miercuri, mai 18, 2022

„ – E mult mai important curentul electric decât cuibul unei păsărele” – Fals, domnule senator PSD! Să vă explicăm …

Modificarea limitelor ariilor protejate – printr-un proiect de lege desfășurat în vederea asigurării unui culoar liber pentru construirea unor hidrocentrale – se poate compara cu o eșuare pe un banc de nisip – în fapt un imens insucces în Senatul României.

Știm că în UE există texte de reglementare care s-au impus cunoscându-se efectele negative ale instalării unor astfel de obiective energetice. Aceste directive europene asigură impuneri stricte pentru respectarea ecosistemelor.

Au fost luate în considerare integral toate aceste acte care își desfășoară efecte juridice clare?  Și mai ales s-au completat acestea cu puncte de vedere desfășurate în favoarea specificului Românei – care în mod normal trebuie să ofere naturii un loc important la limita impactului între civilizația umană și mediul înconjurător?

Să intrăm cu cizmele pe orice pajiște (fără să manifestăm o minimă empatie față de mediul înconjurător, în contextul în care foarte multe state din UE nu mai beneficiază de farmecul natural al țării noastre) nu reprezintă un model politic util viitoarelor generații – și aici nu este vorba numai de ”păsărelele” senatorilor.

Enunțăm aici un punct de vedere bine susținut pe bază de argumente științifice, arătând în ecuație și poziția lipsită de compromis a medicului veterinar.

Vom expune pe scurt părțile bune și cele rele, în așa fel încât informațiile să fie utile decidenților politici, mai ales în contextul în care falsele reprezentări se pot amenda, ajungându-se cu adevărat la decizii corecte, bazate pe întregul spectru ce definește problema.

Sigur că putem identifica și rezultanta pozitivă a scopului propus, lacurile integrându-se mereu în natură, oamenii putând merge la pescuit sau cu bărcile, într-un peisaj probabil încântător, context în care crește și fiscalitatea locală prin pătrunderea locurilor de muncă.

Chiar merită efortul? Ne întrebăm acum, în situația în care România pierde anual zeci de mii de cetățeni ce preferă să-și alcătuiască destinul pe alte meleaguri. Nici o hidrocentrală, indiferent de dimensiune, nu este lipsită de un real impact asupra mediului – și aici am putea să devenim serioși.

Părțile rele sunt cu mult mai multe, domnilor senatori și le vom detalia în rândurile următoare, cu speranța că la Camera Deputaților vom identifica interesul național cu adevărat.

1). În rezervoarele artificiale se produce o oxigenare insuficientă a apei, care apoi, odată eliberată din turbinele hidrocentralei duce la o oxigenare peste limitele naturale – afectând echilibrul ecosistemelor în aval.

2). Captările duc la privarea de apă ale unor văi întregi, vegetația, solul, aerul (umiditatea) și viețuitoarele – alunecând în constantele deșertificării.

3). Este puternic modificat fluxul sedimentelor (tranzitul nisipului și pietrișului) reprezentând o temă complexă care se poate aborda prin intervenția specialiștilor.

4). Impactul asupra biodiversității se calculează prin mortalitatea în cadrul unor specii de animale –ce dispar treptat din areal, dar și pierderea diversității lumii vegetale – prin distrugerea iremediabilă a varietății.

5). Influențarea drastică a proprietății ființelor vii de a-și manifesta sub influența mediului și a eredității, însușirile morfologice, fiziologice și biochimice – fenomen care se manifestă crud și agresiv imediat ce cursul apelor este modificat.

6). Din cauza încălzirii globale (am observat faptul că anul acesta nu a nins suficient și nici nu s-au înregistrat temperaturi negative specifice iernii la noi în țară)  în mod evident activitatea bacteriologică specifică apei barajelor poate duce la eliberarea de metan – un gaz cu efect de seră de 20 de ori mai puternic decât CO2. În plus în zona râului modificat nu se vor asigura niveluri suficiente de apă în bazine, iar pe traiectul închis va apărea seceta distrugătoare provocată de om împotriva naturii. Există studii în acest sens, care pot fi consultate.

7). Este inadmisibil să construim obstacole pe râuri – aici lăsăm organizațiile de mediu să explice consecințele, care sunt imense, în sensul distrugerii biodiversității. Astăzi, în condițiile climatice actuale suntem obligați ca națiune civilizată – să respectăm râurile, continuitatea lor naturală și criteriile ecologice contemporane.

8). Anumite cursuri de apă (care sunt deja încadrate în liste speciale la nivel european și mondial – în statele avansate) nu pot primi instalații hidroelectrice, cauzele urmărind compoziția apelor, amplasarea lor geografică și impactul asupra ecosistemelor montane.

9). Dacă vom calcula procentul de apă necesar naturii în zonele în care se construiesc baraje (aspect puțin luat în calcul, sau deloc) și mai ales dacă vom estima că apa retrasă și deviată pentru a trece prin turbină nu trebuie să priveze nici zonele din amonte și nici o prea mare arie în aval, vom dubla ineficiența unor astfel de investiții.

10). Captarea debitului total al cursurilor de apă pentru producția de energie electrică este de neimaginat – moment în care dacă specialiștii vor informa Senatul României că astăzi, în actualele schimbări climatice, debitul necesar naturii ajunge undeva la cel puțin 40% din totalul captat și mai ales ținându-se cont de faptul că bazinele au acumulări diferite în funcție de anotimp – aprobarea unor astfel de proiecte s-ar abandona rapid, în favoarea unor alte tipuri de energii regenerabile – de exemplu: centralele eoliene, câmpurile de panouri solare, energia geotermală, etc.

Concluzii

Ca națiune civilizată România trebuie să-și asigure normative complete în managementul ariilor naturale – primând respectul pentru viața cursului de apă – sedimentele care formează albia râurilor, trecerea corpurilor plutitoare naturale, resturile vegetale care contribuie la viața cursului apei, viețuitoarele dependente de apă și mai ales întreg ecosistemul – pe care îl definim aici ca biotop și biocenoză – toate acestea reprezentând elemente de importanță absolută în luarea deciziilor când se decide construirea unei hidrocentrale într-o arie protejată.

Odată abandonat acest proiect de lege – am putea să decidem remedieri la hidrocentralele deja existente instalând:

– turbine ihtio – necesare pentru trecerea peștilor în amonte, dar și rețele compatibile care previn intrarea peștilor direct în turbine

– treceri care ocolesc barajele, pentru a se asigura cursul de apă natural – hidrocentrala folosind numai un procent din apa din regiunea respectivă

– supape ce permit trecerea sedimentelor

– evitarea pragurilor de orice fel

– adaptarea la directivele europene

Senatul României trebuie să cunoască faptul că adoptarea acestei hotărâri a dus la instalarea unei stări de mâhnire în lumea specialiștilor din domeniile biologiei, precum și a cetățenilor care prin educație și cultură înțeleg dezvoltarea societății umane în limite clare cu mediul natural – care trebuie protejat și mai ales respectat.

Avem specialiști de mediu, biologi, medici veterinari și umani și în plus deținem o voce pertinentă din zona organizațiilor de mediu. În consecință putem să ne comportăm creativ, consultând la timp specialiștii care dețin prin profesia lor întreaga sumă de argumente științifice. Aleșii sunt în Parlament pentru a servi cetățenii și națiunea și nu pentru a se pronunța în subiecte care îi depășesc, deciziile lor devenind astfel potrivnice intereselor României, ca stat civilizat al Uniunii Europene.

În acest moment Camera Deputaților trebuie să lanseze o solicitare de opinii mediilor științifice din toate regiunile profesionale implicate – înainte de a lua cea mai mică decizie, asigurând astfel un demers mai mult decât necesar – în contextul în care suntem absolut nevoiți să construim  în echilibru cu mediul înconjurător și să ne căutăm independența energetică fără  alterarea ecosistemelor naturale.

Distribuie acest articol

115 COMENTARII

  1. Eu am o singură întrebare pentru deputații și senatorii României: de ce gazele de sub Marea Neagră sunt tot acolo, bine-mersi, nederanjate nici măcar cu un colț de hârtie al vreunui studiu de fezabilitate ? Cu tot tămbălăul provocat de ruși, gazele alea ar fi fost acum aur pentru noi și pentru alții. Dar nu, ele zac sub fundul mării, pentru că niște deputați și senatori au considerat că șpa… ăăă… scuze… redevențele propuse erau prea mici. Așa că acum statul român încasează redevențe zero, în timp ce cumpărăm gaze pe bani grei de la criminalul Putin. Dacă nici asta nu e trădare de țară, nu știu ce mai e.
    Lăsați naibii fanteziile umede cu și mai multe hidrocentrale ! Scoateți gazele de sub Marea Neagră, construiți noi reactoare nucleare !

    • Din cauza de Iulian Iancu, rusofil si pesedist de frunte. Plus prietenii lui, evident, ca asemenea grozavie nu se putea face fara sprijin serios din afara si din interior.
      Aici cateva articole despre personaj: https://www.g4media.ro/?s=iulian+iancu
      Probabil ca si dvs veti gasi la fel de multe la o simpla cautare pe net, daca nu agreati sursa citata de mine.

    • Deplinătatea drepturilor politice și civile trebuie să ducă întotdeauna către o conștiință reflexivă bine ancorată în etic. Astfel nevoile societății noastre se pot evalua ținându-se cont de un anume spirit al națiunii noastre – România având astăzi posibilitatea de a-și evalua necesitățile energetice pe termen scurt și lung – și prin contribuția specialiștilor – dacă aceștia sunt căutați de partidele aflate la guvernare și în legislativ. Din păcate compoziția clasei politice nu asigură mereu o desfășurare eficientă pentru orice subiect. Astăzi comisiile de specialitate ale partidelor politice trebuie să existe în fapt și nu numai pe hârtie, birocratic. Încrederea în stat poate scădea – motivele fiind uneori bine argumentate. La întrebările adresate senatorilor, ar putea răspunde specialiștii din partidele politice, care dețin portofolii în diferite comisii. În ce direcție merge națiunea? Am puteam să sperăm că în direcția utilă, însă în egală măsură ne putem îngrijora că trecem liniștiți fără să evaluăm cu maximă seriozitate oportunitățile reale. Și da, de acord – până la ”fanteziile umede” există multiple alte alternative – ce așteaptă determinări profesionist abordate.

      • Mă bucur că suntem pe aceeași lungime de undă !
        Doar ca să fiu sigur că am fost bine înțeles: alternativele la hidro sunt într-adevăr „multiple”, cum vă place să spuneți (eu aș fi spus mai strămoșește, „multe”), însă cele cu adevărat viabile economic și strategic și relativ acceptabile ecologic nu sunt chiar atât de multe. Cel puțin nu deocamdată.

        • Da există multe tipuri – de la cele „de curgere” – care depind de debitul râurilor, la cele „blocate” – care au o capacitate mică de stocare, la „centrale electrice de lac” cu baraje mari, în general în aval de munții medii și înalți – și în sfârșit: „stațiile de transfer de energie pompată” sau STEP – utilizate pentru stocarea energiei electrice. Indiferent de tip, criteriul de mediu și respectarea unui management echilibrat și durabil al resursei de apă implică în primul rând protecția ecosistemelor. La noi în țară nu există deocamdată un ”Ministère de la Transition écologique” cum au francezii de exemplu. https://www.ecologie.gouv.fr/

  2. dus la instalarea unei stări de mâhnire 

    Sunt si eu mihnit de starea de mihnire a unora. Nu exista activitate care sa nu influenteze natura. Pina si elefantii darima copaci, caprioarele manica lastari, ca sa nu mai vorbim de vacile criminale care produc metan, mult mai rau decit codoi.

    Deci sa ne intoarcem la comuna primitiva, desi pe atunci existau citeva milioane de oameni acum exista miliarde.

    Daca decidentii politici ar sta sa-i asculte pe toti activistii care se considera specialisti, am putea sa-nchidem mustaria

    • Domnule Neamțu Țiganu – așa este! Cum spuneți – însă, sunt și alte posibilități simple, ca omul inteligent să trăiască în consonanță cu natura – desprins din postura lui de distrugător. Vă propun un termen conciliator: cumpătare – pe care aici o văd ca o restrângere a exemplelor deplasate. Că bine ziceți, pe de altă parte! Să privim înainte! De acord! Există soluții în plus, extrem de multe, dacă dorim să vedem perspectiva.

      • Domnu Iosif,
        Umblind destul prin lume am ajuns la concluzia ca majoritatea da dovada de cumpatare. Mai ales romanii, si din motive economice, sunt mult mai cumpatati decit media europeana. Puteti studia ce statistici vreti, numarul de ursi, consumul de energie pe cap, de sapun, de benzina etc.
        Acum e o situatie disperata, o lupta pt supravietuire, pt un litru de ulei, kwh, etc.

        • Înțeleg ce spuneți și vă apreciez – așa este, Noi românii existăm în forme multiple – din păcate însă nu reușim să fuzionăm în social ca oameni educați în a considera relația cu statul una în primul rând utilă nouă – moment în care statul să devină o parte esențială din noi, din viața noastră cotidiană. Trebuie să redescoperim respectul valorilor.

  3. Progresistii trebuie calcati in picioare. Cand spun progresistii ceva, noi trebuie sa facem exact invers. Niciun argument al progresistilor nu trebuie luat in considerare.

      • Dacă domnuʹ semna cu buletinul – își modera ieșirile. Cred că se referea la progresul – democratic, social și ecologic. Poate că nevoile semenilor pot influența totuși abordările politice. De locuri de muncă este nevoie, șomaj nu ne dorim, credem în egalitatea de gen, nu suntem de acord cu discrepanțele financiare dintre indivizii societății, nu admitem intoleranța, nici rasismul, nu privim cu ochi buni apariția unor piețe financiare necontrolate, nu admitem evaziunea fiscală, dorim să oprim schimbările climatice bruște și credem fiecare că ecologia ne poate asigura o dezvoltare durabilă. Apoi credem cu toții în drepturile omului, nu? Ne dorim pacea. Ne dorim eradicarea armelor de distrugere în masă. Nu dorim eradicarea sărăciei, a foametei. Ce este rău în toate acestea?

      • Încordarea îi provine din definiția atitudinii – specifică reacționarului! Însă reacțiunea poate fi urmărită mai ales ca o înapoiere, o retrogradare.

  4. Prima dată când se oprește curentul timp de o jumătate de zi în Rahova sau în Drumul Taberei, cu articole din astea or să se încălzească oamenii :)

    Hai să facem rezumatul, ca să nu mai pierdem vremea cu gogoși ecologiste: singura energie bună e aia cumpărată de la Rusia. Nu contează ce oferă Rusia: petrol, gaz metan, cărbune, energie electrică din centrale atomice destinate să producă plutoniu etc. Toate sunt foarte bune, cu condiția să vină din Rusia.

    • Harald – vreau să-ți ofer două piste de cugetare. Prima – ”Oamenii” de care vorbești tu trăiesc la cheremul decidenților, care nu mereu se gândesc la ei cu adevărat. Articolele ăstea – au sens, așadar, caută să-l intuiești. A doua – ecologia te servește chiar pe tine. Una este să locuiești într-un oraș poluat, cum este capitala și alta într-unul cu nepoluat – și mai ales alcătuit în interesul cetățeanului. Cât privește achiziția de energie de la Est – ce rost mai are abordarea! Acum este evident că ne vom căuta resursele în alte direcții – însă, vezi tu – nu oricum și nu cu orice preț! Putem produce aici – însă avem nevoie de inteligență, bun simț și foarte multe resursă umană de calitate în domeniile care se vor implica.

    • Hai sa nu ne mai pierdem vremea cu gogosile cu iz rusesc cu care ne intoxica unii pe aici.

      Solutia e una simpla. Semnatarii proiectului, senatori si altii implicati in elaborarea lui, precum si familiile extinse, sa semneze un angajament prin care sa se oblige sa nu faca parte din nicio firma cu tangente in intermedierea vanzarii de energie electrica, sau cu domeniul energetic („baetz dashteptz”, cum s-ar zice). In caz contrar, sa li se confiste averea, inclusiv a familiei extinse, iar ei sa faca lungi excursii prin puscarii.
      Ca sa nu mai ajungem la tot soiul de matusi Tamara sau mame de Opriseni, pensionare posesoare de flote auto de lux, in timp ce „baetzi” mai sus mentionati ne rad in fata punandu-ne sa le numaram ouale sau facand conferinte de presa in care nu raspund la nimic, in schimb repeta aiuristic „alta intrebare”.

