Asta nu inseamna ca ceva nu trebuie sa se schimbe la modelul asta cu PAYG – ceva de genul de cont personal escrow, dar cu safeguarduri solide pe asigurari-reasigurari plus oprelisti de la stat ca sa nu-i impinga pohta pe account manageri sa riste banii aiuirea.
        E ceea ce se intimpla acum, cind statul decide ca din sumele strinse de la contribuabilul actual o parte tot mai mare merge in pilonii aia privati. Stiu, e un phasing out al vechiului sistem, dar n-as vrea sa fiu acolo cind se opreste muzica si ramine o masa de oameni fara scaune :)))

        • Pe vremea lui Bismarck, statul german era de fapt un stat totalitar, dacă te întreabă cineva. Nu, Bismarck nu era comunist, dar era un demn precursor al național-socialistului Hitler, iar statele totalitare au întotdeauna grijă de slujbașii statului, așa a fost inventat sistemul de asigurări sociale. Sau sistemul de învățământ obligatoriu, de exemplu.

  4. Excelent articol. Aveti dreptate, generozitatea sistemului de pensii depinde in principal de productivitatea generatiilor viitoare.Insa cred ca ar trebui sa adaugati si faptul ca deficitul din sistemul de stat a fost creat de trasnferul a parte din contributii catre pilonul doi (the double payment problem).

    Apoi, despre reducerea CAS – masura in sine nu influenteaza pozitiv sustenabilitatea sistemului de pensii stat. Din contra, in contextul in care statul este incapabil sa colecteze taxe, reducerea CAS ar reduce veniturile in sistemul de pensii. Este un mit propozitia conform careia reducerea CAS imbunatateste automat rata de colectare. Si in Europa Centrala destule exemple in acest sens.

  5. Sunt de acord ca trebuie o dezbatere deschisa despre viitorul sistemului de pensii.

    Nu sunt de acord cu afirmatia dvs. ca in acest moment prin recalcularea din 2010 si prin transferul din bugetul de stat a unei parti din PIB avem un buget de pensii echitabil (sau macar adecvat). Cel mult putem spune ca acest transfer acopera deficitul intre ce s-a decis sa se plateasca ca pensii si ce se colecteaza din contributii. Deficitul intre nevoile minime reale ale pensionarilor si ce se colecteaza este de fapt mult, mult mai mare, si nu poate fi acoperit nici cu 5% din PIB, probabil nici cu 10% din PIB.

    A propos, cred ca nu vom avea niciodata o dezbatere deschisa cata vreme vorbim in procente din PIB. Nu am inteles niciodata ce sens are ca in loc sa vorbim in procente din buget, vorbim in procente din PIB. In felul acest publicului i se ascunde mereu de fapt ce sume sunt alocate pe diferite subiecte.

    Cu alte cuvinte, nu trebuie sa asteptam 2030 ca sa avem o problema. Problema o avem deja, chiar daca finantistii din sistemul public raporteaza ca ‘ne inchidem’ pe bugetul de pensii.

  6. Am cateva observatii:
    1.Varsta de pensionare nu este ridicata.
    http://cursdeguvernare.ro/egalizarea-varstei-de-pensionare-barbati-femei-specificul-romanesc-si-comparatii.html
    Daca ne referim la varsta reala putem spune chiar ca este exagerat de mica, mai ales la barbati (nu stiu daca datele din tabel sunt exacte, parca nu-mi vine sa cred ca varsat reala la barbati este de 56,5 ani…stiu din alte surse ca era in jur de 59 de ani, oricum este foarte mica, fata de , sa zicem SUA, unde atat cea reala cat si cea legala sunt foarte aproape de 65 ani. Daca luam de bun acel 56,5 avem un decalaj de 9 ani la barbati, urias.)
    Eu as vedea aici o rezerva mare de tot…cresterea varstei reale de pensionare.
    2. Atat media de varsta a populatiei (39 de ani in Ro, vs 41,5 in EU28) cat si speranta medie de viata sunt in crestere, la fel ca in toata lumea.
    http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=demo_pjanind&lang=en
    Dupa mine atat vasrta efectiva cat si cea legala de pensionare trebuie sa urmareasca trendul,sa creasca treptat, cu atat mai mult cu cat cresterea nu se poate face brusc, ci se „repartizeaza” pe o perioada mai mare. Desigur toti se feresc de aceasta abordare, nepopulara. Si dvs. vad ca o „acoperiti” cumva…
    3.Nu inteleg de ce numiti „echilibru” faptul ca bugeul de pensii este subventinat cu doar 2,5% din PIB (vreo 12 mld). Dupa mine este dezechilibru curat orice subventionare, chiar si cu 1 leu. Doar ca intr-un caz e mai mare si in altul mai mic. Practic acest dezechilibru reprezinta defictul bugetar . Din cate stiu inainte de 2008 nu se subventiona bugetul de pensii. Cum de am ajuns sa consideram echilibru acel 2,5%? Poate ca ar fi bine sa stim si situatie „echilibrelor: din SUA si EU 28..altfel nu avem niciun argument de …echilibru. Sigur ca la 3% sau 4% este mai nasol, dar tare imi e ca vor fi consuiderate tot „echilibru” cand vor veni, de spaima cresterii varstei efective sau legale. Pentru ca oricum o dam aceasta subventionare de la bugetul de stat reprezinta practic o crestere a CAS via alte impozite, care nu mai ajung unde ar fi trebuit sa ajunga, si care apoi necesita majorari de taxe. De ce nu am putea presupune ca majorarea de acciza la motorina va merge exact in transferul de la bugetul de stat catre bugetul de pensii?

  7. Fondul de pensii va intra in colaps pentru ca e abuzat din toate partile:
    – de contribuitori, care prefera sa lucreze la negru, sau in diverse combinatii (PFA si drepturi de autor facute numai pentru „optimizare fiscala”, sau salariu mic pe hartie si si restul cash etc.) ca sa plateasca mai putin
    – de beneficiari, care isi aranjeaza pensii de boala fictive, sau pensionari anticipate
    – de politicieni, care intretin aceasta minciuna (prin lipsa de transparenta a CAS, ascunderea cotei reale de contributie la CAS, etc.)

    In felul asta ne furam toti caciula unul altuia, si ca urmare ne ducem toti la vale.

    Solutia ar fi simpla:
    – cresterea transparentei CAS – ca sa poata vedea oricine, oricand, cat a contribuit, cat mai are de contribuit, cat e bugetul, cum se imparte etc.
    – plata pensiilor pe principiul „intinde-te cat ti-e plapuma”: cat se colecteaza intr-o luna se imparte (proportional) in luna urmatoare, si cu asta basta. Fara subventii.

    In felul asta oamenii ar intelege ca pensiile nu pica din cer. Daca acuma cel care trage statul pe sfoara e privit ca un smecher, ca un erou, poate va fi privit altfel atunci cand ceilalti inteleg ca ei primesc o pensie mai mica din cauza lui.

    Binenteles insa ca nici un politician nu isi asuma asa ceva … e mult mai bine sa tina pensionarii in iluzia ca „statul le da” si el, politicianul, controleaza daca „se da” mai mult sau mai putin.

    • 1.Ati atins un subiect extrem de important: transaparanta. Daca va uitati pe datele de la ca Casa Nationala de Pensii nu veti gasi , (eu nu am gasit) numarul de contribuabili, ci doar numarul de pensionari, defapcat pe categorii, si bani pe care-i primesc. Dar nicaieri banii care intra in sistem, lunar. Foarte corecta observatia.
      Toti analistii fac referire la numar de angajati vs numar de pensinari, rezultand acel raport subunitar. De fapt numarul de contribuabili la pensii este mmai marea, avem si PFA, II, AF, profesii liberale,ba chiar si oameni care ,scriptic, nu au venituri…cei care lucreaza la negru pot sa=si plateasca si ei. Dar nimeni nu ne spune cat sunt incasarile. Oare de ce?
      2. Din pacate sistemul cat incasez atat dau nu este posibil. Acest lucru s-ar putea face prin flexibilitatea punctului de pensie. Legea actuala nu permite modificare decat in sus.A fost chiar si o hotarare a CCR in acest sens din cate imi aduc aminte.
      Singura sansa este fie colectarea mai buna a CAS(exisat mutle companii, inclusiv de stat, sau mai ales), ,fie cresterea varstei efective, fie un mix. in momentul de fata asisatm la o impozitarea diferentiata pe CAS, doar unii subventiionand deficitul fondului de pensii(cei care cumprea benzina si motorina, cei care cumpara mai multe ptoduse fiscalizate, prin TVA..etc) via late impozite si taxe, care apoi merg in sitemul depensii. Vad ca a devenit politica de stat impozitarea diferentiata. prin consum.

    • @phane. Esti genial, ai gasit o solutie simpla unde niciun guvern din lume nu o vede!
      Ai SASE MILIOANE de pensionari (sa nu discutam cauzele) si 4 mil salariati.
      Contributia medie este 650 lei si pensia medie este 760 lei.
      Cum vrei sa le echilibrezi azi? nu mai vorbesc de cresterea pensiilor!
      PS. si te opresc de pe acum: nu exista decat 1500 pensii peste 4000 lei.

      • O sa va raspund, desi nu cred ca se mai uita nici naiba pe articolul si pe comentariile astea.

        Ideea este ca nu e foarte clar daca sistemul de pensii este un sistem „investitional” (primesti in functie de cat ai cotizat) sau un sistem de ajutor social (primesti cat ai nevoie ca sa traiesti decent).

        Momentan se intretine iluzia ca sistemul este „investitional” (pensia se calculeaza pe baza a cat ai contribuit in timpul vietii, contribuitorii platesc o suma speciala la fondul de pensii pe baza carora li se va calcula pensia etc.) – dar, deoarece sistemul de pensii nu ar putea oferi o viata decenta beneficiarilor, asa cum foarte bine ati observat, el este suplimentat cu bani de la buget – ceea ce il transforma intr-un sistem de ajutor social.

        Dar in felul acesta se ajunge la situatia ca persoanele care au acumulat multe puncte de pensie sa ia pensii mari / foarte mari. Ceea ce nu e rau in sine, binenteles, dar e evident ca sistemul de pensii nu poate sustine acest nivel, iar pe de alta parte persoanele respective nu au absoluta nevoie de sumele respective pentru un trai decent.

        De aceea, propunerea mea se referea mai mult la separarea clara a componentei investitionale (primesti proportional cu cat ai platit) de cea de asistenta sociala (primesti cat ai nevoie). Da, propun ca fondul de pensii sa se distribuie poportional beneficiarilor – si asta sa se faca matematic, fara controlul politicului. Dar asta nu ne opreste sa adaugam un ajutor social persoanelor care ar avea o pensie prea mica – si acest ajutor social sa fie evidentiat separat, si finantat de la buget, in limitele bugetului disponibil, evident – si sub controlul politic.

        Avantajul ar fi ca ar fi mai clar pentru tota lumea ca ajutorul „se da” daca sunt bani, si ar putea fi modificat dupa necesitati, fara a fi supus contrangerilor impuse de Curtea constitutionala („un drept castigat”).

  8. @MirceaM. 1. Articolul se refera bineinteles la varsta legala de pensionare, care e relativ ridicata.

    2. Speranta de viata, chiar in crestere fiind este penultima din UE.

    @C. Ciucu. Nu inteleg de ce excludeti din start stimularea cresterii demografiei care in opinia mea este o solutie buna. Si in schimb vorbiti de cresterea salariului minim care sincer sa fiu nu vad cum poate conduce la echilibrarea sistemului.

    • Stimularea cresterii demografiei este cea mai proasta idee. Si asa suntem destul de multi pe planeta asta.

      Natalitatea crescuta este un semn al subdezvoltarii, inapoierii si saraciei.

      Daca tot avem nevoie de mai multi contribuabili, presupunand ca putem oferi/crea suficiente locuri de munca, hai sa impulsionam emigratia din Africa si Asia.

      Dupa ce nivelul de trai in Asia si Africa va creste prin banii pe care acestia ii vor trimite acasa, economia si in special sistemul de sanatate din tarile respective se vor imbunatati, asa ca natalitatea va scadea si la ei.

      Scaderea natalitatii este un semn ca nu mai este nevoie sa nasti 10 copii ca sa iti supravietuiasca 2-3 pana la 25 ani, cum era acum 100 de ani si la noi. Deci este un lucru bun.

      Pentru cine are timp, clipurile lui Hans Rosling in acest sens sunt extraordinare, de exemplu:

      http://www.youtube.com/watch?v=RUwS1uAdUcI

      sau, pentru cine are si mai mult timp:

      http://www.youtube.com/watch?v=1nvdeEi2mEc

      • Subscriu .Stimuleaza tu natalitatea in Romania si o sa obtii la inceput copii ai strazii , mai tarziu cocalari si in final profit negativ .Iar dupa tentativa de lovitura de stat din vara lui 2012 am luat decizia sa pastrez banii economisiti in loc sa renovez o casa veche (in care aveam de gand sa stau la batranete ) adica pe scurt ma astept sa fiu nevoit sa plec din tara iar cash-ul e util in asemenea situatii .

        Cand vad articole de-astea:

        http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-16530964-breasla-care-conduce-din-umbra-romania.htm

        …ma apuca cheful de duca nu de facut copii.

      • Sunteti departe de realitate. Natatlitatea din Romania e cea mai scazuta din UE. Pentru ca sistemul de pensii actual sa nu colapseze trebuie ca sa intre mai multi bani. Aceasta se poate face prin trei metode : 1. marind contributiile celor activi. 2. Marind numarul celor care contribuie. 3. De la bugetul de stat.

        1 = cresterea contributiilor. 2 = cresterea numarului de activi. 3 = cresterea impoziteor sau dezechilibrarea bugetului

        Discutiile despre Africa sau despre secolul trecut sunt irelevante in context. Natalitatea la noi e 1,25 nu 10.

        • Din ce stiu, natalitatea in Romania este in jur de 1,40, si nu este cea mai mica din Europa. Tot 1,40 este si in Polonia, Germania, Ungaria si Slovacia.

          Natilitate mai mica gasim in Serbia si Malta (1,35), Portugalia (1,30) si Bosnia (1,25).

          Dar, chiar prespunand ca ne apucam astazi sa crestem natalitatea, efectele se vor vedea peste cel putin 18 ani, iar costurile le vom suporta azi.

          Nu mai bine investim acesti bani in crearea de locuri de munca? Daca vom face asta, cei care le vor ocupa, cel mai probabil imigranti, vor incepe sa contribuie de azi. De asemenea e posibil sa revina in Romania o parte din cei care lucreaza acum in straintate.

          Altfel, s-ar putea sa avem surpriza sa ne trezim peste 20 de ani ca in continuare sistemul de pensii e pe butuci, si in plus avem si o groaza de someri obtinuti crescand natalitatea.

          Oricum, sistemul de pensii de stat este o prostie, o schema piramidala bazata pe mitul cresterii la nesfarsit a numarului de contribuabili. Cu cat scapam de el mai repede, cu atat mai bine.

          • http://www.ined.fr/fr/pop_chiffres/pays_developpes/indicateurs_fecondite/

            Natalitatea este mica si in tarile de care spui, poate un pic mai mare totusi decat la noi dar nu acesta este lucru cel mai important : toate tarile respective vor avea probleme pe viitor din pricina asta. Sigur ca exista solutia rapida de-a aduce mana de lucru din alta parte. Problema este ca muncitorii straini care vin au si ei dreptul la pensie la un moment dat si cineva trebuie sa le-o plateasca. Cine ? in virtutea aceleiasi logici, alti muncitori straini nu ? Cum va putea fi asigurata integrarea sociala a tuturor strainilor respectivi ? Tarile europene care au importat mana de lucru ieftina (Franta Germania Anglia) se confrunta cu probleme majore de integrare sociala a descendentilor muncitorilor straini care au venit in anii 60.

            Solutia nu este nici pe departe intr-atat de simpla ca s-o gasim dintr-o trasatura de condei.

    • Stimularea cresterii demografice se poate face si pe alte cai decat natalitate. E suficient sa fim un pic mai deschisi cu utilizarea limbii engleze in mediul cotidian si ne vor „invada” milioane de asiatici pentru care Romania e mai mica decat unul din orasele lor. La fel cum noi muncim in alte tari din UE si contribuim la sistemele lor de asistenta sociala, vor contribui si indienii sau chinezii la al nostru.

      • Da. O alta solutie pentru 2 este importul masiv de forta de munca din alta parte. Dar acest are alte riscuri, legate de integrarea sociala a respectivilor.

  9. Solutii posibile:

    1. Renuntarea la contributia la fondul de pensii pentru persoanele apropiate de varsta pensionarii (si nu a celor tineri, asa cum s-a facut pana acum). Acestia ar putea opta pentru fonduri de pensii private, in conditiile in care vor beneficia (si) de pensii de la stat, proportional cu vechimea avuta in momentul adoptarii legii.

    2. Pentru pensionarii actuali, compensarea efectelor masurii anterioare prin privatizarea unor obiective economice aflate in proprietatea statului. Desigur, actiunile astfel obtinute nu vor inlocui pensia (nu poti manca actiuni, deci o astfel de masura ar genera un val nedorit de specula) ci doar vor inlocui contributiile celor care se vor retrage din sistem, pe baza legii de la punctul 1.

    3. Restituirea tuturor proprietatilor confiscate de catre comunisti, fara exceptii sau formulari ambigue (de genul „in masura posibilitatilor”). Intrucat pensionarii din generatia actuala ar fi primii beneficiari ai acestei masuri, exista sansa asigurarii unui supliment semnificativ al veniturilor acestora.

    Progresiv, masura de la punctul 1. va fi extinsa la varste din ce in ce mai scazute, cu rezultatul final ca fiecare contributor va ajunge (in final) sa-si gestioneze singur viitorul.

    P.S. Astept argumente pertinente ca „nu se poate” – ca „nu se vrea” stiu deja!

    • @iosiP.
      1. pana la „independentizarea” pensiei la cei care au inceput cam de 10 ani sa contribuie, cu ce platesti pensionarii care inca traiesc?
      2. o suma de bani azi (de ex. o privatizare) se epuizeaza in X luni. Ce faci dupa? revii la pensia initiala? Daca dai echivalentul unui pachjet de tigari lunar, iti trebuie 200 mil. euro IN FIECARE AN de dupa acel moment.
      3. restituirea proprietatii care x% dintre pensionari echivaleaza cu pct 2 de mai sus, la o scara mai redusa.

      PS. Durata trecerii la pensia contributiva e extrem de lunga (azi, parca numai 4% din contributii se duc la pilonul 2), iar miscarea abia a inceput, fiind exclusi cei ce aveau atunci peste 45 de ani, adica cei vor mai trai 35-40 de ani.

      Concluzie: nu exista solutii miraculoase, iar promisiune unei astfel de solutii e MINCIUNA PURA.

      • 1. Mi-e teama ca nu ai inteles: masura se va aplica incepand cu cei care mai au 10 ani pana la pensie. Pe masura ce pensionarii actuali dispar (deh, legile naturii) ei vor fi inlocuiti cu altii pentru care statul va plati doar 80% din pensie, restul fiind asigurat prin forte proprii.
        Lipsa contributiei acestor 20% va reprezenta o scadere de 5% la fondul de pensii actual.
        N.B. Cifre aproximative, ar trebui sa folosesc datele exacte pentru calcul dar nu am acces la ele.

        2. Nu am propus vanzarea obiectivelor economice si suplimentarea pensiilor cu banii astfel obtinuti, ci transformarea valorii acestora in actiuni care vor fi distribuite pensionarilor. Acestia vor putea sa le vanda (daca doresc) sau sa le pastreze, primind dividende: practic, vor deveni coproprietari, ceea ce la va asigura un venit permanent.

        3. Pentru partea de restituire nu am cum sa fac calcule, dar discutia este mai complexa.

        P.S. Trecerea la pensia contributiva s-a facut exact invers decat trebuia, adica incepand cu cei tineri. Am explicat mai sus de ce trabuia inceput – exact invers – cu cei apropiati de varsta pensionarii: efectele aceastei masuri ar fi resorbite mult mai repede, de indata ce persoanele respective ar iesi la pensie. In schimb, varianta actuala reduce peogresiv contributia totala la fondul de pensii iar usurarea sarcinii statului va incepe sa se produca abia dupa 25-30 de ani.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Ciprian Ciucu
Ciprian Ciucuhttp://www.crpe.ro
Consilier in Consiliul General al Municipiului București / Fost președinte al Consiliului Național de Integritate (2015-2016) / Membru fondator al Centrului Roman de Politici Europene

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

 

 

Nexus – Scurta istorie a retelelor informationale

Scurtă istorie a rețelelor informaționale din epoca de piatră până la IA
Editura Polirom, 2024, colecția „Historia”, traducere de Ioana Aneci și Adrian Șerban
Ediție cartonată
Disponibil pe www.polirom.ro și în librării din 27 septembrie 2024

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro