Vineri 9 octombrie, va avea loc la Camera Preliminară a Secției Penale a ICCJ, pronunțarea pe partea procedurală în dosarul Revoluției (1045/1/2019/a1). Reamintim ca în acest dosar, pentru împuscarea a peste patru mii de revoluționari și militari, dintre care peste 1,000 uciși, au fost trimisi în judecată doar trei inculpați, printre care Ion Iliescu. Sunt două posibilități: în cazul în care cercetarea penală va fi considerată corectă și completă, dosarul va fi trimis spre judecare. În caz contrar, se va intoarce la procurori.
Căpitanul (R) Costinel Venus Mirea este unul din eroii Revoluției române din decembrie 1989. El a fost impușcat în timp ce se afla în misiune de luptă împotriva a doi teroriști care trăgeau dintr-un bloc asupra civililor și unității sale militare. Unul din cei doi l-a lovit cu un glonț de calibru sub 6 mm, care l-a lasat paralizat pe viață. Gloanțe de acest tip nu se aflau în dotarea armatei române la acea dată. În schimb, le avea Securitatea – după cum o demonstrează procesele verbale găsite recent la CNSAS[1]. Cei pe care îi urmarea ofițerul erau îmbrăcați în combinezoane negre, echipamentul luptătorilor USLA a Securității.
De 30 de ani, Costinel Mirea se deplasesază într-un cărucior. Este unul din puținii revoluționari răniți considerați “mari mutilați”. Acest lucru insa nu l-a împiedicat să incerce să afle cine l-a impușcat, lăsându-l invalid pe viață. Mai mult: cine au fost autorii crimelor și atacurilor diversioniste și din alte orașe, în urma cărora au fost uciși și răniți colegi de-ai săi. Vorbind cu aceștia, s-a convins că atacurile au avut peste tot același tipic cu cele de la Craiova; că au fost planuite cu minuție și executate cu precizie de luptători antrenați pentru lupta de gherilă urbană.
Fără să se plângă de starea sănătății, fără emfază sau vreun parti-pris ideologic, Costinel Mirea se luptă la rândul său, de 30 de ani, pentru aflarea adevărului. Ceea ce nu a putut să accepte a fost tocmai cinicul postulat al fostului sef al DSS, Vlad Iulian[2]: “Nu veti reusi decât foarte puțin și vag să aflați adevărul!”
Ca lider al organizației de revoluționari răniți din județul Dolj, domnul Mirea a adunat un solid material probator într-o carte pe care a publicat-o recent: “Vă mulțumim pentru libertate! 1989-2019”[3]. Mai mult, el și-a studiat cu atenție dosarul întocmit de procurori la începutul anilor ’90. Tot acest material i-a dovedit, în mod covârșitor, că teroriștii diversioniști au existat în carne și oase. Că mulți dintre aceștia, nu numai la Craiova, dar și în intreaga țară, aveau combinezoane negre (și nu erau tanchiști, cum au pretins unii procurori). Că aveau arme speciale, care nu existau în dotarea armatei: arme de calibru redus, cu țeava scurtă și pat rabatabil, pentru o mai bună disimulare; arme cu dispozitive de ochire pe timp de noapte; unele cu amortizor de zgomot sau ascunzător de flacară la gura țevii. Adică exact tipul de arme din procesele verbale amintite, pe care Securitatea le-a predat armatei abia pe 4 ianuarie 1990. Cu zeci de mii de gloanțe lipsă. [4]
Costinel Mirea a aflat de declarațiile medicilor conform cărora multe din gloanțele găsite în victime, dar și cele care au produs răni transfixiante (ca in cazul său), erau de același calibru special. A aflat ca ceea ce a văzut cu ochii săi dupa 22 decembrie 1989 în Craiova s-a întâmplat aidoma în toată țara: majoritatea focurilor de armă diversioniste au fost trase noaptea, către unitățile militare și alte obiective strategice păzite de militari și revoluționari. Caracteristicile identice au denotat o organizare și o organizație unitare: focuri sporadice, semi-automate, la intervale de 10-15 minute, cu scopul vădit de a crea panică și haos în armată. În timp, ofițerul a constatat că diversioniștii au făcut parte din rețeaua de luptă „pe teritoriul vremelnic ocupat de inamic” pregatită de Ceaușescu și Securitate, pentru eventualitatea când dictatorul ar fi fost înlăturat de la putere de o revoltă internă sau de către propria armată. Concluzia sa, care coincide cu cea a cărții recent apărute Tragatori si mistificatori[5], contrazice, cu probe greu de ignorat, rechizitoriul Sectiei Parchetelor Militare din dosarul Revolutiei aflat astazi la ICCJ.
De aceea, prin concluziile scrise pe care vă invităm sa le consultați, Costinel Mirea cere restituirea acestui dosar la Parchet pentru completarea urmăririi penale. El știe că pentru unii, o astfel de decizie ar putea să pară că îndepartează momentul dreptății. Sau că pentru alții, șansele unei anchete juste, care să-i găsească pe trăgătorii securiști, ar fi minime. (Cum a spus-o și Iulian Vlad, de altfel). Știe că sunt mulți care spun “măcar Iliescu să înfunde pușcăria!”.
Insă Costinel Mirea nu-și face astfel de calcule. Așa cum nu ia în considerare nici “daunele morale și materiale” pe care le-ar primi din partea statului român în cazul unei condamnări grabnice. “Daune” cu atât mai absurde cu cât partea “responsabilă civilmente”, în acest moment, este chiar Ministerul Apărării, adică instituția fără aportul căreia, cel puțin după fuga dictatorului, Revoluția română din 1989 poate că n-ar fi învins. Ca și ceilalți revoluționari autentici, Costinel Mirea dorește mai presus de orice, dreptatea. El nu acceptă să se fi jertfit doar pentru niște “daune morale”; și cu atât mai puțin, pentru diversiunea juridică care este Rechizitoriul aflat acum în instanță: o batjocorire a momentului când poporul său s-a ridicat să-și recâștige libertatea, pe care el însuși a încercat s-o apere cu arma în mână.
Cât despre teroriștii diversioniști care l-au împuscat, ofițerul a formulat o plângere penală către Procurorul General al României, Gabriela Scutea. Vă invitam să examinați și acest document. Este un probator concludent atât pentru cazul Mirea, cât și pentru alte victime ale contrarevoluției Securității din decembrie 1989. Un probator pe care procurorii nu vedem cum ar mai putea să-l ignore.
Există speranța ca adevărul să iasă la iveală. Vă propun trei repere:
1. Cu ocazia comemorării Revoluției, în seara de 22 decembrie 2019, pe mijlocul bulevardului Magheru în fața sălii Dalles, i-am înmânat un exemplar din cartea “Trăgători și mistificatori” Președintelui Klaus Werner Iohannis, spunându-i că acest probator dovedește fără dubiu că la Revoluție, și după 22 decembrie au tras luptători din Securitate. Președintele României mi-a răspus ferm: “DA, STIU”.
2. De atunci, un video de două ore bazat pe cartea respectiva[6] a fost vazut –și considerat “cel mai bun film despre revoluție”, judecând după miile de comentarii – de peste 680,000 de tineri. (Si poate nu numai tineri).
3. Ca mulți procurori militari care în acei ani au făcut jocul Securității, în septembrie 1990, Alexandru Ion, locotenet major de justiție la Procuratura Militară Craiova, a închis dosarul lui Costinel Venus Mirea cu “NUP” (neînceperea urmăririi penale), fără ca măcar să audieze victima(!). După cum veți vedea din concluziile ofițerului, procurorul de asemenea a ignorat în mod flagrant probele pe care le adunase. Or, din acele probe rezultă fără dubiu că victima nu a fost lovită de “un glonț rătăcit” al militarilor, ci, cum spuneam, de un glonț de calibru redus, tras dintr-o armă cu amortizor, de un trăgător în combinezon negru, care l-a impușcat cu intenție. Ei bine, al treilea motiv de speranță este simplu: “La data de 3 ianuarie 2020, domnul general-locotenent magistrat Ion Alexandru, procuror militar șef adjunct la Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție” a fost “eliberat din funcție ca urmare a pensionării” de către Președintele Klaus Werner Iohannis.
De 30 de ani dezinformarea securistă a lansat „legende” ale Revoluției, încercând să mistifice, conform chiar scenariului lui Nicolae Ceaușescu, identitatea teroriștilor diversioniști: turiști ruși, armata română/DIA, KGB-iști ruși sau filo-ruși, etc. Vă invităm să sustineți, alături de Fundația Gheorghe Ursu, demersul lui Costinel Venus Mirea. Să cereți anchetarea și trimiterea în judecată a celor care, conform concluziilor sale depuse la dosarul Revoluției, a probatoriului din plângerea penală pe care a trimis-o Procurorului General și din cărțile amintite([7],[8]), sunt cei care au tras în noi după 22.
Ne solidarizam cu Costinel Mirea si cerem dreptate pentru el și pentru ceilalți mii de eroi care în decembrie ne-au redat libertatea. Pentru cei care apoi s-au sacrificat pentru ca forțele loiale dictatorului Ceaușescu să nu ne-o ia înapoi.
Vă invităm la speranță. Poate că e timpul sa ne mântuim de blazare, cum “atunci ne-am mântuit de frică”, dupa vorba lui Iosif Costinaș, eroul timișorean care a căutat și el adevărul după 1990. Să revendicăm dreptatea, pentru acea generație de curaj și sacrificiu, cât mai trăiește.
- Comunicat al Fundației Gheorghe Ursu
Calea Victoriei 120, sect. 1, Bucureşti – România
NOTE
[1] Spre exemplu: ACNSAS Fond neoperativ (FNEOP) 2328 vol 6; FNEOP 88 vol 12, FNEOP 93 vol 3, FNEOP 94, vol 2 si 3.
[2] Ultimul sef al Securitatii ceausiste.
[3] Costinel Venus Mirea, Vă mulțumim pentru libertate! 1989- 2019, Editura Alma, Craiova, 2019. Carte aparuta sub egida, printre alte organizatii, Asociaţiei umanitare pentru protejarea şi sprijinirea invalizilor, răniţilor şi urmaşilor celor căzuţi în timpul revoluţiei din decembrie 1989 – Dolj. Coordonatori: Colonel (R) Marinel Florescu, Dorina Drăculeț Cătălin Petrișor, Laura Pumnea. Prin amabilitatea autorului, cartea este accesibila online: http://gh-ursu.ong.ro/Va_multumim_pentru_libertate%21_1989-2019.pdf
[4] A se vedea documentele din volumul Tragatori si mistificatori. Contrarevolutia Securitatii in decembrie 1989 deAndrei Ursu, Roland O. Thomasson, in colaborare cu Madalin Hodor, POLIROM, Iasi, 2019, capitolele “O redutabila forta militara conspirata: arsenalul Securitatii conform documentelor gasite recent la CNSAS” si “Securitatea a folosit din plin armamentul incepand din 22 decembrie 1989”.
[5] Tragatori si mistificatori. Contrarevolutia Securitatii in decembrie 1989. Op. cit.[6] “Cine a tras la revolutie” de Catalin Moise si Zaiafet, Cine a tras la Revoluție?
Felicitări celor puțini perseverenti in aflarea adevărului.
Se ascundeau la vedere, faceau parte dintre locatari. De asta nu au fost gasiti la perchezitia imobilului. Erau plantati acolo cu acest unic scop, la primirea ordinului sa traga in militarii de peste drum si sa provoace panica. In rest, buni vecini, baieti de treaba…
Vizionat documentarul de doua ore al lui Catalin Moise si Zaiafet. Făcut cu profesionalism, foarte util celor care n-au trait acea perioada.
Este un documentar care duce la descurajare si depresie.
Daca intre 1996 si 2000 nu s-a făcut nimic atunci este si mai puțin probabil ca după 31 ani sa se intample ceva, acum cand puterea economică a fost complet preluată de cei care au luat puterea politică sau mijlocit transferul ei in 1989.
Sunt convins ca in 1996 s-a făcut un pact cu diavolul, s-a dat opoziției iluzia ca i se transfera butoanele puterii sa se joace cu ele (o rotație era condiția pentru accesul la NATO si UE) in schimbul inghetarii dosarelor revoluției.
Dați, vă rog, mai multe detalii despre planul de acțiune propus de dictator, dacă aveți. Cine ar fi trebuit să preia conducerea la înlăturarea „inamicului vremelnic”, în caz că dictatorul însuși n-ar fi supraviețuit (ceea ce s-a-ntâmplat)?
O adăugare.
In municipiul Cluj Napoca a tras armata. 45 de morți.
Dovezile sint inconfutabile.
Poze cu masacrul din centrul orașului.
https://ro.m.wikibooks.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_Rom%C3%A2n%C4%83_de_la_Cluj_%C3%AEn_imagini
Se cunosc cu nume , prenume, grad , unitatea militara de apartenență toți cei implicați.
Unii judecați și grațiați de Iliescu. Alții au evitat procesele obținând chiar 4 stele pe epoleti. In unison toți pensionari speciali. ( Unii au mai murit între timp. Riguros înmormântați cu onoruri militare)
Cît despre armele cu calibru ” sub 6 mm” nu exista nici un secret. Erau ” pușcă automata model 1986″ fabricate la Cugir . Gloanțele armei erau și sint calibru 5,45 x 39. ( calibrul sovietic care inlocuia 7,62 mm x 39 ) Inițial au fost date în dotare trupelor de securitate.
Dar cînd FSN a decretat trecerea trupelor securității la MApN , multe chestii au fost musamalizate. Adus aminte de un politician român care flutura talonul de pensie al tatălui. Cică general în rezervă MApN. Tăinuind că respectivul pensionat a fost colonel de securitate ajuns forțat în armata prin decretul susmentionat.
Nimeni nu va afla nimic pina cînd și ultimul criminal , complice va trece în lumea celor fără gânduri.
Iar în 30 de ani au fost distruse multe documente compromițătoare la SRI și MApN.
De ce credeți că nimeni nu poate accesa nici azi jurnalele unităților implicate , registrele de convorbiri radio între unitățile , grupurile ” pe teren” și statele majore ? Cînd vor fi publice ” au dispărut din arhive” . Model contractul cu Bechtel.
Trist… Este evident ca daca inca nu s-a facut dreptate in dosarul revolutiei, unde au murit atitia oameni si a fost presiune din UE sa nu se inchida, dosarele ulterioare vor muri in sertare: mineriade, colectiv, 10 august, privatizari dubioase, firmele primariei din Bucuresti, milioanele sifonate prin vami, studii de fezabilitate pentru infrastructura nerealizata etc etc…
Daca mi se da voie: gasesc a fi o ipocrizie sa nu amintim despre cine a inchis, in 2009, dosarele Revolutiei si Mineriadelor.
Cum? s-au redeschis? Si?!
Cum vrem sa se rezolve cazuri singuratice, daca au fost condamnati doar doi tortionari din inchisorile comuniste, iar Dosarele Mari se prelungesc de 31 de ani? si daca nu avem curajul sa aratam, macar, cu degetul, si spre alti vinovati, cei care au taraganat rezolvarea problemelor. Nu e numai politicul de vina.
O stire bruta:
„Instanța supremă a constatat vineri ”neregularitatea” rechizitoriului întocmit de Secția Parchetelor Militare în Dosarul Revoluției, prin care în 5 aprilie 2019 au fost trimiși în judecată pentru infracţiuni contra umanităţii fostul președinte Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu și fostul șef al Aviației Militare Iosif Rus. Magistrații ICCJ au exclus mai multe probe de la dosar și dau procurorilor militari un termen de 5 zile în care să remedieze „neregularitățile” și să decidă dacă cer restituirea dosarului sau mențin hotărârea de trimitere în judecată.
Decizia ICCJ nu este definitivă.”
NB,
cauta ICCJ nod in papura prin Dosare sau procurorii intocmesc Dosarele de asa natura incit sa fie returnate?
„cauta ICCJ nod in papura prin Dosare sau procurorii intocmesc Dosarele de asa natura incit sa fie returnate?”
Posibil ca ambele sunt valabile!
https://rolandothomassonphd.home.blog/2020/09/01/aspecte-logistice-ortopedico-chirurgicale-pe-marginea-a-228-raniti-osteoarticulari-in-cursul-evenimentelor-din-decembrie-1989-revista-de-medicina-militara-26-septembrie-1990/
Armata a primit ordin sa traga si a tras!Cel care a dat ordinul a fost executat! Dar Securitatea ,mai corect securistii au luptat pentru ei dupa 22 decembrie 1989 si pana azi.Eu am un coleg de liceu ,promotia 1973 , care a fost securist si a iesit la pensie judecator!
Cum este posibil ca ICCJ să excludă sute de probe din dosarul Revoluției după ani și ani de muncă a zeci de procurori?
Temeiurile legale pentru excluderea acestor probe sunt o rușine pentru Justiția română!
Pentru numele lui Dumnezeu, cum puteți să întinați memoria miilor de victime ale Revoluției, excluzând din dosarul Revoluției tocmai dovezile care probează incriminarea vinovaților?
Cum de ICCJ a exclus tocmai declarațiile principalilor decidenți politici din timpul Revoluției: Iliescu Ion, Voican Voiculescu Gelu?