      Ati fi de acord sa semnati asa ceva, gospodin Harald? Sau nu va da voie tarul Fhurtin?

      • Semnături? Iscălituri? Avem timp? Aicit tema este clară – în afara oricăror impurități. România și atât. Ariile naturale și atât. Restul sunt divagații. Pentru păstrarea ariilor naturale protejate am putea accepta un consens desfășurat fundamental în zona bunului simț.
        ”Stă castelul singuratic, oglindindu-se în lacuri, Iar în fundul apei clare doarme umbra lui de veacuri”.(Eminescu).
        Mai clar nu se poate! Pădurile, ariile naturale montane aparțin acestui neam – și noi, actualii chiriași TREBUIE să stabilim linii de demarcație evidente. Nu avem nevoie de semnătura unor politicieni – și acum chiar ne întrebăm – mai crede cineva în semnătura cuiva – ”Tranziția” arătându-ne politica interesului într-un mod mai mult decât evident.

      • Dacă vă referiți la: „Lumina vine de la Răsărit” – titlul conferinței de la Sala Dalles, 1945 – SADOVEANU – vă întreb: chiar îl considerați pe Sadoveanu un intelectual de marcă? Noi îl apreciem precum un comunist – ”luminat”.
        Treaba cu ”lumina de la răsărit” este veche – dacă ne referim la Mitropolitul Dosoftei al Moldovei care în 1681 grăia așa: „De la Moscova lucește lucoare /Întinzând lumi de raze și bun nume sub soare“. (Primise o tiparniţă de la Patriarhul Ioachim al Moscovei),
        Sau în 1984 – Vadim Tudor – „Este fiica prea iubita (Elena Ceaușescu) / A acestui brav popor / De luceferi străjuită / Si de steagul Tricolor” – îl considerați pe vadim un intelectual de marcă? sau tot Vadim cu zicerea: „Avem un bărbat (Nicolae Ceaușescu) intre noi și lumina / Ne luam din luminile ochilor săi”(Corneliu Vadim Tudor)
        Din păcate ”Tranziția” s-a ”luminat” de către lanternele fostei Securități – într-o cu MULT prea mare măsură.

  5. Mai ales ca puterea medie produsa de hidrocentralele de pe Jiu va fi intre 5 si 10 MW, deci foarte putin raportat la daunele produse mediului. Aceias energie o pot produce panourile solare instalate pe 1000 de acoperisuri daca statul ar acorda subventia pentru ele.

    • Da Ștefan! De acord cu tine! Și în plus, hai să observăm ce ar face de exemplu olandezii, japonezii sau canadienii cu țara asta! Avem un teritoriu minunat – avem inteligență – de ce stagnăm în teme eșuate din start?

    • in sfirsit ceva simplu si de bun simt !…in final e o chestie de analiza C/B

      Similar, cineva s-ar putea gindi, cum ar fi fost sa pastram Ada-Kaleh si sa nu fi cosntruit CHE Portile de Fier ?! (cred ca azi, nici celularele nu le mai incarcam la priza).
      Ideea e (cum spune dreptul anglo-saxon despre ce trebuie sa faci, daca nu exista o lege): primeaza „common sense”. Asa si la noi: sa terminan cu prostiile cu microhidrocentrale, sa terminam doar ce e inceput (adica s-a distrus deja mediul ~90%) si, poate, poate, singura hidrocentrala posibil/de dorit a fi construita sa fie doar Tarnita-Lapustesti
      Intra-adevar, avem asa de multe optiuni mult mai la indemina…

      • În medicină utilizăm în diagnosticul de laborator un test special numit hsCRP sau ”Proteina C reactivă înalt sensibilă”. Nivelurile CRP plasmatice cresc rapid și consistent uneori de mai bine de 100 ori după traumatisme grave, inflamații acute, infecții bacteriene, evoluții tumorale sau intervenții chirurgicale complexe și lungi. Ei bine, imaginați-vă că natura dezvoltă pe numeroase paliere astfel de reacții atunci când omul îi agresează echilibrul. Vreau să vă imaginați dragi cititori, însă nu este ușor. Nu se vede, este știință. Însă reacția de respingere există și este imensă.

    • @Stefan – ”Aceias energie” o pot produce panourile instalate pe 1000 de acoperișuri doar în orele în care strălucește soarele.

      Asta este mistificarea repetată la infinit de toți propagandiștii eco. Se ia în calcul cantitatea de energie de la momentul cel mai convenabil (când bate soarele sau când bate vântul) și se compară cu generarea ei din sursele clasice.

      Hidrocentrala poate genera energie la orice oră din zi și din noapte, exact atunci când e nevoie de ea. Pe timpul nopții, cele 1000 de acoperișuri cu panouri solare nu sunt bune nici să-ți faci poze cu ele. Dar sunt foarte bune ca să plătească oamenii simpli tot felul de ”băieți deștepți”.

    • In ultimele (multe) luni n-am mai avut vreme sa citesc stirile, ocupat fiind cu lupta (fara sorti de izbanda) cu statul roman. Acum, ca lupta se cam termina cu un binemeritat faliment (nu va speriati, e vorba de firma mea, nu de statul roman…), se mai gasesc cateva minute.
      Totusi, cateva minute nu sunt suficiente ca sa inteleg de unde si cum ati ajuns la concluzia ca puterea medie a hidrocentralelor de pe Jiu ar fi de cca 7.5 MW (media aritmetica a numerelor mentionate de dvs.) in conditiile in care inteleg ca puterea instalata e de vreo 10 ori mai mare. Puteti recomanda vreo sursa credibila a acestei inforrmatii? Prin „sursa credibila” inteleg una care isi bazeaza constatarile pe niste cifre, pe niste calcule rezonabile, nu pe „kak izvestno” – „dupa cum se stie, tavarasi…”
      Chiar sunt curios.
      Multumesc.

  6. Sunt convins ca Romania are resursele necesare sa exporte energie si produse agricole, totusi cateva intrebari sunt de pus:
    1. Ceausescu avea dreptate cu cele 5 reactoare de la Cernavoda (avea in plan si alte centrale nucleare) si independenta energetica, noi insa nu suntem in stare sa le finalizam si sa le punem in exploatare. De 30 de ani ne tot eschivam, dar cum era sa fi avut acum 40-50% din necesarul de energie al tarii de la Cernavoda
    2. Ii dau in parte dreptate si senatorului Zamfir pentru ca a depinde de gazul rusesc sau de energia electrica din import mi se pare sinucidere curata. Pentru dl CVI este foarte bine ca apara flora, fauna, habitatele si zonele/ariile protejate, dar are solutii sa fim independenti energetic (probabil ca imi va raspunde ca nu este treaba lui). Iar eu ii spun ca nu putem sa ne intoarcem la lumanare si la sobele pe lemne
    3. Acum ceva ani unii erau sa fie trimisi la inchisoare pentru constructia de microhidrocentrale pe apele de munte, acum sunt bune?
    4. Tot acum ceva ani se deplasau in valea Jiului ministri si prim ministrii sa le explice minerilor ca nu se mai pioate cu carbunele ca instalatiile sunt poluante etc si sa inteleaga de ce isi pierd locurile de munca. Acum se vo duce sa le spuna ca au nevoie de ei sa extraga carbune pentru termocentrale. Halal politica

    • Am citit cu atenție comentariul dvs. O să vă răspund pe rând. 1). Centrala de la Cernavodă trebuia să producă integral încă din anul 2000, situație în care astăzi, independent de război și alte surse puteau deja să acopere nevoile, moment în care tema crizei ne-ar fi găsit PREGĂTIȚI. 2). Senatorii s-au complăcut mult timp în situații convenabile. Am soluții – și le-am expus – România TREBUIE să renunțe la politica interesului și să caute să creadă în TEHNOLOGII – pornind să refacă ideea de selecție universitară reală. Mai mult, România trebuie să investească cu adevărat în educație, justiție, sănătate, infrastructură. Apoi, – vor apărea și soluții! Dacă doriți, chemăm acum olandezi, elvețieni sau canadieni – ca să dau numai câteva exemple – oameni care vor decide din prima zi într-un cu totul alt mod pentru această țară. Lucrurile se leagă! Și nu! Lumânările le păstrăm pentru evenimente speciale, iar lemnele, dacă putem – să le lăsăm în pădure, la copaci. Panourile solare au produs iarna aceasta permanent o medie de 20-30 de grade în boiler, restul fiind completat cu gaz. 3). De acord! Nu cu închisoarea, ci cu faptul că putem să evoluăm ca națiune către modele avansate fără să deranjăm ecosistemele naturale. 4).Chestiunea mineritului a fost prea mult lăsată fără rezolvare. Poate că ne vom întoarce la cărbune, însă nu cred că este o măsură cu țintă lungă, este numai o soluție de avarie. Sperăm să se termine acest conflict!

      • Poate ar trebui inteles ca:
        1. Peste 35% din capacitatea de productie de energie electrica a Ro. este reprezentata de hidrocentrale; din cei 6600 MW ai acestora, 1600 MW ii reprezinta doar Hidrocentrala Portile de Fier si care, numai ea, produce 10% din energia electrica a tarii. Intrebari:
        – a fost necesara constructia acesteia ( cu toate sacrificiile, inclusiv eco)?
        – si daca n-ar fi existat, mai era posibila constructia ei azi?
        2. Constructia de hidrocentrale se face dupa proiecte de mult consacrate prin verificarea practica ( nu dupa ureche sau indicatii pretioase); obligatoriu cu „scari de pesti”, cu protectia turbinelor ( chiar isi inchipuie cineva ca o turbina hidro este o masina de tocat pestii?), cu pastrarea unui debit de servitute(ecologic),etc, etc. Ele mai au si rolul – foarte important- de control al inundatiilor, de asiguare a apei potabile in unele zone, irigatii, etc. Desigur, cu implicatii asupra ecosistemelor, asa cum este orice activitate umana.
        3. N-as dori sa ajungem sa asteptam curentul electric doar de la soare si vant. macar si pentru marile distorsiuni pe care functionarea lor aleatorie) le introduc in SEN ( si care trebuie compensate taman prin centralele clasice).
        4. Nu trebuie confundata eventuala proasta gospodarire actuala a CHE cu rolul lor fundamental in economia tarii.
        Poate ca macar aceste cateva enunturi vor da de gandit entuziastilor eco, fara destula informatie din domeniu.

        • Cea mai veche și încă funcțională, cea de la Sadu, din Sibiu – pusă la punct de către Oscar Miller – inginer constructor german, pionier al energiei hidroelectrice și fondator al celui mai mare muzeu tehnico-științific din lume: „Deutsches Museum” – a fost urmată de cea din Timișoara – pusă pe picioare prin contribuția primarului Carol Telbisz – baron Telbisz de Obesenyo – consilier al Curții Regale Maghiare.
          De atunci câteva lucruri s-au schimbat pentru Regatul României, devenit în mod abuziv Republică Populară. Și „Tranziția” are conexiuni cu totalitarismul, destule…
          Cât despre Porțile de Fier (I și II) – erau vremurile lui Ceaușescu și Tito.
          https://adevarul.ro/locale/turnu-severin/tributul-constructia-hidrocentralei-portile-fier-i-11-localitati-stramutate-100-oameni-morti-accidente-munca-1_5154a16100f5182b855f1d4a/index.html
          În perioada respectivă – da, a fost absolut necesară construirea hidrocentralelor.
          Da, astăzi nu că nu se mai pot edifica, chestiunea este că problema se pune altfel. Să nu comparăm doctrinele ecologice ale anilor 70 cu cele de astăzi.
          Construcția hidrocentralelor – se face astăzi cu MULT diferit decât în trecut – mai ales datorită provocărilor prezentului și ascensiunii științei către noi tehnologii.
          De la soare și vânt putem obține IMENS – la nivel PLANETAR. Esită regiuni ale globului cu însorire formidabilă, care pot produce energie electrică. În orice colț al Europei luându-se în calcul rețeaua liniilor meridianelor şi latitudinilor – se pot amenaja sisteme fotovoltaice. Și nu numai. Să nu uităm de parcurile cu oglinzi. – Centrale solaire de Sanlucar La Mayor
          https://www.youtube.com/watch?v=xCbAuxwcFrM
          Bine ar fi să ieșim din zona conflictelor abandonând astfel cutumele ”Tranziției” – și să observăm că energia verde există și națiunea noastră TREBUIE să-i ofere prilejul de dezvoltare în primul rând prin implicarea specialiștilor. Astăzi, absolut fiecare sistem energetic trebuie să intre în noi evaluări. Pe lacurile de acumulare se pot monta panouri fotovoltaice flotante – orice este posibil! Noul trebuie lăsat să se exprime și vehiul trebuie retehnologizat și adaptat în sensul protejării biosferei. În concluzie, haideți să lăsăm ariile naturale libere de beton și investiții FALS ”NECESARE”. În rest integral de acord cu dvs. domnule Adrian Cristescu – toată stima și multă sănătate.

  7. Mergeti mai des pe valea Oltului, in zona Sibiu Valcea, marile lacuri de acumulare au devenit balti cu proces de eutrofizare, fondul piscicol sarac, creste umezeala aerului, nebulozitatea, ceata de advectie, scade temperatura in zona limitrofa. Acestea schimba aria de raspandire a speciilor de fauna, pasari, reptile, insecte, etc.

    • Perfect punctat Agora! Să trimitem și echipe de cercetători: vom identifica metan – în cantități mari, pe multe lacuri de baraj, situație în care hidro-electricitatea își pierde o parte din aura sa de sursă de energie neutră din punct de vedere climatic. Ați văzut bule vara pe suprafața apelor? Este metan! CH4 – un gaz cu efect de seră de 25 de ori mai mare decât CO2-ul. Acest gaz rezultă din fermentarea materiei organice, animale și vegetale, în absența oxigenului. Iese mai ales din zonele umede slab oxigenate și crește în același timp cu temperatura apei. După ce temperatura trece de 17 grade C, se depășesc 150 de miligrame pe metru pătrat, până la dublare – ceea ce duce la poluări ce corespund cu emisiile anuale a 2000 de bovine, sau CO2 generat de aproximativ 25 de milioane de kilometri de trafic auto. Materia organică este adusă de râuri. Acesta se depune apoi pe fundul lacurilor une începe un proces de degradare prin fermentare bacteriană – care este gravă în condițiile încălzirii climei. Cum știm, metanul este unul dintre gazele cu efect de seră (GES) incluse în Protocolul de la Kyoto.

      • Foarte interesant. Si, daca n-ar exista nenorocitele astea de lacuri de baraj, unde s-ar duce ticaloasa aia de materie organica, pana la urma?!?
        Alttfel, stimate autor, ati mentionat de multe ori in articol si-n comentarii ca aveti solutii, dar – desigur din pura neatentie – ati uitat sa mentionati macar una, cu subiect si predicat.
        Acum, ca v-am atras atentia, astept sa mentionati macar doua-trei din ele. Preferabil nu cuvinte goale ce din coada or sa sune. Care-s tehnologiile alea de generare a energiei electrice care pot substitui in toate caracteristicile ei energia electrica produsa de o hidrocentrala?

        • Sunteți simpatic – și, aș putea comenta, cu acordul dvs., un pic dur, însă nu o să vă dezamăgesc și o să vă ofer un răspuns care sper să vă ajute să priviți acest articol în limitele constituirii sale. Vă asigur că în mediile științifice articolul a fost bine receptat și perfect înțeles mesajul.
          Înainte de a vă furniza soluții – care există, vă propun ca împreună cu cititorii axați pe o dorință reală de cunoaștere – să accesați link-ul de mai jos. Vă doresc numai bine!

          https://wwf.panda.org/wwf_news/?208091/WWF-Microhidrocentralele-din-Romnia-sunt-printre-cele-mai-distructive-din-lume

          • Multumesc pentru compliment. Nu mi se spune des c-as fi simpatic… mai degraba dimpotriva.
            Mai departe, recunosc cinstit ca n-am inteles chestia aia cu limitele constitutiei… pardon, limitele constituirii acestui articol. Dupa cum veti fi observat, exista un motiv pentru care mi-am ales acest pseudonim si nu altul.
            Ma bucur ca articolul a fost bine receptat in mediile stiintifice (de altfel nenumite… dar daca ma asigurati dvs. ca asa e, ce sa mai zic…), desi nu inteleg neam despre ce articol ar putea fi vorba. Al dvs., sa nu mi-o luati in nume de rau, nu este in niciun caz un articol stiintific. Este, cel mult, un articol de opinie, anume a unui autor neavizat. Daca as lucra la stat si implicit as avea mult timp de pierdut, as putea scrie si eu un articol despre, de pilda, „hsCRP sau Proteina C reactivă înalt sensibilă.” Am doar o foarte vaga intelegere a acelui subiect, dar asta, nu-i asa, in niciun caz nu poate fi o piedica impotriva unei opinii personale puternice. Exist, deci am dreptul sa am opinii despre orice.
            Inca mai departe, dupa cum ma asteptam de altfel, ati evitat raspunsurile – fara maiestrie, in opinia mea. Vorbe goale ce din coada au sa sune. Fix ce va intrebasem, fix aia n-ati raspuns. Raspunsurile ori nu le stiti dvs. (caz in care poate s-ar cuveni s-o mai slabiti cu scrisul si sa insistati mai mult pe citit), ori de fapt nu exista.
            Cea cu „daca n-ar exista nenorocitele astea de lacuri de baraj, unde s-ar duce ticaloasa aia de materie organica, pana la urma?!?” ati ignorat-o total. Bineinteles. Pentru ca raspuunsul, pe care-l stiti, n-ar fi fost convenabil tezei. Materia aia organica (generata de o eroziune care n-are de-a face cu lacurile de acumulare, ba chiar dimpotriva, prezenta acestora reduce intrucatva fenomenul) ar ajunge oricum undeva, prin niste funduri de balti sau pe fundul marii, unde ar face exact aceleasi daune. Deci se intampla oricum. Ba chiar dimpotriva, cu cat raurile naturale sunt „imblanzite”, cu atat eroziunea scade, iar efectul e redus. Nu sustin nici pe departe aceasta idee, a „umanizarii” la maximum a naturii, dar asta-i realitatea – vreti minimizarea eroziunii, atunci va trebui sa acceptati interventii antropice masive pe tot cursul raului. Ca pe Rinul superior, in Elvetia – l-au curatat atat de strasnic, ca nu mai exista aproape deloc viata in el, zici ca-i un rau de apa distilata…
            V-am mai rugat sa-mi mentionati doua-trei solutii pentru inlocuuirea hidrocentralelor. Nada de nada; in locul lor, un link despre cat de nashpa sunt MHC din Fagaras. Stiam de multa vreme asta, mai ales ca se intampla sa mai bat muntii cu piciorul, Fagarasul e preferatul meu si m-a intristat de multe ori ce-am gasit, fata de ce stiam din anii tineretii.
            Dar, ca om ascultator si disciplinat ce ma aflu, am citit si linkul dat de dvs. ca pseudo-raspuns. M-ati convins. MHC-urile din Fagaras si nu numai sunt nashpa.
            Citez, „Înainte de a vă furniza soluții – care există, vă propun ca împreună cu cititorii axați pe o dorință reală de cunoaștere – să accesați link-ul de mai jos”.
            Citit, bagat la cap. Mi-am facut constiincios, ca asa sunt eu de felul meu, partea mea de treaba. Acum, daca sunteti om de cuvant, astept sa va respectati si dvs. promisiunea – solutiile, va rog. Solutiile alea care inlocuiesc elegant si verde mii de MW de putere instalata in hidrocentrale. Daca reusiti sa le produceti, o sa va spun si eu solutia mea. Ma indoiesc ca o sa va placa, dar ea exista.

    • dimpotriva, lacurile alea permit dezvoltarea fondului piscicol. Pestii traiesc in apa nu in padure si daca apa e mai multa… vezi delta Dunarii. La fel si pasarile sunt atrase de apa si pe maluri se dezvolta un intreg biotop, iarasi vezi baltile din jurul Bucurestiului unde surpriza, tot apa e. Daca nu ar fi baltile alea nu ar fi nici pasari. Umezeala e buna si necesara mai ales ca se zice ca desertificarea va aparea in Romania. Deci apa e buna, atrage fauna, pasari, reptile, insecte, etc. chiar si pesti, desi ecologistii vad acum ca incearca sa ne spuna ca nu. Cum faceti voi din alb negru si din negru alb! Exact ca Lavrov, probabil e aceiasi propaganda, dar pe alt plan. Sponsorul e acelasi.

      • 1). Tu Ibi cunoști care trebuie să fie caracteristicile unui lac montan unde să poată fi amenajat un fond piscilol?
        2). Delta, dragă Ibi – Delta Dunării de exemplu – este o alcătuire a naturii – nu un lac format printr-un baraj montan. Nu se pot realiza comparații – aici ai lărgit inadmisibil axa de comparare și estimare. Cunoști câte specii de pești trăiesc în Delta Dunării? Câte specii crezi tu că trăiesc într-un lac de acumulare, de exemplu, la Vidraru. Ai pescuit la Vidraru? Ai citit bine, cu liniște articolul? Mai insită! Chiar merită Ivi!
        3). Câte specii de păsări trăiesc la lacul Vidrau – câte în bălțile din jurul Bucureștiului și câte în Delata Dunării? Ai studiat chestiunea? Vredi să discutăm detalii aici?
        4). UMEZEALA – da, este bună și este asigurată de cursurile apelor montane – aici ai atins problema fără să vrei – prin aceste microhidrocentrale piere UMEZEALA – apare deșertul. Ai studiat? Vrei să intrăm în detalii? Îți stau la dispoziție – însă aș fi preferat să discut între specialiști.
        5). Interpretezi eronat articolul. Uite, dacă ești din București, poți să mergi la o facultate cu profil biologic, unde un cadru universitar o să-ți explice acest articol. Noi discutăm aici de ariile montane protejate – care lăsate așa cum sunt acum – îți asigură INTEGRAL toate argumentele – în timp ce prin amenajările unor hidroventral – se întâmplă contrariul. Nu amesteca regiunile țării – nu trece de la munte direct în Delta Dunării.
        6). Apa, dragule – lăsată să curgă natural – oferă tot ceea ce este necesar unui biotop montan, unui întreg ecosistem montan. Mergi la Sâmbăta de Sus să vezi un râu mort – SECAT. Ai văzut un râu mort în viața ta? Adică, așa, numai pietrele, apă ioc. Unde este apa? În hidrocentrală. O vale întreagă lipsită de apă!
        7). Dacă publicai acest cometariu cu numele tău – și nu IVI – nu ți-ai fi permis să vorbești de Lavrov, propagandă sau sponsor! Mi-ar fi rușine pentru această ofensă gratuită și befondată – prin care îți demonstrezi practic lipsa de educație. Treacă de la mine!

  8. Singurul motiv pentru care ar trebui continuate aceste hidrocentrale in zone protejate, e pentru ca deja sunt la 90% construite! Evident ca se impune si adaugarea de solutii pentru pesti, etc.
    Asa si eolienele sunt periculoase pentru pasari si nu numai. La fel si eolienele produc curent numai cand bate vantul.
    Energia geotermala ar putea fi investigata mai mult (ii intrebam pe Islandezi, de ex!), pentru ca noi avem deja lacuri termale, deci energia termala e relativ usor de captat. Si, din ce stiu, in Bihor parca exista o instalatie de genul. Chiar si in Bucuresti, la Therme exista ceva apa calda naturala.

    • Dragă Andy, tu într-un fel ai dreptate. Și se observă că ești un om echilibrat – spre deosebire de alții, care postează comentarii lipsite de eleganță și profunzime, adesea ofensând, sau deplasându-se evident de la regula unei conversații constructive și mai ales derulată în regula ”Gentleman Club”. O să-ți răspund cât mai clar, direct pe tema propusă de tine. Uite, uneori în medicină se folosește un aparat pentru diagnostic, achiziționat cu efort financiar considerabil. Ce faci când peste numai 4 ani, apare unul nou, o nouă generație, care funcționează pe alte principii? Este clar că investiția inițială este pierdută – și TREBUIE să achiziționezi noul aparat de diagnostic. De ce? Pentru că așa servești nobila profesie. În cazul nostru, dacă experții decid că investițiile nu sunt oportune în acele condiții, INDIFERENT de investiția făcută primează interesul viitoarelor generații, context în care banii cheltuiți nu mai au nici o însemnătate. În rest, de acord cu tine – și da, energia geotermală are perspective, alături de alte soluții moderne. Și pompele de căldură – sol-sol sau sol-aer. Te salut cu simpatie!

  9. Capacitatea producerii de energie electrică este mai mult decât mare la noi in țară, chiar și fără folosirea metodelor hidraulice care inevitabil pot conduce către deteriorarea ecosistemelor. Un exemplu? Energia solară, care la momentul actual ar trebui sa fie exploatată cu un interes mai mare, având si tehnologii din ce in ce mai performante si ieftine. Energia electrică este importantă, avem nevoie de ea in cantități mari și este de înțeles, însă trebuie sa găsim acele alternative care ne protejează și interesul nostru de consum dar și plăcerea de a privi “cuibul de pasarele” – biodiversitate.

    • Energia solară e o tehnologie absolut promițătoare, și sunt absolut convins că nu e departe momentul în care oamenii de știință și inginerii vor depăși și ultimul obstacol care încă mai împiedică fotovoltaicul să fie vedeta energeticii mondiale, făcând în sfârșit Soarele să strălucească pe cer și noaptea !

    • Dragă Mike, așa este – un comentariu pe care îl consider absolut pertinent și nu pentru că te referi la chestiuni de bun simț, ci mai ales pentru că în atât de puține cuvinte ai reușit să arăți senatorilor faptul că în România trăiesc și oameni inteligenți, care se adaptează firesc mersului mondial susținut de națiunile avansate ale globului.

      • Natiunile astea avansate, fir-ar ele sa fie, cum se mai incapaneaza ele sa nu se supuna dogmei… Dintre cele mentionate de dvs:
        – Norvegia, 95% hidro.
        – Elvetia, 55% hidro.
        – Canada, 60% hidro, 15% nuclear.
        – Franta, ultima data cand am verificat, erau pe la 70% nuclear.
        Samd.
        Exista doua categorii de „verzi”.
        Cei realisti incep prin a valorifica la maximum rezonabil potentialul hidro, tip de generare care are o multitudine de avantaje si foarte putine dezavantaje reale (desi exista si acestea… cum scria cineva mai sus – simplul fapt ca existam afecteaza negativ mediul inconjurator) si pe urma mai vad ei ce si cum.
        Cei idealisti scriu articole despre cat de de nasoale sunt toate tehnologiile umane si cum toata lumea (mai putin ei insisi) ar trebui sa renunte la ele.

  10. Peste 3 ani, acel nene va ocupa un loc la o firma cu afaceri in energie. Au mai fost cazuri.

    Un grobian, un neica nimeni care ne povesteste cum da el malai la rate si asta ii confera dreptul de a lua decizii.

    • Ada, îți înțeleg dezamăgirea – și vreau să-ți transmit faptul că în mediile academice atașate biologiei, prin natura specializărilor – desfășurarea argumentație a stârnit jenă, – oricum o rușine pentru orator, pentru postura în care s-a desfășurat și în plus s-a produs o nouă dezamăgire, pigmentată cu tristețe mai ales față de pasajul cu ”păsărelele” în care s-a strecurat o deviantă sinceritate – toate sugerând o întoarcere în timp, în orice caz o rupere de un minim context ce ar fi caracterizat dialogul în zonele înalte ale statului. Dacă ne gândim acum la țări precum Norvegia, Suedia, Danemarca, Austria, Olanda, Israel – și există cu mult mai multe exemple, acolo întâlnim bunul simț al omului modern față de natură – și scuze, am uitat Franța, Canada, Japonia, – sunt multe state – îmi cer iertare față de voi dacă nu le enumăr. Am tot sperat că după 30 de ani scurși din decembrie 1989 – vom putea să manifestăm câte ceva din eleganța românească specifică regalității. Păcat, că uite, vorba aruncată așa fără rost, nu produce nimănui nimic util – nici nouă și nici senatorului. Eu resimt jenă, în primul rând. Și tristețe. Și poate o ușoară senzație de inutilitate.

  11. Mai avem pesti in rauri?
    Eu sunt nascut intr-un sat langa raul Moldova. Daca acum 20-30 de ani era plin raul de peste acum daca vezi un peste in rau zice ca il vezi pe Dumnezeu.
    Se exploateaza fara discernamant pietrisul de pe albie (direct) iar probabil pana la Gura Humorului, nu cred ca sunt balastiere mai rar decat din 10 in 10 KM.
    https://www.google.com/maps/place/Bote%C8%99ti/@47.0855871,26.6451323,2107m/data=!3m1!1e3!4m5!3m4!1s0x40cab6afd4f9c2c7:0x99cd2308d66121cd!8m2!3d47.0561365!4d26.7455265
    Ceea ce se poate observa si pe harta de mai sus. Iar ce vedeti dumeavoastra pe albia raului cu gri nu este pietris (cum ar fi fist normal) ci huma (mal).
    Ma tem ca lupta pentru natura cel putin in acest caz (nu singular) a fost data si pierduta de mult. Balastiera DANLIN XXL se pe harta cica ar fi a patriarhului. Stiti cine e patriarhul … ca eu nu vreau sa stiu.

    • Da Emilian…, deși te-ai abătut din temă, în fapt ai atras atenția asupra unui subiect ce poate face obiectul unui posibil jurnalism de investigație. Din cuvintele tale se mai înțelege și altceva: ne comportăm adesea precum o populație înapoiată – urmărindu-ne doar interesele – sfidând acest rai al naturii pe care îl moștenim de la înaintași. Sunt sigur că totul a început după anul 1945. Și spun acest lucru pentru că întâlnesc atât de multe exemple în diferite arhive, care ne arată o altfel de Românie – în timpul regalității. Ne-am schimbat foarte mult. Mai precis a dispărut valoarea în zonele în care ea trebuia să se manifeste pentru țară. Eu cred că undeva în rădăcina neamului nostru există la unii dintre noi adânc fixat un anumit comportament, să-i spunem specific locului – pentru că indiferent ce regimuri traversăm, avem un soi de sictir față de ordine și lege, față de corectitudine, hărnicie și conceptul de comunitate. Fără legătură cu articolul și comentariul tău am inserat aceste opinii.

    • Exact, domnu’ Emilian, v-ati abatut de la tema.
      Tema era cat de daunatoare sunt hidrocentralele pentru mediul natural. Marturia dvs. merge de fapt exact impotriva acestei teorii, avand in vedere ca nu doar pe raul Moldova – dar nici macar in toata Moldova – in ultimii 20-30 de ani nu s-a construit practic nicio hidrocentrala, asa ca motivele disparitiei pestilor ar trebui cautate altundeva.
      Unul mai prost, asa, ca mine, ar putea face mai degraba o legatura cu despaduririle masive din toata zona (ca, deh, daca n-avem energie electrica produsa si in hidrocentrale, trebui s–o inlocuim cu altceva), dar nu stiu de ce am senzatia ca nici teoria asta nu e dezirabila…

  12. Bravos! Halal tie autorule !!!

    Adica azi ne întrebăm daca „ în situația în care România pierde anual zeci de mii de cetățeni ce preferă să-și alcătuiască destinul pe alte meleaguri inclusiv sau mai ales in „ state din UE nu mai beneficiază de farmecul natural al țării noastre), ne intrebam DACA exemplul statelor dezvoltate in care emigram precum tirmele din Serengeti reprezintă un model politic util viitoarelor generați ?

    Numa in masura in care nu agreaza sa stea iarna in case cam neincalziet domnule, numa in aceasta masura!!!!!

    Inn lata ordine de idei ..daca va plac ata de mult regenrabilele samd traznaoi nu credeti ca ar fi mai bine ca in loc de tot sooiul de idiotii precum informatica sau enegrgetica sa introducem cursuri aplicate de cioplit lame solutreene? Stioti silexul nu poluaeaza, . ectragerea si cioplirea lui nu necesita alta energie decat cea musculara .. In plus tehnologia epocii d epotara pezinta avantajul ca nu poate intretine un numar mare de oameni … Intorsi la tehnicele mezolotice am ajunge la o populatie sustenabila de vreo 30 milioane .. care ar lasa loc suficient repopualrii cu tigri a unor intinse zone …

    Nu cedeti ca acesta e uin model mai valoid?

    Traisca COVIDU si depopularea!!!!

