sâmbătă, mai 21, 2022

Dupa alegeri

Democrația este vie și în bună stare aici, in Marea Britanie. Tinerii au votat în număr record, incompetența politică a fost pedepsită, deși selectiv, iar tabloidele gălăgioase și xenofobe se îngrijesc de vânătăile bine meritate.

Ce se va întâmpla în plan intern rămâne de văzut. Perdanții imediați ai acestei săptămâni uluitoare în politica noastră sunt aliații noștri. Europa are nevoie de Marea Britanie, poate chiar mai mult decât Marea Britanie de Europa. Ca avocat al abordarii liberale, al deschiderii economice și politice, ca membru al NATO și ca pilon militar și de securitate Statele Unite au nevoie și ele de Marea Britanie – cel mai de încredere partener transatlantic.

Respectarea acestor așteptări necesită timp, bani și hotărâre politică. Ele există doar într-o cantitate mică. Brexit e deja o perspectivă descurajantă și tulbure – o sarcină uriașă și dificilă, care urma să fie realizată într-un interval de timp alarmant de scurt, chiar dacă Theresa May ar fi câștigat o majoritate uriașă. Pentru un guvern slab, șubrezit de dispute, Brexitul riscă să fie devorator.

Figura centrală în toate acestea este doamna May, a cărei reputație personală este cea mai mare victimă a alegerilor. Cu doar câteva săptămâni în urmă, se credea că va conduce partidul la o victorie electorală care ar fi putut chiar să depășească triumful lui Margaret Thatcher în 1983. Acum, ea este văzută ca mai nesăbuită și dezorientată decât David Cameron. Nu mai este cineva în care partenerii externi să se încreadă cu ușurință.

Un mare pas greșit deja periclitează câștigurile greu obținute ale Acordului din Vinerea Mare. Am rezolvat conflictul din Irlanda de Nord oferind oamenilor o cale europeană, o ieșire din alegerea binară Irlanda sau Marea Britanie. Brexit a subminat acest fapt. Un alt element al acordului a fost că Londra a promis să fie neutră în afacerile provinciei. Acum, guvernul londonez este în pat cu populiștii sectari ai Partidului Unionist Democrat.

Mă îndoiesc că doamna May va rezista un an. Partidul Conservator are un instinct extraordinar de supraviețuire, iar politicenii Tory nu cred că îi va conduce în următoarele alegeri. Mai bine să o înlocuiți repede cu cineva care poate da un nou impuls și poate să începe să lanseze niște lovituri asupra renăscutului Partid Laburist.

Dacă este posibil acest lucru. Pentru ca partea cu adevărat amenințătoare pentru aliații noștri a rezultatului alegerilor este că ele au reabilitat conducerea lui Jeremy Corbyn asupra Partidului Laburist. Părea ceva imposibil. Planurile sale iraționale de cheltuieli, sprijinul său pentru dictatori și teroriști – Assad, Putin, Castro, Chavez, Hamas, IRA, antiamericanismul și orbirea lui față de antisemitism ar trebui să fie argumente suficiente pentru a-i garanta o viață petrecută pe marginea politicii. Și, într-adevăr, acesta este locul în care domnul Corbyn a stat vreme de aproape 40 de ani.

Dar evenimentele și uitarea au detoxificat cocktail-ul nociv al credințelor lui. Dacă spui că el este un extremist care împrăștie idei dezastruoase, entuziaștii lui doar ridică din umeri. Eșecul războaielor din Irak și Afganistan, impunitatea pentru arhitecții crizei financiare, incorectitudinile evidente ale economiei globalizate și o serie de alte nemulțumiri reale și imaginate au lipsit de credibilitate mainstream-ul. Nota de plată pentru aroganța, automulțumirea și incompetența ultimilor 25 de ani ne-a în cele din urmă.

Valul Corbyn se poate întoarce. Incompetența sa în calitate de lider al opoziției, în lunile care au condus la alegeri, a fost extraordinară. Și totuși există o posibilitate reală ca el să devină cel mai de stânga prim-ministru din istoria postbelică a Marii Britanii. Acest lucru ar fi catastrofal pentru cei care depind de noi pentru securitatea lor – în special statele din prima linie a Europei de Nord și de Est.

Aliații noștri au o bună speranță că Angela Merkel va câștiga confortabil în septembrie și că Emmanuel Macron va continua uimitorul sau parcurs de succes. Pe Marea Britanie însă nu contați.

Distribuie acest articol

8 COMENTARII

  1. Marea Britanie – cel mai de încredere partener transatlantic

    Eu nu as fi asa de increzator, ne uitam la garantiile date poloniei in WWII, nu s-au indeplinit, polonia a fost inghitita de urss practic, nici acum nu isi poate reveni. Nu mai zic de romania in WWII. Ne uitam la ziua de azi, a dat garantii ucrainei, si nu le-a indeplenit. Eu cred ca e partener doar pe hartie, fac spectacol si foarte putina treaba.

  2. Imi exprim in continuarea uimirea cind observ ca un englez face plecaciuni Germaniei si Frantei, privind cu dispret si neincredere spre alesii tarii sale.
    Alte nelamuriri:
    – „Tinerii au votat în număr record, incompetența politică a fost pedepsită”
    Deci a fost pedepsita incompetenta politica, avantajind pe cine?
    Pe cel descris asa: „. Planurile sale iraționale de cheltuieli, sprijinul său pentru dictatori și teroriști – Assad, Putin, Castro, Chavez, Hamas, IRA, antiamericanismul și orbirea lui față de antisemitism ar trebui să fie argumente suficiente pentru a-i garanta o viață petrecută pe marginea politicii”.
    Dar se pare ca ajutorul tinerilor nu-l ajuta la o binemeritata odihna.

  3. Din articol se intelege ca Putin castiga in Regatul Unit si cu laburistii, si cu conservatorii prin redeschiderea conflictului din Irlanda de Nord.
    Asta da lectie de manipulare a politicienilor si a populatiei din Regatul Unit.

  4. Din nou un articol, de data aceasta ” sintetic, echilibrat, competent. Impecabil ” ( ca sa-l citez pe un coleg comentator ). Dl. Lucas , are mare dreptate de data aceasta,in ceeace spune si concluzia este lapidara si corecta.
    Asa este: PE MAREA BRITANIE SA NU CONTATI !
    Si nu de azi de ieri. Intreaga istorie moderna a fst marcata de comportamnetul duplicitar al politicii engleze.
    Probabil ca a venit timpul ca poporul englez sa plateasca tembelismul cu care si-a ales conducatorii de dupa Churchill , exceptind pe Margaret Thatcher. Anglia este coplesita astazi de
    probleme pe care si le-a creat singura si probabil islamismul va face in curind legea in Mindrul Albion
    Sint aproape sigur ca Dna Merkel ( in a carei realegere sa nu mai fim asa de siguri dupa alegerile din Franta si UK ) si Dl Macron vor pune umarul serios la prabusirea Anglei.

    • -„vor pune umarul serios la prabusirea Anglei.”
      Glasul unora nu se aude pina la Ceruri ;)
      Si e foarte bine.
      Sint cei ce au lipsit de la orele de Istorie.
      Au mai incercat francezii si nemtii sa „prabuseasca Anglia”, si le-a iesit pe nas :P

  5. M. Britanie a avut de ales intre ciuma si holera si a facut cea mai buna alegere, in sensul ca au pierdut cu totii – timpitii care au votat pentru Brexit si stinga extrema care ar duce tara de ripa. May a ramas, vorba lui Osborne, un „dead man walking” si va zbura in scurt timp. E o tara cu politicieni stupizi si electorat pe masura care isi creeaza singura probleme de care nu are nevoie.

  6. Yeah,
    United Kingdon is a shitty country. We, Romanians, had an epiphany when that chauvinistic frog, Farage, took us in the crosshair although according to your own statistics less than 0,5% of romanians living in UK accessed any benefits. Then all the „free press”, D Mail, Telegraph, Sun etc. the true voice of the british people.
    Then we realized that for 300K one can buy in London a one bed flat that is worst than what Ceausescu built in the sixties and seventies in Romania. See Grenfell building retrofitted as a torch by incompetentes and corrupts by KC council.
    Hopefully Europe will be smart enough to take back all East Europeans and hopefully the sterling will go where actually is its place: weaker than an Euro or a dollar.
    Briain IS a shitty country. A fraud. Glad you are fucking out of Europe

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Edward Lucashttp://contributors
Edward Lucas scrie pentru the Economist. Este de asemenea senior vice-president al Center for European Policy Analysis, un think-tank cu sedii in Varsovia si Washington, DC.

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro