Drumul comunitar al votării la localele din 2020

Cum s-a votat la alegerile locale din septembrie 2020? Rațional sau afectiv, în funcție de ce agende publice? Înregistrarea votului a fost una corectă, în esență? Ce diferențe de motivație de votare au existat? Și lista de întrebări ar putea continua.

Ne limităm aici numai la votul pentru consilierii locali. În lipsa unui sondaj care să ne ajute, apelăm la datele oferite de Autoritatea Electorală Permanentă. Le-am preluat la nivel de secție de votare și, pentru a le face să „vorbească”, le-am agregat la nivel de comună sau oraș (unitate administrativ-teritorială – UAT). Așa am construit profile de vot pentru fiecare dintre cele 3181 de UATuri. Și au urmat întrebările specifice abordării comunitare pe care o introducem, pe scurt, aici. Ce a contat semnificativ în stucturarea votului comunitar, în sens de vot dominat la nivel de comunitate locală? Nivelul de sărăcie-dezvoltare, mărimea localității, poziția acesteia în cadrul regiunilor de care aparțin localitățile, memoria votului din anii anteriori, multitudinea punctelor de reper ale populației în funcție de educație, accesul la internet, experiența de migrație în străinătate ?

Punct de pornire

Orientarea electorală comunitară o vom identifica din două perspective. În primul rând în ideea de intensitate locală a votului pentru principalele cinci partide sau alianțe care au adunat cele mai multe procente la votarea consilierilor locali (PNL, PSD, USR-PLU, PMP și Pro România). În al doilea rând voi încerca să vad particularități ale votului pe profile comunitare făcând clasificarea funcție de principalul partid pentru care s-a votat local (cele cinci anterior menționate, plus UDMR, plus o categorie eterogenă – ALTE).

Votul efectiv a fost dat, în esență, în funcție de agenda publică sau personală a votanților, cultura critică locală și memoria colectivă a votului din anii anteriori (Figura 1).

Figura 1. Modelul teoretic al analizei

Variabilele marcate prin bold sunt efectiv folosite în analiză. Celelalte variabile sunt latente, interpretative.

Desigur, cu datele de care dispunem la nivel local, toate aceste aspecte nu pot fi măsurate. Le menționăm, însă, pentru a face inteligibil sensul caracteristicilor comunitare pe care le punem efectiv în relație cu comportamentele de vot.

Am pornit de la ipotza că toate aspectele subiective ale votului, anterior menționate, sunt dependente de patru categorii de caracteristici direct măsurabile: nivelul de sărăcie-dezvoltare locală, particularătățile de interacțiune socială intra și intercomunitară (mărimea demografică a localității și experiențele locale de migrație internațională), contextul regional și modelele de vot în anii anteriori în comunitate. Este de așteptat ca diferitele modele de vot comunitar să aibă dependențe diferite de caracteristicile comunitare anterior menționate. Pornind de la relațiile tari, semnificative, dintre caracteristicile comunitare și modelele locale de vot se vor putea dezvolta, în alt context, analize asupra motivațiilor efective ale votului pentru un partid sau altul.

În măsura în care opțiunile de vot vor putea fi puse în relație cu caracteristici economce, sociale și culturale ale comunităților se poate conchide că votul pentru consilierii locali a fost unul de condiționare socio-culturală.

Introduc, în continuare, parte din constatările și interpretările aferente analizei. Suportul foarte tehnic din tabelul 1 este detinat numai celor obișnuiți cu astfel de analize cantitative.

Mai contează azi votul de ieri?

Da. Și la partidele vechi, și la cele mai noi. Impactul cel mai puternic a fost la PSD. În comuntățile în care s-a votat masiv sau foarte puțin în favoarea PSD la localele din 2016 situația a fost asemănătoare și în 2020. Prin simetrie, votul puternic în favoarea consilerilor locali propuși în 2020 de către PNL a fost de intensitate ridicată acolo unde votul pro-PSD în 2016 a fost de intensitate redusă. Respectivul tip de condiționare, deși de nivel semnificativ, a fost mult mai puternic pe linia comunităților pro-PSD. Mai apropiat în timp a fost votul de la prezidențialele din 2019. Pe această linie memoria votului s-a manifestat foarte puternic în cazul PNL: comunitățile în care actual, în 2020, s-a dat un vot masiv pentru consilierii locali PNL au fost cele care au votat covârșitor, în 2019, la turul I al prezidențialelor, în favoarea lui Klaus Iohannis. Votul pro-Iohannis din 2019 s-a regăsit, semnificativ și pozitiv în votul comunitar din 2020 în favoarea USR-PLUS și a PMP. Constatarea sugerează nu faptul ca unii dintre votanții pro Iohannis din 2019 au votat acum, în 2020, în favoarea USR sau PMP. Metodologic nu este indicat sa facem un transfer al regularităților de la nivel comunitar la nivel individual (eroarea „ecologică”). Ceea ce putem presupune, însă, fundamentat , este că tipul de vot sau de motivație de vot din 2019 din comunitățile care l-au susținut puternic pe Iohannis se menține în aceleași comunități și se regăsește nu numai în voturile favorabile PNL ci si în cele favorabile PMP și USR-PLUS. Ar putea fi vorba de cazul electoratului care dă prioritate, în agenda publică pe care o susține, interesului față de bunul mers al instituțiilor versus interesul față de problemele de supraviețuire asociate cu sărăcia.

Votul pe drumurile de sărăcie-dezvoltare

Ipoteza anerioară de interpretare este susținută în special în cazurile comunităților pro-PSD și, din altă direcție, a celor pro USR-PLUS. Opoziția PSD – USR sub aspectul profilelor de votare este cel mai clar marcată de datele din tabelul 1. Votanții favorabili consilerilor PSD se regăsesc mai ales în comunitățile cu stare materială precară, cu puțini locuitori. Aici, foarte probabil, agenda publică a populației este marcată de grija zilei de mâine, de probleme economice de supraviețuire. Prin contrast, comuntățile cu vot favorabil în special USR-PLUS sunt bogate și cu număr mare de locuitori. Regularitatea referitoare la dependența orientării electorale de mărimea demografică a localităților este una de mare cuprindere și o regăsim și în cercetări de dată recentă asupra participării la vot în municipalități din Statele Unite, în baza unor modele de cercetare consistente cu cel de față (Lappie, , Marschall 2018).

Tabel 1. Condiționări comunitare ale votului pentru consilierii locali

Datele primare referitoare la votul local au fost generate din baza de date publică a Autorității Electorale Permanente (AEP)ⁱ. Indicele dezvoltării materiale a localității și rata de penetrare a internetului în UATuri sunt măsuri componente ale indicelui dezvoltării umane a localităților (IDUL) în varianta 2018 (Sandu 2020). Pentru indicele exprienței de migrație vezi descrierea și baza de date aici . Prin ln am marcat prelucrări logaritmice ale indicatorilor menite să reducă impactul valorilor extreme pe care indicatorii respectivi le conțin. Acronimele pentru partide indică modele de regresie liniară prin metoda celor mai mici pătrate. În toate aceste modele a fost inclusă și variabila județ în care se află localitatea. Nivele de semnificație 0.05 *, 0.01 **, 0.001 ***. Desigur, localitățile sunt foarte diferite între ele ca număr de locuitori. Ele devin comparabile în cadrul modelelor de regresie propuse prin introducerea unei variabile de control referitoare la mărimea lor demografică, logaritmată.

Profilul de dezvoltare pentru cele șapte tipuri de vot predominant la nivel comunitar este sintetic prezentat în tabelul 2.

Pe o scală de la 0 (minim) la 100 (maximă dezvoltare locală, în context național), localitățile pro-PSD și Pro-România se află la o medie de dezvoltare IDUL 2018 de aproximativ 50, cu 20 de puncte sub cele care au votat majoritar sau cu maximă intensitate USR-PLUS. În ierarhia națională, sub nivelul de dezvoltare al UAT-urilor orientate prioritar spre USR, sunt cele din categoria ALTE partide si UDMR (IDUL18=60). Localitățile cu vot predominant PNL sunt mai apropiate de cele cu vot predominant PMP , cu o medie IDUL de 54. Același gen de stratificare comunitară în dezvoltare o regăsim și pe una dintre componentele majore ale IDUL referitoare la capitalul material (dat de veniturile la bugetul local din impozite, consumul de gaze de uz casnic pe locuitor și suprafața medie de locuire pe locuință). Pe această ultimă componentă, situația materială în localitățile votante în favoarea PSD este de departe cea mai slabă iar cea pentru USR-PLUS de departe cea mai bună. Toate aceste date indică o extrem de puternică diferențiere a voturilor, în funcție de stratificarea materială a comunităților.

Tabel 2.Profilul de dezvoltare al comunelor/orașelor în funcție de tipul predominant de vot pentru consilierii locali 2020

Conectivitatea cu alte localități

Profilurile pentru votul local al consilierilor diferă nu numai în funcție de nivelul de dezvoltare-sărăcie a localităților. Agendele publice , de grup sau personale, ca ierarhii de probleme sau teme care ar trebui rezolvate , sunt dependente și de informațiile de care dispun votanții, de comparațiile pe care le pot face cu alte administrații locale. O contribuție ar putea avea, în acest sens, și rata de penetrare a internetului în gospodăriile din localitate și, similar, informațile care vin pe linia migrației externe. Este de presupus că , în medie, populația din localitățile mai bine conectate cu exteriorul, prin internet sau prin migrație, este mai critică, are un nivel de aspirații mai ridicat în raport cu administrația locală. Legătura dintre profilul votului si cel al experiențelor comunitare de migrație a fost înregistrată și cu ocazia alegerilor prezidențiale din 2014 (Sandu 2014) și din 2019 (Sandu 2019). La alegerile din 2019, spre exemplu, comunitățile cu mai mulți migranți în străinătate au votat mai puțin în favoarea Vioricăi Dăncilă, candidata PSD la prezidențiale.

În 2020, accesul mediu la internet este maxim în comunitățile cu vot predominant pentru consilieri propuși de USR-PLUS, comparativ cu accesibilitatea minimă în localitățile unde voturile au fost date mai ales în favoarea PSD sau Pro România (Tabelul 1). Nu avem date de detaliu pentru a reconstitui motivația votului pro USR-PLUS în legătură cu migrația externă sporită și cu accesibilitatea ridicată la internet. Reținem, însă, ipoteza că astfel de localități mai bine conectate la lume au o populație mai bine informată, cu mai mulți termeni de referință în evaluarea candidaților în consiliile locale. O a doua categorie de votanți care locuiește în UAT-uri cu mai bună conectivitate la internet este formată din cei care nu au votat pentru primele șase partide ai căror candidați au câștigat ponderile cele mai mari de voturi (PNL, PSD, USR, PMP, Pro-România, UDMR). Se pare că și aici agendele publice ale populației locale au fost satisfăcute mai mult de ofertele independenților sau ale partidelor care au obținut, la nivel național, voturi foarte puține.

Regiunile contează?

In condițiile în care nivelul de sărăcie-dezcoltare și cel de conectivitate la mediul extralocal contează foarte mult, mai putem vorbi și de o condiționare regională semnificativă a votului pentru consilerii locali?

La prima vedere, votul comunitar pentru consilierii locali a fost puternic regionalizat (Figura 2). Preferințele de vot merg în benzi relativ continue pentru consileri propuși de aceleași partide. Votul pro consilieri PNL este nu numai în Transilvania ci trece și în Muntenia prin extensia Prahova-Ilfov-Giurgiu. Cum ajunge Giurgiu, din județ cu vot predominant Viorica Dăncilă la prezidențialele din 2019, să fie județ tipic pentru votul liberal la localele din 2020, nu este clar. Schimbare de mentalitate politică bruscă, în raport cu 2019? Puțin probabil. Schimbări sau reacții la echipele de conducere politică locală cu impact asupra votanților, continuarea unor procese de schimbare în cultura politică începute de mai mult timp ? Contagiune liberală de vot pro PNL din județul vecin Ilfov? Ar fi de aprofundat tema prin analize local-regionale.

Figura 2.Ponderea dominantă a partidelor/alianțelor politice pentru consilierii locali în cadrul județului, 2020

Sursa primară de date:AEP. Dacă ponderile dominante de voturi, în cadrul a două județe, diferă cu mai puțin de cinci puncte procentuale atunci partidele respective se consideră ca fiind echi-importante pentru acele județe. Maramureș și Bistrița-Năsăud au votul majoritar pentru consilierii locali din categoria ALTE (diferiți de cei propuși de PNL, PSD, USR-PLUS, UDMR, Pro-Romania, PMP). Județele cu profil de vot dominant similar au fost marcate prin culoare și grilă identice. Partidul cu cea mai mare pondere de voturi favorabile în cadrul fiecăruia dintre județele dintr-o anume categorie sunt notate cu litere mari, la limita exterioară a categoriei de referință. Exemplu, județele SV, NT, VR, TL, VL au ponderi maxime, relativ egale de votanți pentru candidați propuși de PNL și PSD. Numele județelor tipice (conform analizei de regresie neprezentată aici) pentru o anume categorie de vot local sunt marcate cu bold și poziționate vertical. Acestea sunt județele care funcționează ca predictori semnificativi statistic în ecuațiile din tabelul 1, în condițiile includerii județelor ca predictori în ecuațiile de regresie respective.

Blocurile regionale de vot pro-PSD și pro-PNL sunt, în bună măsură, semnificative pentru continuitatea regională de cultură politică. Primul tip de vot îl regăsim preponderent în Oltenia , Muntenia și sudul Moldovei. Apare însă o grupare consistentă a județelor cu vot de controversă PNL-PSDȘ: Vâlcea în nordul Oteniei, Tulcea în Dobrogea, Suceava, Neamț, Vrancea în estul Moldovei și Sălaj în Transilvania. Vâlcea și Vrancea erau județe cu vot de controversă de la prezidențialele din 2019, turul I. Suceava și Neamț, tot la același tur al prezidențialelor din 2019, erau județe cu mare diversitate a votului. Cumulând informații de la cele două alegeri, suntem tentați să formulă ipoteza unui grup de județe în schimbare de cultură politică, pe axa stânga-dreapta. Și aici, investigații suplimentare ar fi necesare pentru a înțelege procesul. Următoarele alegeri parlamentare vor susține (probabil) sau infirma ipoteza.

Ar merita să fie analizată atent și stuația a două județe din nordul țării, Bistrița-Năsăud și Maramureș. Fiecare dintre ele înregistra la localele din 2020, votul pentru consilieri locali, ponderi neobișnuit de ridicate de voturi în categoria ALTE partide. Mai exact, peste 44% din votanții din cele două județe au optat, la listele de consilieri locali, pentru alte partide sau alianțe (diferite de cele care au câștigat peste 5% din voturile electoratului la nivel național) sau la independenți. Cifrele ar putea fi interpretate și ca fiind semnificative pentru aderența la mișcări politice sau asociaționale locale dar și ca respingere a soluțiilor sau oamenilor cu care vin partidele „de la centru” de țară sau de județ.

În ansamblu, datele de la votul pentru consilieri locali 2020 par să susțină ipoteza unor efecte comunitare mult mai puternice decât cele regionale. Argumentele pentru această ipoteză vin din rezultate pe care nu le mai prezint în detaliu pentru a nu încărca și mai mult textul cu formulări tehnice. Rezum și interpretez, însă, aceste aspecte. În analiza din tabelul 1 am folosit și apartenența localității la un anume județ ca predictor al votului, alături de factorii specificați explicit în tabel. Astfel că știm cât și cum a contribuit localizarea comunității într-un anume județ la votul dat pentru consilierii locali. Cu alte cuvinte, am putut măsura care sunt județele care favorizează votul comunitar după ce dăm la o parte (ținem sub control) impactul factorilor legați de localitate. A rezultat că efectul de regiune pentru votul conlierilor locali este minim în cazul PNL și USR-PLUS. În cazul PSD acest efect regional este mai puternic, dar limitat totuși, la numai cinici județe (Dolj, Dâmbovița, Călărași, Galați și capitala București). PMP și Pro România sunt puternic ancorate regional cu 13 și respectiv 10 județe care au generat efecte semnificative de favorizare a votului pentru candidații lor. Efectul de favorizare a voturilor la locale pentru candidații PMP prin factori județeni a fost deosebit de puternic în Maramureș și Bistrița-Năsăud. În cazul Pro România, efectul județean de favorizare a voturilor a fost maxim în Dâmbovița și în Tulcea.

Dar profilul votului comunitar ?

Dacă schimbăm optica și interesul nu mai este pentru ponderea pe care o au voturile favorabile candidaților unui partid în comuntatea de referință și trecem la interesul pentru configurația votului în comunitate, mai putem oferi explicații prin abordarea promovată? Da. În noua variantă de abordare, conformă cu ceea ce anunțam în schema teoretică de început, condiționarea comunitară a votului este și mai clară (comparații între Tabelul 3 și Tabelul 1). Memoria votului de la localele din 2016 și de la prezidențialele din 2019 este foarte puternică la votanții din 2020 pro PSD și pro PNL și merge, desigur, în sensul așteptat. Pe această temă mai aflăm, suplimentar, că actualii votanți în favoarea PMP și USR-PLUS vin pe linia unei tradiții comunitare anti-PSD.

Dacă focalizarea este pe profilurile de vot la nivel de tipuri de comunități, distincția între voturi de sărăcie și de dezvoltare nu mai apare atât de clar. Comunitățile în care profilul dominant de vot este în favoarea USR-PLUS nu mai sunt pregnant bogate. Condiționarea respectivă nu mai contează în acest caz. În plus, votul predominant în favoarea liberalilor nu mai diferă semnificativ de cel în favoarea PSD. Comunitățile de vot predominant PSD și cele de vot predominant PNL tind să fie relativ sărace.

Sub aspectul conectivității la internet constatăm că acest aspect favorizează, prin valorile sale ridicate, nu numai votul favorabil USR-PLUS ci și pe cel acordat UDMR și celor din categoria ALTE. Cum era de așteptat, condiționarea prin accesibilitate sporită la internet merge împreună cu cea dată de experiența comunitară de migrație. Comunitățile cu mulți migranți în străinătate tind să voteze în favoarea USR-PLUS, UDMR și a celor din eterogena categorie ALTE.

Efectele dimensiunii demografice a localităților și cele ale distanțării față de marile orașe par să conteze relativ puțin pentru profilurile de vot comunitare. O singură excepție: comunitățile cu vot predominant PNL tind să fie , ca și în analiza din Tabelul 1, cu mulți locuitori.

Tabel 3. Condiționări ale votului pentru consilierii locali pe tipuri de profil de vot comunitar.

Sursa de date primare: AEP. Regresie multinomială cu tipul de vot predominant în localitate ca variabilă dependentă. Categorie de referință – localități cu vot predominant Pro Romania. Erori standard robuste, controlarea variației intrajudețene prin comanda cluster, în funcție de județul de domiciliu. Nivele de semnificație 0.05 *, 0.01 **, 0.001 ***.

Concluzii și discuție

Votul de la localele din 2020 pentru consilierii locali a fost unul social-politic, puternic influențat de caracteristicile comunităților locale unde s-a votat. O a doua concluzie generală susține că regiunile de care aparțn localitățile de vot au avut o importanță relativ redusă în segmentarea votului. Să detaliem fiecare dintre cele două constatătări majore.

Configurația comunitară a votului a mers, în bună măsură, pe modelele de stratificare, de ierarhizare a comunităților:

• În comunitățile relativ sărace și de dimensiune demografică redusă s-a votat masiv în favoarea PSD iar în cele bogate și mari pentru USR-PLUS.
• Comunicarea extralocală prin internet și prin migrație în străinătate a dictat, iarăsi, la modul semnificativ, modele de vot. Comunitățile cu profil de vot preponderent în favoarea USR-PLUS, UDMR și ALTE (pentru alte partide cu sub 5% voturi câștigate) sunt, în același timp, puternic conectate la lume prin accesibiltatea sporită la internet și prin migranții plecați în sau reveniți din străinătate.
• Există și o stratificare a votului, în funcție de distanța până la marile orașe de peste 200 de mii de locuitori: votanții pro USR-PLUS se găsesc în principal în localități apropiate de orașele mari.

Caracteristicile județene par să conteze tot mai puțin în momentul în care sunt luate în considerație cele ale comunităților locale sub aspectul impactului asupra votului la alegerile locale. Numai pentru PMP și Pro România contează foarte mult condiționările județene ale votului comunitar.

Ar fi de dezvoltat, probabil, cercetări microregionale pe cateva direcții:

• Județele cu vot de controversă PSD-PNL (Vâlcea, Vrancea, Tulcea, Neamț , Suceava și Sălaj) ar putea fi județe în care tendințele de schimbare a structurii votului se vor accentua.
• Județele Bistrița-Năsăud și Maramureș în care partidele tradiționale tind să fie puternic respinse în favoarea celor mici, alternative.

Desigur, plaja analizelor comunitare poate și ar fi bine să fie extinsă pentru a face comparații multiple, pentru a putea lua în analiză noi variabile. O precondiție a acestei extensii este, însă, și prezentarea datelor primare într-un format adecvat pentru cercetare așa cum s-a făcut cu bazele de date până la referendumul din 26 mai 2019 (http://alegeri.roaep.ro/pentru)ⁱ .

Referințe bibliografice

Ionescu-Heroiu, M., Burduja, S., Sandu, D. et.al. (2014). Competitive cities. Reshaping economic geography of Romania.

Lappie, J., & Marschall, M. (2018). Place and participation in local elections. Political Geography, 64, 33-42.

Sandu, D. (2014). Voturile de sărăcie, dezvoltare și experiență de migrație la prezidențialele din România 2014. Contributors.ro, 12 noiembrie.

Sandu, D. (2019). Memorie și cultură comunitară la prezidențialele din noiembrie 2019 (I). Contributors.ro, 21 noiembrie.

Sandu, D. (2020). ”Actualizarea indicelui dezvoltării umane locale: de ce , cum și cu ce rezultate” în Ionescu-Haroiu, M. (2020). Politici urbane în România. Banca Mondială. Raport de cercetare în curs de publicare.

NOTE___________

1/ Datele referitoare la votul pentru consilierii locali au fost descărcate la nivel de secție de votare, județ cu județ de la https://prezenta.roaep.ro/locale27092020/romania-pv-final în forma CSV. Voturile pentru partide sau alianțe au fost grupate în categoriile PNL,PSD, USR-PLUS, PMP, Pro-Romînia, UDMR și alte. Analiza efectivă a fost făcută la nivel de UAT, în SPSS și în STATA.

2 Situația actuală din bazele de date AEP reduce considerabil posibilitățile de comparare rapidă a UATurilor sub aspectul caracteristicilor de vot în condițile în care datele trebuie descărcate județ cu județ, cu secțiile de votare aferente. În plus, partidele sau alianțele pentru care s-a votat diferă ca ordine. Desigur toate aceste probleme pot fi rezolvate in descărcarea datelor, dar consumul de timp este foarte mare. Util ca în arhiva de date de la http://alegeri.roaep.ro/ să fie evitate discontinuitățile și să găsim și datele pentru alegerile prezidențiale din 2019 și pe cale referitoare la alegerile locale din 2020.