    PS si pana una alta specialiști de mediu, biologi, medici veterinari din zona organizațiilor de mediu nu zar face bine sa isi mute ficicu in tari inapoiate preucm Olanda, Danemrca, Italis, Blegia si sa ii invwete cun sa creasca vintirei si wsfrancioci si cucvele ca arieratii aia si-aun cam omorat rapotoiarele cu pnene si socarecii s-au cam invata cu itravurile ?
    Si nu scriu la mistio arierati. Asta SUNT !!!! Ca si dementii italieni care din pasiune ptr limbi de ciocarlie au cam terminat ciocarliile di Italia si se faeau masacre in Romania.. (pana au fots tratati cu un bocanc in noada asa cum si merita !!!!!)

    PS in lo,ba romana „halal” inseamna ceva gen Bravo! Continua! Bun asa!~!!

    PPS NOi, in Romania avem biodoversitate. Nu ca suntem mai inapoati ci doar ca nu suntem arierati imbatati de sange !!!!! (ma rog ala de porc domescti nu se pune … )

    • Domnule Ghiță Bizonuʹ – am citit atent comentariul dvs. – sunteți simpatic și vă spun cu sinceritate că dacă doriți să realizăm un dialog eficient – vă cer să vă deconspirați și să continuăm să povestim, așa, precum cu o bere bună pe masă – fiecare cu numele său de botez la vedere. Aș aprecia foarte mult această atitudine.
      Să vă răspund totuși, însă numai de data aceasta – pe viitor v-am spus mai sus cum prefer să derulăm dialogul – mai ales în interesul viitoarelor generații, care vă asigur, doresc să vadă oameni reali, nu ”pseudonime” – considerând că nu este ok să ne ascundem identitatea, în nici o circumstanță.
      Da – consider că românii au de învățat de la cetățenii națiunilor avansate. Nu totul, ci unele lucruri esențiale. Oricum zilnic învățăm și nu este nici o rușine. Eu abordez foarte mult tărâmurile universităților de top.
      Căldura uneori nu vine, trebuie căutată. Poate că unii nu au știu să o găsească și au tot așteptat să vină…
      Să știți că multe au început în paleolitic și neolitic – și așa s-a scris povestea …, însă, astăzi haideți să lăsăm să cioplească cei care au menirea artistică în acest sens – că și Brâncuși cioplea de zor, și nu fără folos – iar noi, să continuăm să rămânem buni IT-ști și ingineri de calitate – chiar nu știu de unde ați extras aceste concepții care nu-mi aparțin. Dacă în temă acceptăm inteligența românească – în sensul implicării specialiștilor ce reprezintă domeniile interesate – o să vedeți că soluția poate urma logica articolului pe care îl comentați.
      Nu sunt adeptul importului fără rațiune, însă cred cu tărie că România modernă s-a creat la farul națiunilor avansate.
      Îmi placi foarte mult… Halal să-ți fie! Să trăiești!

      • Domnule
        in primul ranfd imi cer scuze ptr greselile de dactilografie. Manualitate precara si unekle probleme de oridn medical,

        In al doilea rand buicul meu patern se numea .. Gheorghe. De „bizon” mpau tratat „intelectualii” anilor 90 cand se vorbea de „bizonul majoritar” Asa ca imi asum ca sunt Bizon (adica rioman majoritar care nu gandeste cum trebuie, care nu .. nu ..) Ghita Bizonu’ este o identitate asumata (ca si .. sa zicem T Arghezi sau R Tudoran ) si pe net este cea „reala” ….

        Acum … lamele solutreene. Cred ca sunteti de acord ca lumea de dinainte de eneolitic era oi lume mai putin poluata, mai „verde”, cu mai multa biodversitate. Deci „ideala” ptr unii .
        Problrma este ca acei „unii” nu prea intege NIMI din lumea care ii inconjoara.. De exemplu Ca impuititu’ asta de IT polueaza . Ca foloseste cam multe elemente toxice- de exempolu cadmiul . Acum veo 60 a fots un ditai scandaalul .. patca prin Japonia. SI alte materiale indispensabile sunt cam la fel de toxice!
        SI mia rau IT ul are nevoie de energie electrica care …. recititi-va articolul! Nu ar fi mai bine fara energia electrica ? Mia putina poluare ….. mai mulot „verde” si … moristile alea de vant care produc buleftrica fac adevarate masacre in avifauna!!!

        Inginerie? Ce domeniu atui ales… Unul „murdar’ cu un trecut su mai „murdar”. Primele „engins” erau dde fpta masini de razboi …. si hici cum li se zicea clero care le construiuau si le manevrau? Exact! „Engigneor „! Si cuvantul este francez ….
        Epoca de piatra nu avea „engins” desci nici ingineri si imorul era mai putin „productiv” decat , sa zicem , in epoca homerica (titusi si in acea epoca „productivitatea” unui Ahile era de-a dreptul mizerabila comparativ cu ce putea face la 1900 un european civiklizata dotata cu un Mauser de 7 mm contra unor „salbateci”. Moartea Alba a ucis cam vreo 750 de insi de unu singur …. Mi ee pare ca si eazi este campion suprem la „lichidati in actiune militara” )

        Deci domnul meu reintiarcerea la piatra cioplita ar fi ….. ??!!!! ma rog ar fi mai greu de gasit niste mamuti (Gestul si cuvantul editura Mridiane inceput anii 80)

        Glumesc domnule … insa pretul nu este negiciabil.
        Cu birta plina si slana in pod nu se poate ….
        Solutiile astea „inteligente” se bazeaza pe parca, pe daca … si imi trezesc mirarea cum au ajuns unii sa termine scoala primara ?!

        Si caldura trebuie cum ? cautata? Sub petre sau unde?! ma scuzati domnule dar din scoala primara am invata ca exista ceva numit legea conservarii „nimic nu se castiga, nimic nu se poerde ci totul se transofrma” (ajunsa prilej de glume in curtea scolii din Andrinache – ceva cam in genul ora lpe care o chiulesti se pierde , nu se castiga dar se tranforma in bataia paterna!!! Transformarea aia ne-a inculcat bine legea cinservarii!!! Sper ca stiti sensul primar cuvantului a inculca…)
        Deci caldura pe de gratis …. si parca imi aduc aminte ca ar fi si niste legi ale termodinamiciii .

        Cat dsre[pe farul natiounilor avansate … hai sa o lasam . Ce se considera azi ca sunt „natiuni avansate” .. s ebaeaza doar pe o mica bucatica de istoirie .. cam 250 de ani. hai cu inudlgenta 500. Insa nu mai stiou ce conchistador a lui Cortez scria despre Teotihuacán ca depasea pron fumusetse , marime si maretie orice oras din Spania . Si era im umblat .. adica ca miliatr bantuise ceva orase spaniole plus Cele 2 Sicilii …

        Si sa stiti ca , desi glumesc, voirbesc serios .

        Cat depre o discutie .. de ce nu ?
        Dati un semn si va voi da „un path”

        A da… „impuititu’ asta de IT ” Eu am lucrat cu calculatiare leletrinice .. operator, programatior si analist. Cunosc domeniul.
        Si cu toayta raspounderea trebuie sa va spui ca un calculatir (computer) este mia poluant dceat un abac! Deci imputit!
        Prefer calculatirul …

        • Sunteți o persoană inteligentă! Timpul până la urmă ne execută pe toți. Acesta trece, minutele se scurg, greșelile noastre se uită. Mă bucur că am schimbat idei. Totul se transformă – numai deșertul rămâne! Și omul tinde să-și deșertifice locul de unde își asigură viața. Suntem proprietatea planetei – și am realizat imens. Nu ar fi păcat să stricăm totul, chiar acum? România rămâne codașă în multe statistici – și uneori pe bună dreptate. Vă salut cu respect.

    • Judecata concluzionată provine dintr-o gândire dedusă corect și argumentată prin constatări reale? Sau v-ați decis să demolați un subiect, aruncând în derizoriu tema. Aflați că aici, în această platformă nimeni nu este plătit. Din contră oameni de calitate au reușit să construiască un model al comunicării originale. Vă întristez în seara aceasta – și vă transmit faptul că NIMENI nu m-a plătit pentru ce am scris și chiar insist să băgați bine la cap acest lucru! Cât despre energie, este de la sine înțeles că de acum înainte comunitatea statelor civilizate a încheiat orice conexiune cu Rusia dictatorului Putin. De ce încercați să manipulați opiniile oamenilor corecți, prin deraieri nepermise etic – manevre pline de lașitate prin care încercați să acreditați ideea că cei care au idei mai bune și argumente multiple în vederea unor investiții care nu-și au locul într-o arie naturală protejată, ar intra după părerea dvs. în categoria unor sabotori. Falsă așezare și mai mult, slabă construcția, care își consumă scopul înainte ca un om educat să citească până la capăt aberația aici transmisă atât de pueril.

  13. ION vine acasa de la munca si isi gaseste fiul plangand in hohote.
    -De ce plangi Gigele?
    -Daca arde casa noastra, unde isi mai fac cuib bietele rândunele? de asta plang!

    • – George, pe unde ai umblat?
      – Am fost într-o clinică unde îți taie cheful de fumat.
      – Păi eu văd că fumezi!
      – Da, dar fără chef!

      Vezi tu Miculescule, încearcă să te destinzi, să te eliberezi de stres, să judeci și să cauți să privești lumea cu mintea ta – renunțând la evaluări generale, în care se simte lipsa de substanță. O să facem rost de energie! Suntem un popor inteligent. Vom avea grijă și de natura noastră – UNICĂ la nivel european și ne vom detașa definitiv economic de Rusia fără să eșuăm în greșeli ”programate”.

  14. „Idiotii utili” speculati de Moscova sunt aceste organizatii ecologiste, pacifiste, sustinute de bani rusesti sa fractureze Occidentul si sa cauzeze haos.
    Se distrug proiecte mari de infrastructura, ca o gaza are culcus in x loc, se anuleaza investitii majore pe criterii culturale idioate, toate acestea sunt sustinute de Moscova.
    Si la noi a functionat asta si mai mult, lipsa autostrazilor, trecerile pe sub Carpati, legaturile dintre orasele principale, toate astea s-au efectuat cu „suportul Moscovei”. Coruptia endemica de tip oligarhic sovietic, este cadoul oferit de lumea postsovietica tarilor fost comuniste. Bulgaria, Romania cu coruptii ei sunt cele mai lovite si asta se vede in nivelul de viata din aceste doua tari.
    Cel mai bine ar fi ca sa nu se ia in considerare sub nici o forma criteriile „ecologiste” sustinute de aceste organizatii nonguvernamentale…

    • Cu privirea către Dante Alighieri, Virgiliu și Aristotel – Amerigo Vespucci s-a format într-un climat de maximă înțelepciune și chiar nu înțeleg de ce ți-ai ales să comentezi aici cu o identitate astfel ascunsă – însă extrem de prost camuflată. Hai să-ți propun ceva – da faci, nu glumă! Listează comentariul tău și mergi la orice facultate umanistă din municipiul tău și roagă un profesor să-și spună sincer părerea! Listezi și răspunsul meu. Altfel zis, avem uriașa șansă că de cum ”banii rusești” nu-și vor mai face efectul. Doamne ajută! Ce șansă! Mai rămâne ca tu Amerigo să vezi că în continuare oameni de maximă calitate vor discuta despre natură, cultură și biodiversitate. Fără să mai existe nici o suspiciune că aceștia vor demoliția occidentului. Mamă ce ideologie expirată ți-ai ales! Tu trebiue să te lupți să observi mai limpede binele și să te ferșeti de rău. Prezinți aici o musaca completă. Trebuie să te decizi! Cât despre corupție – vezi tu Amerigo, la ieșirea din comunism nu s-a întâmplat ceea ce trebuia, și noi, am pornit pe un drum al ”Tranziției” INTEGRAL made în România. Caută la intern și lasă alte speculții. Te-au prelucrat la întâmplare. Hai, o seară frumoasă, n-am nimic cu tine, comentam despre ce tot spui aici!

  15. Haideți să vorbim concret: „Știm că în UE există texte de reglementare care s-au impus cunoscându-se efectele negative ale instalării unor astfel de obiective energetice. Aceste directive europene asigură impuneri stricte pentru respectarea ecosistemelor.”.
    Care sunt exact aceste texte și ce stipulează ele? Puneți câteva linkuri la final de articol.
    Sunt ele cu titlu de obligație sau doar filosofii ecologice?

    In rest aveți dreptate: toți românii cu burta goala sunt dispuși să stea în frig și fără apă caldă, doar pentru a nu distruge nu știu ce arii protejate prin nu știu ce munți. Cei care nu sunt dispuși, emigrează.

    • Mamă Ștefane! De unde scoți astfel de argumente? Ai publicat ceva într-o revistă serioasă. Un ziar, orice. Chiar vreau să te citesc. Să-ți aflu scrierile. Sunt extrem de curios. Te rog să lași aici un link cu articolele tale. Vreau să văd cum pledezi. Cât despre directivele europene în materie de natură, ecosisteme, biodiversitate – le găsești singur, nu este greu. Ștefane, sunt eu obligat să-ți respect grădina casei, sau pot să trag un bloc de 5 etaje la 3 metri de gardul tău, să-ți iau tot soarele și să-ți așez 25 de guri de centrale de gaz? Pot să intru pe gazonul tău și să postez un stâlp cu antene de televiziune și telefonie mobilă? Există reguli Fane! Trebuie să le citești și tu. Omul educat simte simbioza lui cu natura – și crede într-o dezvoltare durabilă în consonanță cu mediul biologic în care s-a format ca specie. Românii cu burta goală? Dar Fane, suntem o țară cu un pământ roditor, care cultivat cu hărnicie dă roade pentru burtici flămânde. Ieșind la muncă cinstită Fane, își vor asigura burtica și când vor merge în primul lor concediu la munte vor aprecia și natura. Omul care a plantat un pom, o floare, o legumă, omul care a văzut cum cresc plantele – acel om crede în ariile naturale protejate. De ce crezi Fane că au apărut aceste parcuri naturale? Pentru ca omenirea să nu strice chiar totul! Înțelegi. Încearcă să citești mai mult! Pe bune. Și mai ales, caută și să cugeți – intelect, fantezie, imaginație. Trebuie să simți și tu acel sentiment de îndeplinire a răspunderilor și obligațiilor ca om ce trăiește într-o țară atât de frumoasă!

  16. Nu-ti dai foc la casa ca sa ai caldura. De ex.lacul de Bicaz o ascuns sub ape a vale lunga cu zeci de sate. S-a pierdut enorm , iar castigul n-a fost pe masura.

    • Așa este – stimate domn. O țară precum România locuiește pe un fundament puternic – istoricește vorbind. Am traversat atâtea etape formidabile încât astăzi trebuie să conștientizăm importanța arealelor naturale. O mare parte a terenului agricol este înstrăinată în timp ce oamenii își caută de lucru pe alte meleaguri. În concluzie, există specialiști – de mare valoare, vocea acestora asigurând principiile de urmat în cele mai controversate teme publice.

    • ce s-a pierdut, niste ulite prafuite si bordeie din chirpici? Ca asta erau cele cateva sate in anii 50 cand s-a construit barajul. centrala aia a produs atata energie cat sa reconstruiesti cateva orase cu tot comfortul lor, nu niste sate prapadite care acum se depopuleaza masiv ca lumea migreaza. Nu s-a pierdut nimic, dimpotriva.

    • Deci nici hidrocentrala aia nu este/n-a fost buna. Prin extensie, putem considera ca toate de pe raurile interioare nu au fost/nu sunt bune.
      Portile de Fier sunt OK sau le demolam si pe alea? Ca doar se stie ce efect dezastruos au avut asupra populatiei de sturioni si cum au contribuit decisiv la disparitia acelor specii (OK, stim cu totii ca de fapt n-au disparut, nici pe departe, dar, vorba lui Murphy, sa nu lasam niciodata faptele sa stea in calea unei teorii frumoase)…
      Daca hidrocentralele sunt nashpa, in mod firesc nuclearul e inca si mai nashpa, hidrocarburile la dublu, iar carbunele… fereasca Dumnezeu.
      Ma gandeam sa propun s-o frecam – nu va mai ganditi la prostii, ma refeream la bagheta de sticla – dar pe urma m-am gandit la legile termodinamicii si mi-am dat seama ca n-ar merge, am produce mai putina energie electrica decat am consuma frecand bagheta…
      Asa ca va intreb si pe dvs., cu speranta ca o sa am mai mult succes decat am avutt pana acum cu dl. Iosif – da’ niste solutii realiste aveti ca sa inlocuiti energia „clasica” in general si hidro in special?

  17. Ar trebui sa-l intrebam pe dl. senator PSD cum isi explica asta de mai jos:
    https://energy-center.ro/piata-energiei-din-romania/campioni-la-demolari-electrocentrale-galati-cu-o-putere-instalata-de-peste-300-de-mw-scoasa-la-vanzare-pentru-23-milioane-de-euro/

    Sau, mai pe intelesu domniei sale:
    – centrala ESTE PERFECT FUNCTIONALA, pe gaze, 375 MW, iar noi (romanii) o scoatem la fier vechi pt. 23 mil EUR, in conditiile in care ASTAZI AVEM DEFICIT DE PUTERE, si, mai rau, tot asteptam ciclul combinat de la Fanetanele, cam 400 MW, si >400 mill. EUR sa fie pus in functiune cindva;
    – senatorul PSD, si, prin extensie, Guv.RO, Min.Energiei, nu intelege ca lipsa energiei este cu mult mai scumpa decit energia (probabil mai scumpa) pe care ar produce-o centrla asta;
    – dar, la 1 turbina de 105 MW (din cele 3 existente) ii punem 2 turbine pe gaz in fata, folosim toata infrastructura existenta, crestem puterea la aprox 300 MW, crestem eficienta la ~50% (de la 30 %) si, daca mai facem ceva termoficare pentru Galati, ajungem si sub 270 gCO2/MWh
    …asa ca mai bine le dam la fier vechi catre cine oare ..?!.

    • De acord. În plus Gazul de furnal înlocuiește combustibilii convenționali – iar arderea este mai prietenoasă cu mediul. Cât despre păcură – ea este deja interzisă în multe state unde, de exemplu, pentru populație s-au propus peleții – trecerea de la păcură la lemn, fiind considerată: ” De la mai rău la (aproape) mai bine!”

      • Din pacate abordati problema cam pana la nivelul articulatiei gambei cu coapsa, chiar daca n-ar fi vorba de o amarata de anura, ci de o ditamai ciconia. Povestea reala si completa suna „putin” diferit. Pornim de la ipoteza ca problemele de mediu sunt globale, cel putin pe termen lung. Acum nu multi ani, un stat (X), din cele acum pline cu oameni educati simbiotici cu natura, avea capacitati de productie (Cp1) avand o anumita productivitate (W1) care-i genera un profit (P1) din care crestea W, Cp, P si bunastarea generala (B1), de la an la an, in conditiile in care grija de mediu era mai mica decat o durere in bascheti, in faza acuta. Alt stat (Y) in schimb avea, in acei ani, Cp2, W2 si P2 mult mai mici, in aceeasi bascheti. Astazi statele de tip X impun o grija de mediu care se traduce in costuri semnificative, costuri care reduc mult mai mult B2 decat B1 (e vorba de un fenomen in avalansa specific economiilor slabe puse in fata unor cheltuieli suplimentare; in plus, statele de tip X isi sporesc de regula Cp1, intrucat solutiile prietenoase cu mediul le apartin). Astfel, statele de tip Y pierd in Cp, W, P si B. Daca problemele de mediu ar putea fi apreciate in bani, atunci aceste state din urma se intreaba: noi de ce nu avem dreptul sa „consumam” din mediu cat au consumat si X-ulestii per capita ?? Diplomatic, opozitia oficiala, atunci cand isi pot permite sa fie in opozitie, se exprima prin „dreptul la dezvoltare”. Prin aceasta fereastra grija de mediu se vede zambetul satisfacut al vecinului care si-a facut casa din lemn inainte ca taierea copacilor sa fie drastic limitata. Mutatis mutandis, certificatele verzi din energie impuse in UE ar trebui sa fie suportate proportional cu emisiile centralelor, de la origini pana in prezent. Asa ar fi etic. Cat timp nu sunt respectate aspectele etice, argumentele dumneavostra, valabile la un anumit nivel, ajung sa sustina o solutie imorala. Cu stima, DK. PS Va rog sa nu-mi raspundeti. Plec la munte, nu am „antena” si nici dispozitie pentru a-mi cheltui timpul altfel decat l-am planificat.

        • Nu-i răspundem celui de mai sus și facem un salt batracian peste tematica dezvoltată de dânsul – îi mulțumim elegant și îl lăsăm ”la munte”, unde …nu are ”semnal”, mai bine – chiar nu știm ce relevanță are aici această informație, însă, cu voia celor buni la suflet și orientați spre ideea de bine – vom evidenția și lipsa de eleganță: ”Vă rog să nu-mi răspundeți”. Ce rost a mai avut și completarea – ”Plec la munte, nu am „antena” si nici dispozitie pentru a-mi cheltui timpul altfel decat l-am planificat” – chiar nu ma i înțelegem.
          Poate că dacă Kramer publica un comentariu firesc, stăpânindu-și nevoia de ofensă și superioritatea implacabilă – într-un fel comentariul dânsului ar fi avut o noimă. Așa, a trecut neobservat, și cum omul s-a eschivat cu scuzele de rigoare, vom comenta împreună cu cititorii ceea ce a dorit să spună, fiind de la sine înțeles faptul că ușa pe care acesta a închis-o nu îi mai permite nici o altă intervenție în temă. Omul, sociologic vorbind – și-a arătat răutatea și a pus la punct interlocutorul – metodele fiind cunoscute, banale, întâlnite frecvent în această desfășurare.
          Tema este simplă. Să lăsăm pădurile și parcurile naturale libere de betoane. Punct. În rest, devieri de la subiect și adăugiri, ce se constituie în exemple ineficiente.

        • Dl.Kramer, dupa ce am citit asta de mai jos, extras de la dvs.:
          „…Mutatis mutandis, certificatele verzi din energie impuse in UE ar trebui sa fie suportate proportional cu emisiile centralelor, de la origini pana in prezent…” am constatat ca mi-am pierdut timpul sa citesc ce ati scris: dvs. nu intelegeti cum e cu emisiile si confundati certificatele verzi (care atesta originea energiei, adica dáia verde), cu certificatele de CO2 (EUA, CER, VER, etc., etc.) care inseamna certificate de emisii- 1 tCO2/MWh energie (electrcia sau termica)
          Deci, pina una alta, „back to school”

          • Va multumesc pentru comentariu, domnule Dragostin. Aveti dreptate: in speta era vorba despre certificatele de emisie. Greseala este a mea. Daca am trece peste aceasta greseala, cred ca ar fi destul de vizibil faptul ca mecanismul (de alocare si de tranzactionare al) certificatelor de emisie a favorizat in final tarile de tip X (din UE, desigur), iar acordarea gratuita (aproape 40%) nu a avut efectul dorit . In acest sens se pot vedea rapoartele Curtii de Conturi Europeana nr.18/2020 si nr.21/2021. Mai putin evidenta este favorizarea acestor tari cand privim productia de energie verde si mecanismul certificatelor verzi (a se vedea totusi pozitia unor tari din UE privind importul de panouri fotovoltaice, ba chiar orice investitie in energie provenita din tarile non-UE, mai ales cele asiatice, din China cu precadere). Nici regimul preferential acordat producatorilor de energie verde nu dezvaluie in clar efectele la nivel global (insa ar fi notabil, in acest sens, semnalul de alarma tras in cateva tari care au atins un nivel semnificativ de prosumatori, acesta aratand riscul unui fenomen in avalansa numit “spirala mortii”, riscul de “deces” vizand distribuitorii de energie electrica). In plus, nici speculatiile financiare pe piata certificatelor se pare ca nu a adus beneficiul teoretic al pietei “libere”, ci suplimentarea unui profit acoperit din costurile mai mari suportate de catre poluator (de ce poluatorul trebuie sa fie si un bun – dar prudent- jucator pe bursa sau sa plateasca un gen anume de asigurari asupra pretului viitor ?).
            Insa la nivelul pietei actuale de energie electrica ambele mecanisme scad competitivitatea tarilor de tip Y si o cresc pe cele de tip X (intre ele, caci situatia difera raportat la alte piete). Succint: poluatorul de azi plateste. Cel de “ieri” a ajuns “azi” la puterea care ii permite sa suporte, in conditii de competitivitate (pe piata UE, caci pe alte piete situatia se schimba, chiar radical), costurile de mediu si pentru ca nu a platit ce a “consumat”deja din mediu. In fapt, aceasta din urma este teza pe care am adus-o dezbaterii. Nu e a mea si are o vechime de peste 25 de ani (a se vedea, spre exemplu: Resolution of the Council and the Representatives of the Governments of the Member States, meeting within the Council of 1 February 1993, cap.4.2. paragraful 4, anume dreptul la dezvoltare durabila al statelor din europa centrala si rasariteana; din pacate subiectul a fost -si este inca- „fierbinte” si a fost „atacat” doar tangential, incomplet si la nivel declarativ, dupa cum se vede in aceasta rezolutie). Cu stima, DK.

            • Iar am gresit. Este vorba despre certificatele de emisii, nu „de emisie”. Incerc sa ma disculp: am acordat atentie tezei principale si am neglijat exprimarea corecta. Oricum, exprimarea corecta este o conditie necesara, drept care greselile trebuie sa fie asumate si mai ales indreptate. Imi cer scuze. Inca o rectificare, daca imi este permisa: daca imi aduc bine aminte, acel „40%” nu se refereau la toate emisiile.

    • Dragostine, tu esti dupa poza!
      Termina cu prostia asta de repowering ca nu ai loc sa instalezi echipamentele acolo. Se vede ca nu ai fost in centrala, e langa combinat si nu ai loc sa arunci un ac fara sa cada pe ceva. In plus TA erau TMZ cu mari probleme si mai erau in termoficare de care nu mai e nevoie, ca sa fie si mai frumos cauta tu acum in Romania sa cumperi gaz pentru o bricheta si nu o sa iti dea nimeni, daramite cateva zeci de mii de metri cubi pe ora.

      ON TOPIC: Nea senatorul are o relatie buna cu constructorul insolvent si PSD-ist al acestor centrale,

      • Pifu, n-am poza dumneavoastra, si nici numele (probabil de frica raspunderii a ceea ce sustineti ?!) dar, banuiesc ca fiind inginer (probabil),:
        1. dati-le naibii de 2-3 grupuri…le dau jos si fac loc (mai iau si niste bani pe fier vechi). 2. Pentru asta, nu cred ca trebe sa ma deplasez p’acolo…e chestie de bun simt, si am mai facut asta odata practic (eu !)…si daca doriti informatii, va pot da cu miille de MW (nu sute), de pe la altii
        3. TA-ul de care spuneti, banuiesc ca era LMZ (?!), dar, stiam (nu acum) ca cel putin 1 unitate era buna…si chiar daca nu e, se poate face ! (am vazut TA-uri de 40 de ani care merg)
        4. problema gazului: nu e a mea !…e a BRUA/Guvern/Parlament
        5. daca va bazati pe a avea „repede” 400 MW de la Fantanele- cred ca mai aveti de asteptat + aceleasi probleme ridicate de dvs.
        Deci, doar incerc sa arat ca avem ceva disponibil care ar putea fi folosit. repede, in dificultatile actuale..de ce dati cu pietre ?
        Am cerut oficial la ME acu’4 ani, sa-mi dea „chirie”un grup de 300 MW, din alea care stau, pt repowering, daca puneau gaz in BRUA (6 Km de Turceni distanta)
        Nu a fost posibil (aveam si proiect, si solutie si, culmea, si finantare !…care acum ar fi mers !…va garantez!…daca avedam gaz…)
        asa, Turceni, se apuca de PV si Cicluri combinate, dar, pina le termina, vor muri ocicum,,,n-au cum sa inapoieze ajutorul de stat, si, scopul acesta a fost…sa ajunga ca Galati…vom relua discutia la anu cam pe vremea asta…

        • Schimbati numele, deja sunt 3 si ma acuzati ca ma ascund dupa nume. Np.
          Aveti acces aici pe platforma deci teoretic puteti sa imi dati un e-mail in privat si va asigur ca putem discuta.
          TMZ sau UTMZ e alta fabrica de turbine din fosta URSS.
          LMZ e la Leningradski Masinovi Zavod ceva de genul asta.
          Faptul ca un grup merge dupa 40 de ani nu inseamana ca va merge inca 20 de ani pentru a fi eficienta retehnologizarea. Ca exemplu grupul 1 de la CET Sud care dupa 45 de ani avea discurile de la rotor fisurate din cauza stresului termic si nici restul metalului nu era intr-o stare buna.
          La Galati ultimul grup pus in functiune era LMZ in 1985.
          Daca credeti ca se poate face centrala in centrala inseamna ca nu ati facut un proiect de amploare niciodata.
          Imi zic PIFu pt ca am pus in functiune peste 1500 MW in CCGT si pentru ca am facut ceva proiecte in acest tip de centrale.

    • Nu este fanatism ecologic. Un exemplu, insula Madagascar au taiat mari suprafete de paduri pentru agricultura extensiva si acum au de mai bine de un an o seceta cumplita si a disparut si rezerva de apa freatica. In Islanda nu mai exista paduri de cateva secole si acum se ocupa sa faca plsntatii forestiere care sa mai atenueze vanturile puternice si eodarea solurilor. In alte tari, masunile montane neexploatate devin locuri cu vegetatie haotica care reduce diversitatea de specii de flora si fauna. Taierile masive de paduri cresc spalarea solurilor fertile, duc la torenti si viituri de mare distrugere. Asa ca nu este fanatism ci lipsa de ratiune. Pe de o parte aruncam tone de alimente si pe de alta parte altii mor de foame.

    • Încercați să priviți ecologia precum o burghezie – cu valorile sale, chiar capitaliste! Militantismul are rostul său în societatea capitalistă. N căutați opoziție într-o acțiune care nu este deloc revendicativă – ci mai ales asigură prezența echilibrului om-natură, context în care expansiunea civilizației umane se realizează în unele condiții. Credeți într-un capitalism fără condiția protejării biosferei?

    • Fanatismele se aseamănă toate: și laissez-faire și activismul ecologic mizează pe neinterventie. Așa, din burtă. Dar adepții fiecăreia dintre ele o consideră neștiințifică doar pe cealaltă.

  18. Aș vrea să fac un comentariu „ca rabinul”. Pe de o parte activiștii ecologiști găsesc nod în papură oricărei investiții în energii clasice, chiar și regenerabilă, cum e cea hidroelectrică, sau nepoluantă, precum cea nucleară. Pe de altă parte „tradiționaliștii” refuză cu înverșunare orice formă de energie care nu e cu gaz sau cărbune. Cumva cele două direcții opuse sunt speculate de prea multă vreme ca să fie doar din eroare pentru a nu se face de fapt nimic, cu alte cuvinte ambele tabere trag în același sens, prăbușirea producției de electricitate. Am auzit nenumărate cazuri în care producătorii solari sunt împiedicați să „intre” în rețea. În momentul în care scriu producția solară e pe la 800Mw pe harta SEN și cred că măcar 250 de zile însorite pe an tot sunt. Deci pare o resursă viabilă ( nu mă pricep la procesul de fabricație, ar fi de analizat dacă prețurile actuale la panouri sunt sustenabile sau e alt dumping chinezesc). Însă problema e că trebuie gândit totul în mod concret, „inginerește” și fără activismele politice. Este clar că oricâtă energie din soare și vânt ai produce, tot o să ai perioade când ai nevoie de combustibili. Iar un ecologist real (nu activist) ar pune în balanță avantajele și dezavantajele și ar observa repede că e mult mai avantajos să găsești o cale de a păstra și centralele pe cărbune sau gaz, dar a le folosi o perioadă mai mică, decât să provoci căderea sistemului cu consecința evidentă că la un moment dat populația se va supăra și îi va mătura din sistem cu moriști cu tot… Desigur că orice lucru am face avem o influență asupra mediului, până la urmă e principiul acțiunii și reacțiunii din fizică; câtă vreme păstrăm o măsură în toate putem avea și energie destulă și mediu mai curat. Cu cât ducem lucrurile spre extrem, situația se deteriorează si posibilitatea de a lua decizii echilibrate dispare.

    • Stimate domnule Mihai Bădici – comentariul dvs. este binevenit.
      Îmi doresc ca cititorii să rețină două aspecte, care în opinia mea relevă simplificat întregul concept ce determină acest potențial aflat adesea în conflict.
      Pe de o parte există natura, cu particularitățile sale, absolut necesară omului – și aici sunt sigur că nu există oameni educați care să conteste această realitate. Înainte de toate aparținem biologiei – și nu greșim când afirmăm că suntem în fapt proprietatea ei.
      Pe de altă parte se află statul – care în România lasă foarte mult de dorit – clasa politică aflată succesiv la putere uitându-și menirea, context în care emigrația a trecut cu mult peste normalitate, lucru unic la nivelul fostelor state est-europene.
      În acest tablou se exprimă asociațiile de mediu – apărând un conflict în care una din părți nu are prerogative în a genera decizii.
      Urmărind tema, observăm și un comportament provocator, irascibil – în dreptul atotștiutorilor bine instalați în funcțiile negociate în cutumele carierismului de ”Tranziție” – personaje care trăiesc consumând, modul lor de viață fiind unul al îndestulării nemotivate – confortul derivat din ocuparea unei poziții la ”STAT” – fiindu-le religie. Observăm o bunăstare falsă, care în opinia omului elegant nu reprezintă decât exemplul unei îmbuibări pe care o observam în trecut la activiștii de partid comunist.
      Cu siguranță această țară ar avea deschise căi multiple – dacă inteligența caracterizată prin simplitate ar putea să se exprime, într-un stat care ar asigura separarea valorii de nonvaloare.

    • @Mihai Badici
      Re: „Este clar că oricâtă energie din soare și vânt ai produce, tot o să ai perioade când ai nevoie de combustibili.”
      _______
      In zilele si in noptile sezonului rece, cand bate vantul, sau in zielele sezonului cald, cand cerul este senin, noile centrale flexibile si inteligente pe gaz merg la flacara redusa, sau fac o pauza. Atat centralele vechi pe carbune (neflexibile, cu viteza lenta de reactie) cat si centralele nucleare nu pot fi folosite ca backups… cu alte cuvinte impiedica integrarea energiei eoliene si fotovoltaice in mix. Mai jos un filmulet, pe intelesul tuturor.

      https://www.youtube.com/watch?v=eeiu-wcyEbs
      https://www.youtube.com/watch?v=ezD-6zkABwA

      Apropo centrale nucleare, pe langa faptul ca sunt neflexibile, energia produsa se numara si printre cele mai scumpe (peste 150$ /MWh la turbina in noile centrale?). On top, mai exista si problema deseurilor radioactive (nu pot fi maturate sub pres). Nu in mod intamplator, energia nucleara nu prea depaseste pragul de 15-20% nici in mixul economiilor dezvoltate, i.e. SUA, UK, Germania etc. Franta este evident o exceptie, La Grande Nation dorind sa fie neaparat si o mare putere nucleara (mandria natiunii;). In fine, trendul energiei nuke in mix este descendent chiar si in SUA si in UK. Se mai fac ceva investitii in retehnologizari /respectiv in prelungirea vietii a unor centrale existente (si cam atat). https://www.lazard.com/perspective/levelized-cost-of-energy-levelized-cost-of-storage-and-levelized-cost-of-hydrogen/

      • Mă feresc să intru în amănunte pentru că nu am suficientă pregătire. Pentru o viziune „de principiu” am suficientă inginerie în spate, dar nu și pentru amănuntele specifice. Nu știu despre aceste centrale „noi” și dacă sunt funcționale sau doar concepte. Din punctul meu de vedere e o mare diferență între energia solară și cea eoliană: cea solară este extrem de predictibilă ( prognozele pe 2-3 zile sunt foarte bune, cred că INMH poate să spună cu precizie de 5% cât se produce în următoarea zi dacă are datele și interesul). Cum știm precis când vine noaptea știm și când avem nevoie să pornim gazul. La eolian lucrurile sunt ceva mai instabile. Problema prețului e cumva rezolvată principial, pentru asta există piața de energie: energia securitară e și acum mai scumpă, deci ar trebui să acopere costurile . Evident piața trebuie să se și rodeze un pic și să se profesionalizeze ( îmi aduc aminte cum reușiseră să aducă în faliment Hidroelectrica, vânzând mai mult decât ar fi putut produce, nu știu să fi ajuns cineva în judecată pentru asta…iar ăsta e un motiv evident pentru care piața nu se profesionalizează …) . Pe de altă parte, unde vă dau dreptate, căpușarea Rovinariului sau a Turceniului, că asta ni se propune de regulă, nu înseamnă „energie securitară” ci „afaceri de securiști”. Ele oricum trebuie modernizate, lignitul pe care îl foloseam oricum era prost și ineficient, deci a încerca să aduci lucrurile la situația din vremea lui împușcatu’ nu e nicidecum vreo îmbunătățire a sistemului energetic.

        • Re: Nu știu despre aceste centrale „noi” și dacă sunt funcționale sau doar concepte.
          ____
          Eu nu sunt un expert in inginerie, urmaresc insa trendul companiilor din sectorul energetic si citesc strategiile de dezvoltare a companiilor din domeniu. De aici pornesc de la premisa ca noile centrale sunt functionale din moment ce sunt instalate si investitiile sunt facute. Chiar am rasfoit cateva studii despre fezabilitatea economica a acestor centrale (conform prognozelor, randamentul net al investitiei /IRR este in jur de 6%). Functinalitatea tehnica si costurile de mentenata sunt garantate de lideri pe piata, gen Siemens, Wärtsila, etc. In Berlin de ex., dezvolatarea centralei din Marzahn a costat in jur de €300 milioane, suma subventiilor a fost de €25 milioane (sub 10% din investitia totala) iar compania Siemens a fost angajata ca antreprenor general.

          https://www.siemens-energy.com/global/en/offerings/references/marzahn-power-plant.html

          https://powerplants.vattenfall.com/marzahn/

          In ultimii 2-3 ani, centrale noi (flexibile si intelligente) pe gaz au fost comisionate si in Mainz, Dresden… si se afla in faza de constructie si in alte orase (Leipzig, Stuttgart, etc).

          https://www.kmw-ag.de/anlagen/blockheizkraftwerk/
          https://www.youtube.com/watch?v=BDuBq6ZPb7s

          Referitor la interminenta energiei eoliene, astazi avem masuratori de vant, sateliti, etc si prognoza meteo pe 24 de ore este destul de precisa. Graficul operatorilor si al producatorilor (incl backups, etc) pe ziua de maine este deja facut si se optimizeaza automat din sfert in sfert de ora cu ajutorul softurilor si aplicatiilor inteligente.

          • Felicitari, domnilor – Florix si Badici. Asa trebuie purtata o discutie, pe cifre si cu oameni care inteleg regula de trei simpla.
            Treaba e in felul urmator:
            1. Exista perioade lungi de timp, mult mai lungi decat ne place sa admitem, in care nu e soare si nu bate vantul. Cea mai urata perioada din aceasta perspectiva pe care am trait-o eu (si o pot documenta, cu cifre, nu cu poezii) s-a intamplat in toamna-iarna 2014-2015, cand vreme de 53 sau 54 de zile consecutive n-am vazut soarele in partea de sud a Romaniei (erau deja reportaje senzationaliste pe la TV, ca o ia lumea razna, sinucideri etc) si vant ioc, calm plat. Aproape 5000 MW putere instalata in eolian si solar in Ro produceau o putere efectiva de cateva zeci de MW. Adica nimic, sub 1%, vreme de aproape doua luni de zile, intr-o perioada a anului cu consum maxim. Fenomenul e oarecum normal, in sensul ca in Romania noiembrie si decembrie sunt de regula luni cu vreme mohorata, „statuta” si, colac peste pupaza, uscata. Merita amintit si faptul ca Europa e o zona geografica nu foarte intinsa, asa ca se intampla mai mult decat in mod absolut exceptional sa ai astfel de vreme nashpa pe tot continentul. Spun asta pentru ca o parte importanta din Energiewende german se bazeaza pe convingerea ca, in momentele cele mai proaste, o sa ai intotdeauna unde exporta/de unde importa energie… ceea ce, vai, nu-i deloc sigur.
            2. Daca multiplicam treaba asta cu 10, sau chiar cu 20 – cum ar fi sa avem 100000 MW putere eoliana+solara instalati in Romania??? – si tot nu rezolvam, de fapt problema. E foarte simplu – astea sunt surse de energie pe care nu te poti baza oricand si oricum. Daca mergi pe paradigma actuala, ca energia electrica e un soi de drept al omului, musai sa existe/vina cand apesi pe intrerupator, atunci un sistem energetic national (sau chiar pan-european) bazat (cam) exclusiv pe solar si eolian – amintiti-va ca dl. Iosif tocmai ce-a ostracizat hidro, nu e voie cu hidro – este IM-PO-SI-BIL la nivelul tehnologic actual. Imposibil. Restul e militantism eco din partea unora care nu deosebesc kilowattul de kilovolt.
            3. Vorbiti de centrale flexibile (pe gaz). Las la o parte faptul ca gazul nu e chiar atat de „curat” pe cat crede lumea in materie de emisii de gaze cu efect de sera.. pai ori suntem „verzi”, ori nu suntem, ce naiba…. Las la o parte si nebunia asta cu Rusia. Si tot ramane o problema foarte serioasa – cu cat ai mai mult solar si eolian, cu atat centralele tale pe gaz, mai mult sau mai putin flexibile, vor functiona mai putin. Invers, cu atat mai mult vor arde gazul degeaba… iar cand va fi nevoie de ele, 20, 50 sau 100 de zile pe an, preturile la care vor vinde energia vor fi colosale – exact pentru ca trebuie sa functioneze 90% sau 95% din timp degeaba, la „flacara redusa”, cum spunea unul dintre dvs… dar chiar si functionarea la flacara redusa costa (multi) bani, asa ca vor trebui sa-si acopere toate aceste costuri in alea putine zile in care functioneaza din plin.
            Cine nu crede, sa se uite la preturile din sud-vestul american din iarna trecuta, cand ore si zile la rand preturile au depasit 10000 $/MWh (ca la 50 lei/kWh, sau 5000 lei/luna pentru un mic apartament, ca sa inteleaga tot romanul…), de s-au trezit oamenii cu facturi de zeci de mii de dolari…
            Asa ca e minunat sa pastrezi toata natura neatinsa si sa te incalzesti la flacara nepieritoare a creativitatii umane, cum ne invata dl. autor… mai ales daca altcineva plateste pentru toate astea.
            Exista si solutii, cum ii spuneam si dansului, dar nu sunt unele care sa castige voturi.

            • bun, sunt prea multe de discutat. Una e fundamentală: nu poți face simultan și piață și dirijism. Dacă acordăm subvenții ( prea mari) și penalizări (certificate CO2) e complicat să te aștepți ca „piața să funcționeze”. Piața funcționa și în vremea lui nea Nicu, prin așa-numiții bișnițari, dar nu cred că asta vrem de la sistemul energetic. Pe de altă parte e normal ca energia „securitară” să fie mai scumpă, tocmai în asta constă rolul ei, o folosești doar când e musai, plătești prețul și gata, e important ca în medie prețul să fie rezonabil. Asta ar include și dezvoltarea unor centrale diferite de cele de azi, de genul celor menționate de @florix, pentru că din ce știu eu cazanul unei termocentrale se încălzește în timp de ordinul orelor, normal că asta produce pierderi. Eu zic că energia solară e deja intrată în „mainstream” și deci cumva „securitarii” trebuie să se adapteze vrând-nevrând, chiar dacă nu i-ar primi în sistem tot nu ar putea împiedica gospodăriile individuale să se racordeze, așa că tot apare un deficit de consum în perioadele cu soare ( chiar și eu mă gândesc să îmi iau un panou, că mă sperie consumul aerului condiționat și perioada de funcționare coincide cu cea de „plin soare” )

            • Daca centralele pe gaz functioneaza numai 3.000 ore pe an (1/3 din potential sa zicem) energia electrica produsa in aceste centrale este evident mai scumpa (in jur €150/MWh?). Pe cealalta parte insa, aceste centrale flexibile si inteligente faciliteaza integrarea energiei ieftine din regenerabile pana in jur de 66% din mixul anual (fara mari provocari). Caci in final, se calculeaza pretul mixului /an… si nu este totuna daca ponderea mixului anual cuprinde 2/3 energie ieftina produsa din regenerabile, sau 2/3 energie scumpa produsa in noi centrale nucleare. https://ourworldindata.org/cheap-renewables-growth

              P.S. Pe langa avantajul pretului mediu anual (al mixului), integrarea regenerabilelor mai puncteaza si in privinta beneficiilor socioeconomice, i.e. absorbtia fondurilor europene, atragerea investitiilor private in domeniu pe plan local, crearea a noi locuri de munca bine platite pe plan local (in productie componente, proiectare, montaj, mentenanta), cresterea salariilor medii si a nivelului de trai, incasari suplimentare la buget, sporirea securitatii energetice, samd.

  19. Am făcut tensiune în discuțiile cu stakeholder-ii = „factorii interesați” (de exploatare) și am tocit două tastaturi comentând pe RomâniaCurată.ro și în media de (pseudo)socializare și nu pot să spun decât atât: Felicitări pentru articol!!!

    • Jean – eu nu pricep de ce aleșii (fără să generalizez, că există și exemple pozitive) mă refer așadar la clasa conducătoare de la orașe și sate – pur și simplu nu manifestă empatie față de natură – lipsindu-i din pregătire această caracteristică foarte importantă. Aceștia ar putea începe prin a monta acasă la ei – un panou solar pentru ACM, o baterie de panouri fotovoltaice, ar putea să colecteze în bazine apa de ploaie – pe care apoi să o utilizeze pentru aspersări în vreme de caniculă. S-ar putea implica în sistemele de irigații – atât pentru agricultură, cât și pentru microclimatul urban. Ar putea avea grijă de apă – de tot ceea ce reprezintă apa! Dacă ar face câte ceva din toate acestea – poate că am evolua puțin și am începe să devenim o națiune. Acești oameni ar discuta altfel despre energie – având în vedere un proiect național – pentru care ar căuta implicarea societății civile și a specialiștilor, real valoroși.

  20. Influențarea drastică a proprietății ființelor vii de a-și manifesta sub influența mediului și a eredității, însușirile morfologice, fiziologice și biochimice – fenomen care se manifestă crud și agresiv imediat ce cursul apelor este modificat.

    primul ecologist al tarii a fost, evident, Ceausescu, care s-a ingrijit sa conserve mediul prin indiguiri si desecari;
    dar mai sunt multe de facut; de exemplu exploatarea intensiva a pietrelor din rau care conduc la oxigenarea in exces si la modificarea fluxului sedimentelor, sistematizarea cascadelor naturale, decolmatarea canalelor din delta, captarea ploilor abundente, betonarea albiilor si taluzelor, mai multe praguri de fund si ziduri de gabioane contra viiturilor, etc, etc
    pacat ca nu se investeste in capacitati energetice prin delta, poate mai salvam ceva si pe-acolo

  21. APi dintai cred ca ar umpusca ursii. Si rasii. Apoi avigauna. Apoi ..
    In fine diodoversitatea se va reeuce la cateva exemplare dgenerate aciuate in parcuri (precum „cerbii” italieni si enblezi).
    Vor distruge acifausna. Vor …Vir cimenta asfalta samd.

    Noi ar atrebui sa facem altceva …
    Sa incercam sa ne inseram mia profitabil in sistemul economic. Nu ca acum .. iar astia cu imitatia lor de prosteala gretina nu fac nici un serviciu, nici macar faunei!
    Caci Bogatia se construieste pe un circuit economic si bogat nu-i cel care are de la Dumnezeu ci ala care poate sa-l convinga pe cel avut ca are nevoie de caleasca.
    Dar un circuit comercial nu dezvolta doar bogatie ci si ordine. Un sistem. De jos in sus (Piotr a inceput invers). Si depinde unde te plasezi in sistem – la intrare (materii prime) sau la iesire! La coada vacii sau angrosist de cascaval.” ( autocitat din „La trei secole de Paris– Ghita Bizonu’. despre –Seculara inapoiere a Romaniei”)
    cf propunerilor dvpastra noi nu ne incadraa nicaieri in „peisajul cascavalului” – nici propretari de vaci de lapte, nici vacari, branzari, carutasi, negustiri, vanzatori in magazine si birturi cu atat mai putin angrosisti. Cel mult culegem balegile si facemn „combustibil ecologic”

    A! Sa stiti ca eu sunt ptr biodiversitate in gnl. Si observ ca NOI avem fauna … „civilizatii” nu au . SI nu tehnologia este de vina arieratii occidentului inca nu decoperisera mantra cu „ecologia” insa in Romania Asociatila Vanatorilor si Pescarilor Sportivi coloniza .. cerbi lopatari!!!! Ma rog ca sa aiba ce vana dar aveau grija sa! Nu ca altii care s-ua trezit ca nu mai au ce vana …..

    A da.. Ca Ghita Bizonu’ am avut ceva cititoiri … sub numele meu real nu …

  22. :)cit balegar si cite cacarezi de oaie mai produc satele pustiite ale romaniei? romania / europa se depopuleaza. tarile sud americane (brazilia, mexic,columbia), africane (nigeria, etiopia) asiatice (china, india, pakistan, bangladesh) se inmultesc in ciuda saraciei, resurselor limitate si educatiei precare. principiul vaselor comunicante al lui Pascal ne spune ca oricit de intortocheate ar fi lichidul le va umple uniform. un mar stricat va altera intreaga gramada si nu invers (marul bun sa l anihileze pe cel rau). prostii (aia de abia silabisesc) sint majoritari si n crestere exponentiala, evident ca i mult mai usor sa fii ignorant decit instruit!

    • Păcat – de satele pustiite ale României. Epoca de ”Tranziție” își duce cauza – interesele politicienilor depășind interesele României. Știu ce doriți să spuneți – la nivel global există o creștere demografică. Întrebarea pe care o lansez la fileu către dvs. – noi, aici, chiar ne dorim să dispărem – și să fim înlocuiți cu olandezi? De exemplu: DN AGRAR; cultivă deja mai bine de 40 000 de hectare de pământ în județele Alba și Sibiu – având și cea mai mare fermă pentru vaci de lapte din România. Niște olandezi harnici. Tot principiul vaselor comunicante. Dacă noi NU VREM – NU NE DORIM SĂ MUNCIM – vin alții. Care, culmea – vor avea și știința de a RESPECTA mediul” Tema o puteți dezvolta dvs. și cititorii.

      • Stimate domn

        hai sa o lasam pe aia cu Dacă noi NU VREM – NU NE DORIM SĂ MUNCIM – vin alții

        Nu se stie cum se face dar puturosul de roman devine harnicu si productivul muncutor din Vest!!!
        Ar putea fi o excplicatie – acei olandezi harnici cum lucreaa in harnicia lor? Dau cu sapa? COsesc cu coasa?
        A! Au tractiare? Si ce mai au ? Sprijin UE? Spijin al givrnului olandez? Credite agricole? Si mai ce? Organiatiii care le cump0rara produsele ?!
        La noi puturosul de trana are asa n niste prtenetii absurude.. de exemplu daca el , putirosu’ de roman, baga 100 de lei (eminte, motorina, ce o mai fi) ca sa infintee recolta .. atunci are prtentia nesimtita ca la recoltare sa primeasca macar … 100 de lei!!! Eu cunosc un puturos din asta din Baragan .. care dupa ce a admirat 2 recolte stanse in mabar si fara cautare s-a gotarat sa cultve bozii , albastreele , pir si ce o mai creste. Cica era mai ieftin ….. sa nu faca poriductie decat sa o vada mucezind … sau sa o vanda in pierdere ….

        A se vdea si
        https://riscograma.ro/9196/de-ce-romanii-nu-vor-sa-munceasca/

        https://riscograma.ro/13130/salarii-putori/

        A doua e chiar amuzanta … lectura distractiva ptr siesta …

        Cat despre respectarea mediului … prin 70 RSR a avut un export ciudata rau catre Olanda. Cateva vagoane cu pasari de prada – ulii socicari, sfarncvici, ereti si alt pasaret amator de soareci. Echipaj dublu pe locomotiva (4! 2 la condus, 2 la odihna…. mers non stop de parca nu erau granitre nici Cortina de Fier ca marfa era extrem de perisabila!!!!!)

        Cum tot repet in materie asta occidentalii sunt arierati !!!!

  23. Nu stiu suficient despre impactul mini hidrocentralelor asupra mediului și deși ms consider ecologist (cel putin in sensul im care incerc sa minimalizez prin activitatea proprie impactul asupra mediului, în special prin Reducere a risipei) am un mare dispret pentru ecologiștii fara în pregătire științifică solidă. Mi-au placut însă majoritatea comentariilor și replicile autorului (unul din puținii autori de pe Contributors care își apara punctul de vedere in mod relativ civilizat, sunt și unii care o fac grobian).
    Visez o zi in care ecologiștii vor avea curajul sa admită că impactul cel mai mare asupra mediului este cresterea populației (din pacate nu in tara noastra). Ea duce la creșterea consumului de energie, de apă, la ocuparea de ecosisteme, etc. Dar asta este o temă interzisă n’est ce pas?

    • Mă poziționez în asentimentul dvs. Și eu mă pronunț în opoziție cu nonvaloarea exprimată isteric în diferite organizații ecologiste.

      Este firesc să monitorizez comentariile prin răspunsuri – în fapt sunt gazda comunicării și cred că întreaga platformă ”Contributors.ro” are de câștigat, – scopul acestui jurnalism asumat fiind desigur justificat prin poziționări axate științific, cultural, social – în nuanțe profesionale bine desenate.

      Însă vedeți dvs., tangenta atinge curba în mod distinct de fiecare dată – astfel răspunsurile pot uneori să pară dure (pentru că ești ofensat) – însă ele asigură un minim de echilibru, mai ales atunci când indivizi detașați de propria identitate te insultă pur și simplu, – moment în care poate că moderatorul ar putea enunța o minimă intervenție.

      Ne place tenisul – însă acesta nu se poate desfășura fără arbitru. De regulă spiritul acestui sport este lăsat liber, însă în multe partide de rang înalt am observat intervenții obiective și categorice din partea arbitrului.

      Ar fi minunat ca în acest mediu al scrierii – să existe și intervenția promptă din partea unui moderator. Dacă cineva ofensează autorul – acesta putând solicita platformei o ”Provocare” (În tenis se petrece atunci când un jucător solicită verificarea punctul de impact al mingii cu solul).

      Și, rămânând în zona acestui nobil sport – tenisul, am putea insera aici și ”Încălcarea codului” = a regulilor de comportament de către comentatorii articolelor, administrându-se de către moderator minime și utile avertismente care pot merge până la penalizarea ID-ului de unde este inserat comentariul.

  24. Problema e ca datorita situatiei geopolitice din regiune suntem nevoiti sa ne asiguram independenta energetica cat mai rapid. Abordarea autorului este sa mai asteptam, sa ne mai gandim, sa mai citim, sa ne educam si sa cercetam si poate vom gasi o solutie mai prietenoasa cu mediul. Suna frumos dar din pacate nu mai avem timp iar solutiile intarzie sa apara. Fuziunea nucleara era planificata a fi dezvoltata in 20 de ani dar momentul acelei estimari a fost cu 40 de ani in urma. Nu mai crede nimeni in povesti iar energiile regenerabile si-au aratat limitarile in dezastrul petrecut in Texas anul trecut. Inevitabil este necesara alta abordare si anume continuarea investitiilor in derulare care se apropie de finalizare dar cu aplicarea unor masuri de conservare a mediului si diminuare a impactului asupra sa. De asemenea trebuie avute in vedere metode de protejare a speciilor din zona respectiva la nivel national pentru a putea efectual repopulari in cazul in care instalatia respectiva nu mai este necesara si barajul poate fi dezafectat. Cine are dubii ca aceasta regenerare este posibila trebuie doar sa urmareasca documentare despre fauna din aria de excludere de la Cernobil. Singurul lucru necesar fiind absenta activitatii umane.
    Sper ca din situatia actuala i-a adus pe mai multi militanti ecologisti cu picioarele pe pamant si si-au reordonat prioritatile punand pe primul loc considerentele geopolitice. Sau poate sunt de parere ca abordarea ecologiei pe stil sovietic este de preferat? Cu siguranta ca sunt si din acestia pentru ca inlocuirea centralelor nucleare cu cele pe gaz nu cred ca aduce niciun beneficiu mediului si nu imi pot explica cum a fost posibila o astfel de abordare in Germania.

    • Geopolitica – cu semnificațiile sale doctrinar-ideologice – începând cu Johan Rudolf Kjellén – politolog și politician suedez și continuând de exemplu cu Karl Haushofer fondatorul geopoliticii germane – nu prea are ce căuta în articolul meu. Poate că aș putea să vă invit către ”biopolitică” ca domeniu de întrepătrundere între biologie și politică – unde o să întâlniți un grup ce consideră în primul rând influența puterii sociale și politice asupra vieții și alt grup care urmărește studierea interdisciplinară a biologiei și științelor politice – unde mă încadrez ca preferințe. Dacă nu abandonăm termenul propus – GEOPOLITICA – aș fi nevoit să discut și despre organicism – ca perspectivă filosofică – ajungând chiar către holism.
      Așa că încerc să înțeleg din geopolitica dvs. în fapt condițiile de război generate de Rusia, ca stat agresor, dement, iresponsabil – situație în care națiunile UE se văd nevoite să își conceapă noi mijloace de asigurare a energiei.
      Ei bine, haideți să privim clar lucrurile: vă propun să calculați câți oameni înstăriți din România își pot asigura un panou solar pentru ACM (apă caldă menajeră) și un set de panouri fotovoltaice la cel puțin 3kw.
      Vă răspund: zeci de mii de locuințe din România au proprietari care își pot permite pe loc – pot achita astăzi, fără probleme – amenajările de mai sus. Mii de societăți comerciale pot proceda la fel! Cost achitat pe loc – în 10 zile au panourile pe acoperișuri.
      Este nevoie și de solidaritate – nu? Cetățenii TREBUIE să se miște și ei. De ce să facem duș cu apă încălzită cu gaz, când începând cu lunile mai și până în septembrie, în condițiile actuale putem să nu consumăm deloc gaz în acest sens.
      Haideți să realizăm rapid acest deziderat și apoi, recalculăm necesarul.
      Cât despre ariile naturale protejate – să le lăsăm deocamdată așa și să căutăm în primul rând să scoatem la iveală specialiști cu viziune – care să propună României o dezvoltare bine argumentată. În criză TREBUIE să dăm dovadă de prudență și înțelepciune.
      În rest, mulțumesc pentru comentariu, am citit atent. Vă doresc numai bine!

  25. ”Microhidrocentralele (MHC) din Munţii Făgăraş, aflate în diferite stadii de autorizare şi construcţie, au fost incluse printe cele mai nesustenabile nouă studii de caz de pe planetă în cel mai recent studiu realizat de organizaţia WWF (World Wide Fund for Nature), alături de alte hidrocentrale cum ar fi cazurile de pe râurile Devrekani în Turcia, Coosa în Statele Unite ale Americii sau Xingu din Brazilia”

    ”Problemele încep chiar din stadiile de planificare, deoarece aceste investiții nu apar în niciun plan de urbanism sau amenajare a teritoriului. Zeci de km de conducte sunt amplasate în albia râurilor sau de-a lungul acestora, fără niciun fel de planificare teritorială”.

    ”Incălcând Directivele Europene (Directiva Cadru privind Apa și Directiva Habitate), precum și legislația la nivel național, aceste construcții afectează în mod negativ albiile râurilor, fără măsuri de menținere a unui debit corespunzător, pentru asigurarea condițiilor naturale de viață ale speciilor”.

    ”În România, peste 430 MHC-uri se află în stadii diferite de planificare, autorizare și construcție, iar peste un sfert dintre acestea se află în arii protejate sau la limita acestora. Construcția unui număr de aproximativ 300 de astfel de MHC-uri a fost deja aprobată fără niciun fel de pre-planificare la nivelul bazinelor râurilor și la nivel regional”.

    SURSA – ”WWF” https://wwf.panda.org/

  26. În studenția noastră din anii ’90, de câte ori puteam fugeam în Munții Făgăraș a căror creastă am făcut-o și dinspre Turnul Roșu(est) și dinspre Plaiul Foii(vest). Mai târziu, alături de copiii noștri, ne-am reluat excursiile.
    Să vă spun ce tristețe te lovește când te uiți după râul care nu mai e? Când îți dai seama că nu te-ai rătăcit, că pe-acolo curgea apă fiindcă, uite, au rămas pietrele, lespezile rotunjite de unde?
    Să vă spun că pe unde era viață, iarbă verde și susurul apei, găsești țevi și betoane hidoase?
    Nu-mi plac extremiștii de niciun fel, deci nici cei ecologiști. Trebuie însă, puse în balanță, toate avantajele și dezavantajele când vrei „energie verde”.
    M-a apucat așa, un sictir, acum câțiva ani când am văzut Râul Sâmbăta hărtănit și am tăcut, rușine să-mi fie!
    Domnule senator Zamfir, lăsați păsărelele în pace! Orientați-vă pe energie solară! Nu vedeți că e din ce în ce mai mult soare și mai puțină apă?
    Domnule senator Zamfir și voi, ceilalți, căutați și vedeți ce părere au despre microhidrocentrale WWF(WORLD WIDE FUND OF NATURE)+ NATIONAL GEOGRAPHIC, dacă pe mine nu mă credeți!

    • Carol Davila – ți-ai ales foarte bine acest pseudonim – pentru că acel om, acel medic, a realizat IMENS pentru România – punând bazele învățământului medical uman, veterinar și farmaceutic. Este adevărat tot ce spui! Însă România ”Tranziției” se poartă altfel – interesele fiind ale celor care au câte ceva de profitat. Noi, spre deosebire de alte state precum Israel, Olanda sau Austria – ca să dau numai trei exemple – nu ne cunoaștem țara și nu luptăm pentru ea. Olandezii sunt EXTREM de harnici și au o oraganizare statală impecabilă. Noi am ajuns o națiune de emigranți. Sigur că printre noi există și oameni ca tine – cetățeni care iubesc România și preferă să lupte, încercând prin orice mijloace să atragă atenția clasei politice asupra diferențelor care ne deosebesc de statele avansate. Există posibilitatea ca mesajul tău să nu aibă receptori – adică oameni care să reacționeze empatic la cuvintele tale. Și dacă printre cititori se află totuși oameni care înțeleg, aceștia vor prefera să se abțină, rămânân în blocajul lor, convenabil, călduț – fiind astfel în egală măsură culpabili – de unde definim și lipsa de eficiență a opiniei publice, la care alăturăm o presă comercială – și mai ales faptul că dispare încet spiritul românesc interbelic, nealterat de comunism și cutumele ”Tranziției”. Mulțumesc pentru postarea realizată atât de clar și elocvent.

  27. „Enunțăm aici un punct de vedere bine susținut pe bază de argumente științifice’…..
    Cele 10 puncte enumerate in textul dv. le numiti argumente stiintifice?
    Nu cred ca articolul (argumentele) dv. ii poate convinge pe decidentii politici sa renunte la ideea construirii hidrocentralelor. Dar cu siguranta poate disemina, in randurile „iubitorilor mediului inconjurator”, falsa idee ca natura este amenintata de orice. De orice nu place activistilor verzi.
    Mi se pare jenant sa spui ca datorita incalzirii globale apele barajelor vor produce metan (mult mai nasol decat dioxidul de carbon) cata vreme orice balta produce metan datorita „activitatii bacteriologice” din balta respectiva.

    • Toate cele 10 puncte – sunt alcătuite pe bază științifică. Mai precis raționamentele enunțate – câteva din alte sute posibile – au un fundament științific. Într-o asemenea dimensiune jurnalistică de regulă sunt inserate teme care pot sugera debutul unor analize – căutați mai departe în articol semantica și logica. Încercați să citiți global, mai precis însumați toate elementele prezentării! La sfârșit urmăriți să aveți o impresie reală – și nu vă amăgiți, că este păcat!
      Da, decidenții aparțin de regulă politicului de ”Tranziție” și se deplasează în cutumele acestuia. Însă, sunt oameni inteligenți, vă asigur – am semnale din zone care exprimă legături academice și politice –se declanșează o altă Românie – o să vedeți. Citiți presa, urmăriți detaliile din știri. Și nu numai din plan local, cât și din regiuni ale UE – în care se decid astfel de subiecte.
      Să nu vă imaginați că în evaluare cititorii serioși nu țin cont de domeniul de pregătire și experiență profesională din care redactez aceste teme. Nu sunt așadar deloc singur, sunt cunoscut pentru analizele pertinente și mai ales pentru că de regulă îmi susțin întotdeauna argumentele în mod etic.
      Concluzia pe care o extrageți – aceea că decidenții mă vor ignora, în timp ce militanții ecologiști se vor bucura, în felul lor – îmi pare un raționament șablonar – în fapt ați desprins frazele, le-ați alcătuit interpretări convenabile – urmând apoi ca din evaluările dvs. să extrageți concluzii – fapt care îmi transmite imaginea omului care în mod sigur nu activează în domenii științifice. De regulă între oameni cu preocupări științifice există anumite aprecieri și mai mult, din scriere, din prezentarea cât de mică aceștia își dau seama de profunzimea unei prezentări și mai ales intuiesc la ce nivel este prezentat un anumit articol și care este scopul său.
      Citiți vă rog și sous texte – cât de puțin, – astfel o să vă obișnuiți să înțelegeți că în manipulare este nevoie și de puțină pricepere.
      Așadar, vedeți, dvs. doriți să distrugeți – pentru că nu vă este la îndemână să căutați esența în modelul prezentat.

      Câteva aspecte grave (poate o să le descoperiți) s-au prezentat aici într-un mod care poate asigura României puțin echilibru în acest subiect.
      ” Mi se pare jenant sa spui ca datorita incalzirii globale apele barajelor vor produce metan (mult mai nasol decat dioxidul de carbon) cata vreme orice balta produce metan datorita „activitatii bacteriologice” din balta respectiva”. – aici, vă las să mergeți singur într-un mediu universitar, unde solicitând consultanță unor cadre didactice care își desfășoară activitatea științifică în domeniu – o să primiți suficiente explicații pentru a vă jena cu adevărat chiar dvs. de fraza pe care o inserați în sfârșitul mesajului dvs. Vedeți, dvs. căutați să mă plasați în zone ridicole. Nu o să reușiți! Puneți diacritice, cel puțin, înainte de orice alte intenții.
      Sunt curios dacă doriți să vă lăsați și numele real – ar fi minunat! Chiar sunt curios. În rest, mulțumesc pentru opinii – și mai ales pentru că reușiți să urmați exemplu națiunii – trei zeci de ani de ceartă.
      În final, cu bunătate, nu pot decât să vă rog să citiți, să recitiți – cu inima deschisă – și să înțelegeți că pentru România, unele investiții chiar nu își au scopul, rostul – țara noastră având deschise numeroase alte căi în problema necesarului de energie.

    • ”Decidenții politici”? Personal nu i-am votat și nici să-i conving nu mi-am propus. În schimb sunt sigur că am informat corect mulți oameni onești – care trăiesc într-un bun simț ce le este mijloc de trai în contemporaneitate – moment în care, vă asigur – aceștia nu vor vota nicicând în contrasensul decenței.

  28. Precizare -lacurile de baraj devin ape care stagneaza in mare parte si nu au viteza de scurgere liniara a apelor curgatoare. De aceea dezvolta un surplus de vegetatie acvatica si prezinta o cantitate mai mica de oxigen in ape. Fenomenul de autoepurare a apelor de baraj este cu mult mai redusa fata de apele curgatoare.

    • Sigur – o observație corectă – venită la timp și cu efect pozitiv în ecuația controversei. Mulțumesc.

  29. Rezumând ideiile din comentariile aici desfășurate, pot să remarc câteva aspecte, pe care le voi enumera succint în rândurile de mai jos:
    – Le mulțumesc celor care au înțeles subiectul – oferindu-ne comentarii interesante.
    – Pe alții îi întreb atât: ce spuneți dacă la examen studentul vă prezintă alte teme decât cele solicitate în bilet?
    – Mă surprind cei omniscienți – care introduc teme voit alambicate – dorind să uluiască lansându-se în abordări ce nu au nici o legătură cu subiectul propus de autor.
    – M-am mirat cât ține lipsa de simplitate a unor ”îndrumători” însetați în a-și etala perfecțiunea, evitând subiectul articolului și alcătuindu-și propriul discurs – evident deviat de la tema propusă.
    – Lipsa de sens este astfel declanșată – scopul acestor ”cunoscători” alcătuindu-se fără o exterioară aparență, în fapt natura lor interioară dictându-le vădita inadaptare.
    – Ce este mai frumos în natura omului decât capacitatea acestuia de a se adapta la orice subiect, în orice nivel de abordare, utilitatea derivând tocmai din abilitatea de a manifesta o reală capacitate de a înțelege mesajul transmis de semenul său.
    – Vedem la unii comentatori incapacitatea de a arăta flexibilitate. Aceștia trebuie să-și expună (adesea cu ostentație) imensa pricepere, fiind siguri că aruncându-se în lungi explicații vor câștiga admirații și se vor bucura de aprecierea și respectul celor mai puțin putincioși.
    – Ce ar însemna ca subsemnatul să mă desfășor acum cu texte din domeniul fiziologiei, geneticii, anatomiei comparative, microbiologiei sau neurologiei? Adică teme pe care puțini cititori le cunosc. Unii oameni cad adesea în această capcană ajungând să creadă că prin descrieri tehnice vor pune la punct pe oricine și în orice ocazie – numai oferind cititorilor vremelnicia economiei și a normativelor prea frecvent eșuate.
    – Apoi ce să zic … nu mă mai surprind acuzatorii, sau cei vrășmași cu ei înșiși – însă temeinici în derularea misiunii lor – în care văd doar lumea celor plătiți a scrie.
    – Le mulțumesc celor isteți, care au prins mesajul și l-au înțeles.
    – Dacă vor mai exista comentarii, ne-ar plăcea nespus să le vedem în nuanțe originale și mai ales expuse cu simplitate – ca normă de valoare etică – și bine țintite pe tema propusă, iar critica …și ea, tot pe subiect. Că noi românii avem tendința să ne pierdem sensul în discuții și astfel ocolim ceea ce de fapt reprezintă chiar interesul nostru.

  30. Nu știu de unde a ieșit ideea cum că producția de energie electrică prin panouri fotovoltaice este prietenoasă cu mediul. Prin comparație, este mai prietenoasă, dar nu cred că este și la modul absolut. Am văzut chiar eu cum niște păsări se „înfigeau” în panouri și, deși nu am cercetat problema, nu cred că era o simplă întâmplare. Să spunem că nu luăm în considerare afectarea mediului prin producerea de panouri și executarea lucrărilor de construcții montaj, ci doar ce se vede la bunul simț. Pentru 100 MWp se ocupă aproximativ 100 de hectare cu aproape 200000 de panouri și vreo 600 de invertoare. De regula, suprafețele acestea sunt îngrădite. Dar chiar dacă nu sunt, produc o segmentare semnificativă a arealului. Apoi „ferma” fotovoltaică trebuie conectată la rețea, tocmai prin linii noi (și nu puține, dacă ne raportăm la aspirațiile de energie verde), acelea care sunt „distrugătoare” de cuiburi (ghilimele nu le-am pus pentru a duce în ridicol îngrijorarea, întemeiată de altfel, pentru acele cuiburi, ci pentru a arăta că „soluțiile” unora produc efectul paradoxal). În plus, nu cred că există încă soluții de tratare a deșeurilor provenite după casarea panourilor. Aceeasi problemă privind casarea apare și la fermele eoliene. Și tot bunul simț ne-ar îndemna să credem că fermele eoliene sunt situate pe traseele curenților importanți de aer. Adică tocmai pe unde „circulă” și anumite păsări. Ce vreau să spun este că mă îndoiesc de faptul că acum energia verde reprezintă soluția pentru protecția mediului, ci mai degrabă o soluție de minimizare a „pierderilor” de mediu. Din păcate în „ecuația” asigurării energiei nu intră numai mediul, chiar dacă acesta este esential.

    S-a afirmat pe aici că mulți din zona rurală și-ar permite investiția în panouri ACM sau fotovoltaice, dacă ar fi motivați. Afirmația e corectă, iar motivația se pare că vine din zona creșterii prețului energiei. Dar tot mulți din zona rurală nu își permit acum încălzirea casei, nici măcar la limita unui trai decent. Din acest considerent cred că a vorbi despre panouri solare/fotovoltaice în multe zone din Romania este la fel de ipocrit (eufemism !) precum apologia alimentației sănătoase în fața unora de suferă de foame. Iar „soluția” abordării holistice a tuturor problemelor este o himeră relevată de însăși curgerea timpului. Dacă nu am fost capabili să rezolvăm probleme punctuale, de unde pretenția ca acum să le dăm gata pe toate ?

    Cu siguranță energia este un vector important, dar nu este singurul. Problema în speță se circumscrie uneia și mai mari: bunăstarea noastră. Avem suficiente argumente să credem că asigurarea bunăstării face parte dintr-un joc cu sumă nulă. Beneficiul unora devine pierderea altora. Dacă însă privim mai atent, vedem că unele pierderi sunt de fapt suferințe. Raportat la mediu (și nu numai, din păcate) jocul e cu sumă negativă. Pierdem tot timpul, dintr-un motiv extrem de simplu: consumăm o bunăstare mai mare decât ne permitem.

    Am văzut pe aici țări nominalizate ca bun exemplu de grijă față de natură. Deloc întâmplător, sunt țări cu nivel ridicat de trai. Dar prezentul lor trebuie judecat în raport cu trecutul, intrucât starea lor actuală este rezultatul unui șir continuu de condiții suficiente pentru a ajunge unde au ajuns. Mă îndoiesc sincer că toate aceste țări vor adopta un regim de austeritate în privința consumului de energie/materii prime/produse în caz de criză, motivați fiind de grija de mediu. Istoria a arătat că au căutat să-și păstreze nivelul de trai, ba chiar să și-l crească, „exportând” problemele spinoase (mediu, exploatarea oamenilor/copiilor, comertul cu state dictatoriale, etc). Că ne place sau nu, că vrem sau nu ajungem astfel și la geopolitică. Poate și că pentru că un microwatt consumat își are originea profundă în faptul că un copil a murit în Ucraina. Sau că o bucățică de ciocolată cuprinde și suferință unui alt copil culegător de boabe de cacao. Ori considerând partea din mijloacele IT care au nevoie de metale rare din Afganistan. Și câte și mai câte.
    Din toate aceste considerente cred că trebuie să privim mai profund problemele acestea. În fapt, să ne privim pe noi înșine mai în adânc.
    Cu stimă, DK PS Desi ce am postat arată o filiație utilitarist-deterministă, cred totuși în „ordinul linguriței” și mă înclin cu respect în fața membrilor acestui „ordin”. PPS Iertare pentru lipsa diacriticelor din mesajele anterioare. Am scris în pauza de masă și mă grăbeam foarte.

  31. În Franța se află și celebra ”CentraleSupélec” – localizată în ”Campus Paris-Saclay, Saint-Aubin” – în fapt un: ”French institute of research and higher education in engineering and science”.
    Locul 138 în lume! Sunt creatori de tehnologie – și EXTREM de serioși. Acolo, dacă se propune o temă – se discută despre aceasta – francezii fiind capabili să converseze ore în șir despre un singur aspect.
    Dacă se decide să se analizeze un detaliu – despre acel lucru se discută – seriozitatea relevându-se dintr-o profundă educație universitară.
    În cazul de față francezii ar fi discutat exclusiv subiectul propus de autor – căutând să înțeleagă tema, apoi dezvoltând orientarea în cercetare păstrând legătura cu limitele expuse în fondul articolului.
    De aceea un astfel de articol nu ar fi existat în Franța actuală, – și mai mult, dacă ar fi existat – ar fi avut comentarii axate pe subiect – pentru că în regiunile lor universitare se crede în performanță și seriozitate.
    Noi ne permitem să ne desfășurăm intermitent, nedeslușit și neorganizat – pentru că noi nu avem universități în top 100-200. Nici în top 1000.
    Am avut însă în anii ʹ30 o societate altfel alcătuită – care se etala aidoma altor lumii ale apusului, de exemplu.
    https://www.topuniversities.com/university-rankings/university-subject-rankings/2021/engineering-technology

    • Adevarat ce spuneti in privinta discutiilor academice franceze, dar incomplet. In primul si in primul rand, „ei”(si nu numai ei, ci si cei care isi respecta statutul academic) au o „apetenta” deosebita pentru abordarea holistica a problemelor, chiar daca uneori o fac intr-o maniera metaforica (fapt care nu este blamabil in sine, avand in vedere raportul dintre exactitate si adevar, asa cum frumos l-a enuntat si Noica candva). Si din acest motiv nu ar fi fost posibila o discutie ca aceasta, limitata voit la aspecte punctuale. O alta diferenta remarcabila este data de faptul ca „la ei” orice discutie de acest fel (forum on-line) este moderata de o persoana (re)cunoscuta academic.
      In ce priveste specificul discutiilor de „p’aci”, ar mai fi ceva de remarcat, dar numai intr-o abordare statistica. Am urmarit discutiile postate de pe contributors cam de pe la inceputuri. Am observat ca, de regula, postarile cu grave derive academice (cum e si prima mea postare aici) primesc raspuns, iar celelalte nu. Comportamentul este atat de previzionabil incat am castigat trei pariuri (si am pierdut doar unul) pe tema raspunsurilor si al nepublicarii unor postari (iarasi diferente: la „ei”, refuzul postarii se discuta deseori „in privat” intre moderator si „postac”, cu exceptia evidenta a celor cu grave derive academice; de regula privesc abordari in cheie politica in subiecte ce nu necesita o astfel abordare, intrucat francezii se abtin cu greu sa nu atinga aceasta tema).
      Revenind la „francezi”, analizele/discutiile lor de mediu ating aproape de fiecare data problema corectitudinii abordarii utilitariste in speta (nu cautati astfel de abordari dupa cuvantul „utilitarist”, intrucat acest gen se deduce din interpretarea textului, nu ad litteram). La „noi”, doar accidental si, de regula, fara constiinta abordarii in aceasta cheie.
      In esenta, articolul dumneavoastra este o critica a sistemului legislativ in materie de mediu, centrat pe reprosul adoptarii unor norme fara o fundamentare stiintifica. Haideti sa vedem diferentele de abordare, avand in vedere posibilitatea compararii in sisteme legislative apropiate procedural spetei in cauza. La „ei”, ca si la noi, analiza stiintifica a (efectelor) normei propuse se poate realiza in etapa fundamentarii propunerii legislative (prin personal propriu al executivului/legislativului sau prin consultant contractat -aspect foarte important in cazul nostru-) si in etapa dezbaterii publice a proiectului de norma. La „ei” fundamentarea normei este riguroasa, iar dezbaterea publica asisderea. La noi, nu . Iar la ei nu cheama nimeni specialistii, asa cum propuneti dumneavoastra. In primul caz sunt contractati, iar in al doilea se autosesizeaza, de regula prin „ong”-uri specializate.
      Din articolul dumneavoastra lipseste analiza/critica celor doua demersuri premergatoare dezbaterii legislative. Din acest motiv, din faptul ca propuneti ceva imposibil de realizat („independenta energetica fara alterarea ecosistemelor naturale” este imposibila intrucat nu exista inca tehnologia care sa ne asigure energie fara ca ecosistemele sa sufere, in diverse grade evident; revin aici la una dintre „teze”: suntem in etapa minimizarii pierderilor de mediu, daca dorim aceasta minimizare), precum si din faptul ca doriti o abordare pur stiintifica pentru alegerea unei optiuni politice (independenta energetica este optiune politica cam peste tot in sistemele democratice, unde stiinta stabileste numai limitele fizice ale optiunilor) face ca articolul dumneavoastra sa candideze la respingerea publicarii, daca ar fi fost propus in mediile academice pe care le-ati referit ca etalon. Cu stima, DK.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Cristian Valentin Iosif
Autorul a absolvit Facultatea de Medicină Veterinară din București și apoi Școala de Studii Postuniversitare în domeniul Clinică și Farmacie. Din anul 2015 este cercetător acreditat în cadrul C.N.S.A.S. Conferențiază cu tema „Misiunea cercetătorului C.N.S.A.S.” și „Principii etice în profesiunile liberale”. Locuiește în Sibiu. Este membru în Colegiului Medicilor Veterinari din România din anul 1998. Este medic veterinar clinician. A publicat numeroase articole în diferite reviste, tema generală fiind sănătatea omului şi animalelor, ecologie şi protecția mediului. A activat timp de trei ani (mandatul 2013-2016) în Comisia Naţională Legislativă a Colegiului Medicilor Veterinari din România – redactând cartea ”Amendament VET” ce propunea la vremea respectivă circa 300 de amendamente la legile profesiei.

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro