vineri, decembrie 3, 2021

E nevoie de o comisie de anchetă a evenimentelor din aprilie 2009

Prin decizia Parlamentului de la Chișinău 7 aprilie a devenit Ziua Libertății în Republica Moldova. Pentru cei care nu știu, este ziua în care, în 2009, proteste de stradă în zona clădirilor președinției și a Parlamentului împotriva rezultatului alegerilor generale din 5 aprilie, câștigate de Partidul Comuniștilor (PCRM), au declanșat seria de evenimente care au dus la căderea de la putere a regimului Voronin.

În același timp, nici azi nu cunoaștem adevărul despre acele evenimente soldate cu cel puțin trei morți și site de persoane maltratate de organele de ordine.

Versiunea puterii de atunci e simplă: a fost o tentativă de lovitură de stat, cu participarea opoziției care tocmai pierduse categoric alegerile parlamentare, în care PCRM obținuse 60 de mandate din 101. Președintele de atunci și lider al PCRM, Vladimir Voronin, a acuzat și România de incitare a protestelor.

Versiunea opoziției de atunci, puterea de azi, este diametral opusă, a fost o înscenare a PCRM și a autorităților pentru  discreditarea zecilor de mii de demonstranți care protesatu împotriva a ceea ce ei considerau măsluirea rezultatelor scrutinului din 5 aprilie 2009. Opoziția de atunci susține că pe lângă serviciile secrete ale Republicii Moldova au fost implicate și serviciile secrete ale Federației Ruse în provocările ce ar fi justificat intervenția în forță a autorităților de la Chișinău.

La mai puțin de patru luni de la tragicele evenimente de la Chișinău, situația politică s-a schimbat radical. PCRM nu a reușit să aleagă președinte țării, lipsindu-i doar un vot în Parlament și ca urmare pe 29 iulie 2009 au fost convocate alegeri parlamentare repetate.

De data aceasta, PCRM nu a mai obținut decât 48 de mandate, rândurile sale fiind părăsite de Marian Lupu, fost președinte al Parlamentului între 2005 și 2009, care s-a alăturat Partidului Democrat (PDM) și cu cele 13 mandate obținute a înclinat balanța puterii către fosta opoziție,c are a preluat puterea formând Alianța pentru Integrare Europeană (AIE).

Avea să fie o mișcare politică decisivă. Deși AIE nu a reușit să aleagă președintele, la alegerile parlamentare repetate din 28 noiembrie 2010, coaliția de guvernare a reușit să obțină 59 de mandate și, după părăsirea PCRM de trei deputați, a rușit în sfâșit să aleagă un președinte al Republicii pe 16 martie 2010, în persoana lui Nicolae Timofti, fost președinte al Consiliului Superior al Magistraturii.

O astfel de alegere este de bun augur și pentru aflarea adevărului cu privire la cele întâmplate în aprilie 2009. Nefiind implicat nici de o parte nici de alta, fiind un președinte nonpartizan, Nicolae Timofti ar putea desemna a comisie de anchetă a acelor evenimente, inclusiv a modului în care a avut loc scrutinul parlamentar de la 5 aprilie 2009.

Din această comisie ar putea face parte personalităţi din Republica Moldova neimplicate în mod partizan în politică, dar și personalități de peste hotare, din Uniunea Europeană, Statele Unite, România, Rusia sau Ucraina.

Desigur că o astfel de comisie nu se poate pronunța decât din punct de vedere politic. Organele de justiție anchetează persoanele suspectate de comiterea de infracțiuni cu acel prilej și au fost deja condamnate mai multe persoane, deși reprezentanții Partidului Liberal Democrat (PLDM), condus de premierul Filat, și Partidului Liberal (PL), condus de Mihai Ghimpu, acuză procuratura de lentoare în instrumentarea dosarelor.

O astfel de comisie de anchetă ar trebui să fie mai presus de orice suspiciune de partizanat și raportul său ar fi esențial pentru re-stabilirea unei anumite normalități în viața politică din Republica Moldova, care în ultimii trei ani a fost dominată de lipsa aproape completă a dialogului dintre putere și opoziție.

Adevărul despre evenimentele din aprilie 2009 ar ajuta și la sporirea încrederii cetățenilor în clasa politică. Ar fi un exemplu că, pentru prima oară în mai bine de 20 de ani de existență, în Republica Moldova s-a făcut lumină într-unul dintre cele mai grave momente din scurta sa existență.

Nu în ultimul rând, un astfel de raport ar spori prestigiul Republicii Moldova pe plan internațional și ar da substanță aspirațiilor declarate de integrare europeană.

Iar dacă se va dovedi că serviciile secrete, fie ele cele autohtone, fie cele din Rusia, fie cele din România au fost implicate, atunci Republica Moldova va putea dovedi cu fapte că suveranitatea ei este încălcată în mod grosolan.

Cât despre finanțare, cred că ar fi util ca organizații precum Uniunea Europeană cau Consiliul Europei să contribuie la întreținerea unei astfel de comisii, care nu poate avea decât un efect benefic la întărirea democrației în Republica Moldova și deci la promovarea practică a intenției de integrare europeană.

Articol aparut in Revista Acum

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Petru Clej
Petru Clej este corespondent la Londra al redacției române a RFI. A fost jurnalist la BBC World Service, redacția română, între 1991 și 2008 (redactor șef între 2000 și 2008) și a lucrat între februarie și decembrie 2007 la BBC News Online.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

De ce majoritatea modelelor climatice sunt „fierbinți”?

O bună parte din articolele mele publicate pe această platformă discută modele (simulări) ale variațiilor unor parametri climatici precum concentrația de CO2,...

Metroul la Otopeni – marele eșec al unor politicieni mărunți

Eșecul magistralei de metrou M6: 1 Mai – Aeroportul Otopeni este eșecul politicienilor preocupați să dovedească faptul că nu se poate, în...

Lașități românești, profituri maghiare (2)

LEGENDA, MITUL ȘI CULTUL LUI DRACULA Să fim serioși, legenda, mitul și mai ales cultul lui Dracula nu au...

Egalitatea și economia de piață

Narațiunea obișnuită despre egalitate în România este că acest „vis de aur” al poporului este pe cale să se destrame. Bogații devin...

Despre felonie si sperjur

Domnule Klaus Iohannis, Cand Marius Manole si Radu Paraschivescu v-au returnat decoratiile, a fost vorba de o despartire lipsita de orice ambiguitate....

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro