vineri, decembrie 6, 2024

După precedentul Șoșoacă, ar putea CCR să invalideze victoria lui Călin Georgescu? (actualizat)

Implicațiile recentei Hotărâri nr. 2/5 octombrie 2024 (cazul Șoșoacă) au fost invocate des în analizele politice de dinainte si de după primul tur al alegerilor prezidențiale. Însă nimeni nu pare a discuta implicațiile constituționale ale deciziei Șoșoacă si relevanța lor directă in contextul politic creat de primul tur al alegerilor prezidențiale.

Citită cu atenție, argumentarea hotărârii judecătorilor constituționali indica fundamentele unei posibile invalidări a candidaturii domnului Călin Georgescu pentru turul doi al alegerilor prezidențiale, sau chiar a asumarii mandatului prezidențial, in cazul in care acesta ar câștiga al doilea tur. Hotărârea de invalidare ar avea, evident, un impact major pentru statul de drept si pentru democrație, aceasta fiind justificata doar in măsura in care judecătorii constituționali constata existența unor dovezi temeinice că domnul Georgescu nu îndeplinește criteriile constituționale pentru candidatura la funcția de Președinte al României si/sau ale asumării mandatului de Președinte al României.

Dat fiind că, spre deosebire de d-na Șoșoacă si de alți candidați, CCR nu a avut pe rol înaintea primului tur de scrutin o contestație a candidaturii domnului Georgescu, înregistrarea unei asemenea contestații la CCR in momentul validării rezultatelor de la primul tur (in condițiile art. 52 din Legea 370 din 20 septembrie 2004, republicata) sau a rezultatelor celui de al doilea tur ar facilita analiza judecătorilor constituționali in ce privește îndeplinirea sau neîndeplinirea „condițiilor de fond generale de natura constituționala”, în sensul specificat de CCR in Hotărârea nr. 2/5 octombrie 2024 (cazul Șoșoacă). După părerea mea, chiar si in absența unei asemenea contestații, rolul de garant constituțional al CCR, inclusiv rolul CCR in arhitectura instituțională (a se vedea paragraful 53 din Hotărârea nr. 2/5 octombrie 2024) ar justifica sesizarea din oficiu a CCR in aceasta speță. In plus, data fiind argumentarea CCR in sensul irelevantei distincției dintre candidat si Președinte in ce privește „obligația de respectare a Constituției si valorile ei/de a veghea la respectarea acesteia” (paragraful 45 din Hotărârea nr. 2/5 octombrie 2024), analiza CCR poate interveni atât in momentul validării rezultatelor primului cat si ale celui de al doilea tur de scrutin. Acest factor ar da timp pentru pregătirea unei contestații temeinic argumentate si, in plus, ar limita riscul unei interferențe a CCR, ce nu ar mai fi necesara daca d-na Lasconi, a cărei candidatura a fost validata de CCR prin Hotărârea nr. 9/ 7 octombrie 2024,  câștigă alegerile din 8 decembrie.

            În Hotărârea nr. 2/5 octombrie 2024, CCR specifică cum un candidat la funcția prezidențială trebuie sa îndeplinească atât criterii de forma cât si criterii de fond. Criteriile de forma, specificate in Constituție si in Legea 370 din 20 septembrie 2004 (republicata) pentru alegerea Președintelui României se referă la depunerea semnăturilor pentru candidatura, a depunerii declarațiilor de interese si alte asemenea formalități. Criteriile de fond sunt de doua tipuri. Criteriile de fond speciale sunt prevăzute in Constituție si se referă la vârsta pe care trebuie sa o aibă un candidat, cetățenia română, la faptul ca respectivul candidat nu a fost deja ales de doua ori Președinte al României etc. Condițiile de fond generale de natura constituțională se referă la „valorile și principiile constituționale ca parte intrinsecă a democrației constituționale” ( paragraful 31, Hotărârea nr. 2/5 octombrie 2024). Prin referința la art 1 (3) din Constituție conform căruia Romania este un stat de drept, democratic si social, CCR definește aceste valori si principii interpretând Constituția, ca act fundamental al statului, drept o „pavăză pentru apărarea în fața oricăror tendințe arbitrare, anarhice, extremiste, opresive sau de subminare a însuși nucleului identitar al poporului român, construit, întemeiat și fundamentat pe ideea de democrație și stat de drept.” (paragraful 33, Hotărârea nr. 2/5 octombrie 2024).

Dat fiind riscul ca „pârghiile și procedurile democratice nu pot fi deturnate de la finalitatea lor, nefiind posibil ca prin mijlocirea lor să se ajungă la negarea a înseși valorilor și principiilor constituționale în aplicarea sau în dezvoltarea cărora au fost reglementate”, CCR își aroga o competenta speciala de verificare in mod direct si nemijlocit (paragraful 53,  Hotărârea nr. 2/5 octombrie 2024) a condițiilor de eligibilitate, inclusiv de fond, ale candidaților. Aceasta competenta este limitata la candidații la funcția de Președinte – „o autoritate unipersonala reprezentată la nivel național” (paragraful 49,  Hotărârea nr. 2/5 octombrie 2024). Arogarea acestei competențe de către CCR a fost criticata aspru in spațiul public, cu motive multe dintre ele întemeiate.  Însă, in acest moment, dat fiind că Hotărârea nr. 2/5 octombrie 2024 rămâne o interpretare autentică a Constituției, problema care se pune este aplicarea competentei CCR in speța candidatului Georgescu.

            Orice contestație a candidaturii d-lui Georgescu trebuie, evident, însoțită de dovezi temeinice. Cazul Șoșoacă arată ca CCR este dispusă de evalueze „conduita si declarațiile publice, precum si efectele acestora in plan constituțional” (paragraful 58, Hotărârea nr. 2/5 octombrie 2024). În cazul Șoșoacă, judecători constituționali au reținut „promovarea unui discurs constant antidemocratic si antisemit” (paragraful 62, Hotărârea nr. 2/5 octombrie 2024), si faptul ca respectivul candidat „pune la îndoială și desconsideră obligația de respectare a Constituției prin discursul său public referitor la înlăturarea unor garanții esențiale ale valorilor și opțiunilor fundamentale ale statului, respectiv calitatea de stat membru al UE și al NATO” (paragraful 61, Hotărârea nr. 2/5 octombrie 2024). Rămâne de văzut daca exista dovezi similare ale candidatului Georgescu. Dacă asemenea dovezi exista, ele trebuie prezentate judecătorilor constituționali spre analiza.

            Potrivit Curții, sancțiunea nerespectării condițiilor de fond generale de natura constituțională „atrage respingerea înregistrării candidaturii, măsură adecvată, necesară și care păstrează un just echilibru între interesul statului și al societății, de a se dezvolta pe baze democratice, și cel individual, de a accede la funcția supremă în stat.” (paragraful 50, Hotărârea nr. 2/5 octombrie 2024). Este evident esențial ca procedura in fața CCR sa fie judicioasa, inclusiv prin respectarea drepturile procesuale ale candidatului Georgescu.

Spre exemplu, chiar daca potrivit actualului cadru legislativ, rezolvarea contestațiilor electorale privind alegerile prezidențiale nu necesita prezenta părților in fața judecătorilor constituționali, CCR ar trebui sa ii dea d-lui Georgescu si avocaților acestuia posibilitatea de a își pleda cauza in mod direct, cu argumente constituționale, in fata Curții – si a întregului electorat. 

În mod evident, intervenția CCR pentru invalidarea candidaturii d-lui Georgescu sau a invalidării alegerii acestuia in funcția de Președinte ar fi de o importanță maximă pentru statul de drept si pentru democrația românească. Riscul interpretării abuzive, atât in cazul de fata cat si pe viitor, al acestei competențe a CCR este real. Oricare ar fi decizia Curții, argumentația judecătorilor in cazul Georgescu ar trebui sa fie cu mult superioară – mai clară, detaliată, si mult mai temeinic justificata – decât in cazul Șoșoacă. Chiar daca implicațiile politice ale hotărârii CCR si natura politică a spetei sunt imposibil de ignorat, este de datoria Curții sa își fundamenteze decizia prin argumente constituționale.

Daca judecătorii decid ca d-l Georgescu nu îndeplinește „condițiile de fond generale de natura constituționala” pentru funcția de președinte, atunci dovezile trebuie prezentate clar si detaliat. Dacă judecătorii trag concluzia opusă, ca d-l Georgescu îndeplinește „condițiile de fond generale de natura constituționala” pentru funcția de Președinte, atunci decizia CCR trebuie sa arate care sunt diferențele dintre cazul Georgescu si cazul Șoșoacă si de ce conduita si declarațiile publice nu il descalifica pe d-l Georgescu de la a candida sau, după caz, de la validarea in funcția de Președinte.  

Update Miercuri, 27 noiembrie ora 22: 15

CCR a anuntat ca va decide joi (28 noiembrie) contestatiile la rezultatele primului tur de scrutin. Desi la prima vedere pe rolul Curtii sunt contestatii ce urmaresc anularea primului tur pe motiv de frauda, in realitate pe rolul CCR este (pentru prima oara) constitutionalitatea candidaturii lui Calin Georgescu. Cititi paragraful 52 al Hotararii 2/2024 pentru a intelege cum CCR isi interpreteaza propria competenta – nu restrictiv, citind Constitutia din perspectiva Legii 370/2004, ci larg, adica interpretand Legea 370 din perspectiva Constitutiei. Prin urmare, desi pe rolul Curtii sunt contestatii referitoare la fraudare (cu dovezi, in masura in care acestea exista, care inca nu sunt publice), la fel de probabila – si in mod cert mult mai convingatoare – ar fi o decizie a Curtii care sa se axeze pe analogia dintre candidatul Georgescu si candidata Sosoaca. Sunt de acord ca o invalidare a primului tur de CCR pe motiv de frauda fara dovezi temeinice ar fi dezastruoasa pentru Curte, pentru institutiile statului si pentru procesul democratic. Insa o decizie referitoare la candidatura lui CG prin prima considerentelor pe care s-a bazat decizia in cazul Sosoaca ar fi de cu totul alta natura (desi, evident, implicatiile politice sunt majore). Invalidarea candidaturii lui Georgescu nu echivaleaza cu anularea alegerilor, dat fiind ca turul doi se poate organiza pe 8 decembrie intre Lasconi si Ciolacu. Poate ca aceasta variata explica de ce Ciolacu nu a facut nici o contestatie dupa primul tur, in ciuda faptului ca a pierdut la o diferenta atat de mica de voturi. 

Distribuie acest articol

32 COMENTARII

  1. Sa presupunem – in siajul articolului- ca pana la turul 2 al Prezidentialelor un cetatean sesizeaza la CCR incompatibilitatea dlui. Georgescu si aceasta i-ar da dreptate. Ce ar urma?
    – invalidarea voturilor la turul 1 a majoritatii cetatenilor si scoaterea de pe buletine la turul 2 a dlui. Georgescu?
    – avansarea- in turul 2- al urmatorului candidat clasat, in locul castigatorului?
    – anularea turului 1 si reluarea alegerilor fara dl. Georgescu?
    – altele?
    Si, daca se-ntampla oricare din variantele posibile, in ce tip de democratie traim?

      • Georgescu nu are destui votanți pentru a câștiga turul 2, exact cum nu a avut nici Vadim Tudor în 2000.

        Însă alegerile trebuie câștigate la urne, nu la masa verde. Legitimitatea se obține prin vot, ăsta e rolui alegerilor. Atât timp cât voturile obținute de Georgescu au fost reale, Curtea Constituțională trebuie să respingă contestațiile. Niște oameni reali au pus ștampila pe niște buletine de vot reale, nu e nicio fraudă în asta.

        Dincolo de asta, dacă nici măcar Adrian Năstase Însuși (*) n-a ajuns președinte, chiar își imagina unul ca Marcel Ciolacu că el o să ajungă? 😀

        (*) așa i se spunea lui Adrian Năstase pe vremea aceea, înainte de alegerile din 2004. Avea portretul pe perete în fiecare sediu de Prefectură și i se spunea Însuși.

      • Ma prea tem ca nici noi ….electorii nu ne-am dat seama ca de fapt tor PSD e. Cine poate mobiliza la vot si muta ( fura) voturi mai bine in afara de PSD? Acum , cum ne putem explica ca…. s-au putut fura voturi fix in favoarea lui Calin Georgescu?

        Invalidarea candidaturii? Nici vorba

  2. Daca Sosoaca nu era invalidata, aveam votul extremist impartit in trei grupe (Simion, Sosoaca, Georgeascu).
    E posibil ca nici unul sa nu fi intrat in turul 2.
    Mai terminati cu CCR, care este un grup ostil democratiei. Si a carui activitate a adus victoria lui Georgescu.
    Nu uitati: Moscova joaca intotdeauna la doua capete. Si Securitatea la trei.
    Cereti oamenilor sa-i respinga prin vot!
    Sa vina la vot si sa voteze imotriva neofascismului putlerist.

    • Plecând de la logica dumneastra, privind aritmetica votului, cred ca cei care au demarat procedura invalidarii lui sosisa, acum își dau pumni în gura. Dar scenarii cu invalidarea scrutinului la ccr sunt lansate de niște gainari, care testează reacția publicului la ce porcarii au de gând sa facă. Terhes vrea invalidarea fiindcă usr a făcut propaganda electorala în ziua alegerilor, deși asta e contraventie (care trebuie sancționată). În timpul celui de al doilea mandat al lui Băsescu, fosta șefa a Autoritatii electorale permanente, cercetata pentru luare de mita, a afirmat la o televiziune ca soft-ul de centralizare a voturilor fusese manipulat, astfel încât voturile nule sa fie contabilizate la băsescu. S-invalidat ceva?

  3. As putea sa intreb altfel: traieste domnul Perju intr-o dictatura? Nu, nu cred, dansul traieste probabil in SUA, cea mai mare democratie din lume si simbolul libertatilor. Sau pot sa intreb si astfel: ar fi putut justita americana sa-i retraga candidatura lui Donald Trump sau sa-i invalideze victoria, din moment ce are procese in justitie si reprezinta un pericol la adresa democratiei? De ce nu a facut-o? Romanii nu traiesc (inca) intr-o dictatura, asadar solutia (extremista de altfel) propusa de domnul Perju nu rezoneaza cu un stat liber, democratic, in care alegerile sunt libere, iar oamenii voteaza in cunostinta de cauza. In speranta ca domnul Perju nu l-a votat pe Trump, iar noul presedinte ales nu reprezinta „oglinda” societatii americane, consider ca astfel de idei radicale nu fac cinste unui roman care a studiat la Harvard..

    • Sunt cutremurat, socat pur si simplu de apelurile unora considerati intelectuali subtiri, oameni de bine, la cenzura, desfintarea Tik Tok, FB, vot selectiv, limitarea dreptului de a candida etc.
      Cred ca aceste apeluri vor indirji electoratul Georgescu si chiar va atrage noi votanti.

      Parca vad fabula aia din copilarie, cu egalitatea cu catei!

      • @Hantzy – ”majoritatea dintre acestea având indicele democratic superior SUA”

        Da. Se vede treaba că de asta au fost recrutați postaci dintre românii emigrați în Germania, de-atâta indice superior de democrație 😀

        În Germania, nici măcar președintele nu este ales prin vot direct, ci prin înțelegeri pe sub masă. În 2017, Merkel și Steinmeier și-au împărțit funcțiile în stat cu 6 luni înainte de alegeri, atât de relevant urma să fie rezultatul lor. Steinmeier fiind tipul ăla fain cu care s-a dus ea la Minsk, să-l forțeze pe Poroșenko să semneze acordurile prin care Ucraina ar fi trebuit dezmembrată de bunăvoie.

        Când ți-ai votat tu procurorul sau judecătorul, ca în Statele Unite?

        • Strawmen! Nu sistemul electoral german este tema, ci cea mai mare democrație. Dacă Harald are obiecții cu privire la cuantificarea realizată de World Population Review, atunci se poate adresa direct și dacă îi convinge că nu au dreptate, își vor actualiza punctajele.

          Dacă vorbim despre sistemul de vot, cel proporțional mixt mi se pare mai democratic, întrucât obligă partidele politice să-și caute parteneri pentru o majoritate, a.i. opoziția poate participa activ la administrarea unui stat. Negocierile se fac pe baza locurilor câștigate în parlament, exact așa cum au fost distribuite de electorat. Exemplul Steinmeyer Merkel Este relevant în acest sens. Orice alte sisteme pervertesc adesea votul oferit de alegători, iar democrația nu este o dictatură a majorității politice.

          Din fericire nu a trebuit niciodată să aleg procurorii sau judecătorii. Nu-mi doresc niște specialiști votați de diletanți. Nu-mi doresc magistrați cu vederi partinice.

          • @Hantzy – ”Exemplul Steinmeyer”

            Președintele Germaniei se numește Frank-Walter Steinmeier, așa e ortografiat numele lui în actele oficiale.

            În altă ordine de idei, ai fost crescut și educat înainte de 1989, în comunismul din România. Asta nu te face german, nici ca mentalitate, nici ca educație, chiar dacă ai ajuns să trăiești în Germania. Și Merkel e în aceeași situație, a fost crescută și educată în comunismul lui Honecker, nu în Germania Federală.

            • Steinmeyer, Steinmeißel sau Steinmetzen! Corectorul automat nu vrea altfel, dar orice trol care nu poate ataca fondul se agața de formă.

              Probabil urmare a unei introspecții severe, trolul Harald extrapolează propriile experiențe asupra tuturor. Eu am fost educat și crescut in familie, chiar dacă instruirea a fost în școlile RSR.
              Era pe la sfârșitul anilor 70, când se vorbea mult despre alegeri și deputați. Taică-meu repeta de fiecare dată: „oricum toți sunt comuniști, nu există alt partid în România“. Eram încă prea copil pentru politică, dar mi-a explicat pe îndelete ce voia să spună, când l-am întrebat. Tot cam atunci, câțiva ani după centenarul independenței 1877, eram împuiați la școală despre realizările socialismului. Am întrebat acasă dacă e adevărat, căci nu era greu, chiar și pentru un puști de 10 ani, să compare jucăriile socialiste cu cele capitaliste primite de la frații părinților care se repatriaseră deja în RFG. Părinții nu mi-au spus prea multe atunci, dar a doua zi a venit mama cu o cărțulie roșie de la servici și mi-a dat să citesc un singur paragraf din directivele al nu știu căruia congres pcr. Scria acolo ca România va face totu‘ pentru a intra în următorul cincinal in rândul țărilor mediu dezvoltate. RSR era deci încă subdezvoltată. Era un fapt oficial, care nu putea fi ascuns și contrazicea cras propaganda deșănțata din școală. Mi-ar fi fost suficient pentru a înțelege adevărul, dar am mai putut compara și alte lucruri: începuse penuria de alimente, calitatea tuturor produselor din magazine era infectă, iar unchiul din Germania îmi spunea că în RFG apartamentele cele mai bune erau cele de sus, căci acolo apa, căldura și curentul nu se opreau niciodată. Când ne vizitau rudele capitaliste în România îi duceam pe toți la alimentara să cumpere fiecare câte un sfert de franzelă, căci pâinea pe cartelă nu ajungea pentru toți.
              Imi este indiferent ce sorginte are mentalitatea asta, am fost obișnuit de mic să pun și să îmi pun întrebări și să caut răspunsuri. Îi las pe alții să vină cu citate și prejudecăți induse.

  4. Cereți unui organism care nu este legitimat prin vot să respingă o persoană a cărei candidatură în turul II este legitimată deja prin vot?
    1. Este irelevant cine este candidatul și ce părere avem noi despre el, așa ceva este nedemocratic.
    2. O astfel de decizie ar degrada și mai mult legitimitatea CCR însăși, legitimitate deja subminată pe fond, chiar daca funcțională de formă. Cele două precedente de ignorare a votului popular au lăsat răni adânci ne-vindecabile,

  5. Bineinteles ca ar putea, MAI ALES dupa precedentul Sosoaca.

    Dar eu zic sa nu ne oprim la invalidare, eu propun sa fie cautati, gasiti si aruncati in ocna toti cei care au pus stampila pe Georgescu in turul 1. Iar daca se dovedeste ca au convins si pe altii, sa fie varsata la sare si toata familia lor.

    Pe urma ar trebui create niste grupe de oameni cu gura aurita, sa le zicem lamuritori, care ar vizita alegatorii acasa inainte de turul 2 si le-ar explica pe intelesul fiecaruia pe ce candidat si partid politic sa dea cu stampila ca sa fie bine.

    De ce sa lasam lucrurile pe jumatate nefacute?

  6. Nu am înţeles Domnule Perju, care-i propunerea dumneavoastră??? Proslăvirea, mărirea şi osanale lui Ceauşescu????? Nu, chiar nu am înţeles, DOAR un singur candidat înseamnă democraţie, adică anularea după alegeri a rezultatelor, ca să rămână doar candidatul care convine????

    Sunteţi decuplat de realitate complet şi irevocabil.

    Să înţeleg că actualul preşedinte de la Cotroceni a respectat întocmai litera şi spiritul Constituţiei????

    Adică 10 ani au fost prea puţini, mai trebuie încă 10 ani în aceeaşi notă cu Lasconi???

    NU am auzit nimic de la dumneavoastră sau alţii despre cum a fost încălcată constituţia la 10 august cu mitingul diasporei.

    NU, nu suntem de acord ca CCR-ul să intervină politic în alegeri – NUUUU, NUUUU, NUUUU – pentru că nu a intervenit când naţiunea a fost călcată în picioare de clasa politică. CCR-ul în forma actuală trebuie desființată şi regândită. Actuala constituţie a fost făcută după 90 şi ar trebui să reflecte şi să apere interesele naţiunii, dacă numai slujeşte acestui scop atunci trebuie schimbată.

    NU auzim de la nimeni despre incompetenţa, hoţia, minciuna şi prostia crasă a clasei politice în a apăra drepturile cetăţenilor români, dar în schimb auzim tot soiul de blesteme, fake news, exagerări, minciuni, un adevărat linşaj mediatic la adresa unui cetăţean român care a candidat la președinția României.

    Încă o treabă strict tehnică: Domnul Perju – propuneţi anularea a peste 2.000.000 de voturi????

    Vă întreabă unul care nu l-a votat pe Georgescu.

    • @Armadilo:
      Ziceti:
      „Încă o treabă strict tehnică: Domnul Perju – propuneţi anularea a peste 2.000.000 de voturi????”
      Adaug si ma intreb:
      Oare acesti peste 2.000.000 votanti nu se vor simti profund jigniti? Au venit unii de departe, cu copii mici, au stat la coada = indemnati sa vina la vot cat mai multi= si cand vin multi.. iac-asa ..ii consideram niste caraghiosi, fara minte.. ca au votat democratic, un candidat oficial…(pe care altii tot democratic, nu-l vor), dar acesti altii vor masuri severe Post-Alegeri tur 1??
      De ce sa nu se lase libertatea de expresie a turului 2?

  7. Daca vor sa iasa lumea in strada nu au decat sa o faca, dar inainte sa cheme mascatii sa-i apere. Diana nu apucase sa fie votata acum lucrurile stau diferit.

  8. Se poate, sau poate pricepe „democrația” de până la aflarea voturilor ceva despre democrație?!!!

    Dacă până acum orice imposibilitate era posibilă, chiar și formula simplă matematică de adunare 5+5=10 avea în „democrația” actuală un rezultat ce varia între 6 și maxim 9 (rezultat al împărțirii„ democratice”) sau că de fapt, dacă te uiți bine, albul este negru, eiii dar de acum însă, a coborât unul pe cosul de fumigene și acum toți tușesc și fac vocalize.

  9. Daca Georgescu este in aceeasi situatie ca Sosoaca trebuia invalidat atunci, concomitent cu Sosoacă, nu după rezultatul alegerilor…. Declaratiile lui erau de mult timp cunoscute. Va fi greu ptr CCR să motiveze respingerea abia acum. Iar in cazul respingerii, am inteles ca legal se organizeaza un nou tur de scrutin in termen de 2 sapt, nu se trece automat la pozitiile 2 si 3. (Art 52 alin b). Într-un nou tur s-ar putea sa fie ales singurul „suveranist” rămas pe listă. Deja precedenta decizie a CCR (eliminarea candidatei Şoşoacă) a polarizat voturile suveraniste si a propulsat un candidat in turul 2…. doar că nu a fost cel la care s-au gândit ei…

  10. E greu de crezut unde am ajuns – se discută serios despre interzicerea unor candidați care aproape au câștigat alegerile. De aroganți ce sunteti, dacă nu o interziceati ilegal pe Sosoaca, nu era Georgescu acuma in finală. Ce înseamnă sa fii un dement abuziv, v-ați făcut-o cu maina voastră.

  11. Dar care ar putea fi argumentul CCR ca au invalidat o f*scista dar pe altii similari i-au lasat in cursa? Buna, rea, hotararea din 5 octombrie e in vigoare si toti ar fi trebuit tratati la fel.

  12. S-ar părea că turul doi se amână!
    Oricum, nu înțeleg cine și de ce l a pus atât de aproape când putex să-l programează cum era și normal/ uzual peste două săptămâni odată cu… ori cu o pauza după.

    Oricum, asta trebuia să o facă înainte!
    Cum a făcut-o în cazul lui sosoaca.

  13. Nu!

    CCR nu îl elimină pe Georgescu din cursa, ci o elimină pe Elena Lasconi!

    Cleptocrația învinge din nou. Credeați povestea aia spusă de Bolijan cu 300 de parlamentari? Niciodată!

  14. Am pus întrebarea la Radio Erevan și mi s-a oferit următorul răspuns: Da, desigur că este posibil, dar numai dacă se aprobă in viitorul prealabil de către Politbiuro, apoi susținut anterior in Comitetul Central și in cele din urmă votat in Sovietul Suprem pentru a fi supus deciziei aproape finale a Politbiuro, insă nu victoria va fi invalidată, ci înfrângerea și nu a lui, ci a acelui candidat ce a obținut cele mai multe aplauze in Întrecerea Socialistă pentru o Democrație Originală.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vlad Perju
Vlad Perju
Vlad Perju este doctor in drept la Harvard, in prezent profesor invitat de drept constitutional american si drept european la Harvard Law School (2024) si profesor de drept constitutional, drept european si filozofia dreptului la Boston College Law School. Lucrarea Dupa 30 de ani: Justitia Constitutionala in Romania a aparut la editura Humanitas in 2023. Perju a fost directorul Centrului pentru Studiul Democratiei Constitutionale la Boston College. Este autorul a zeci de studii publicate pe teme de drept constitutional comparat si drept european. A conferentiat si predat in multe universitati din lume, inclusiv Princeton, Yale, Harvard, NYU EUI- Florence. A fost membru al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Regimului Politic si Constitutional din Romania. Mai multe detalii gasiti pe site-ul https://www.bc.edu/bc-web/schools/law/academics-faculty/faculty-directory/vlad-perju.html

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

 

 

Nexus – Scurta istorie a retelelor informationale

Scurtă istorie a rețelelor informaționale din epoca de piatră până la IA
Editura Polirom, 2024, colecția „Historia”, traducere de Ioana Aneci și Adrian Șerban
Ediție cartonată
Disponibil pe www.polirom.ro și în librării din 27 septembrie 2024

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro