Studiu de caz: Despre pomenile guvernamentale şi preacucernicii lor beneficiari (2)

Motto: „Mâna întinsă care nu spune o poveste, nu primeşte pomană. Fii profesionist, ce dracu!”

(Replică din filmul artistic Filantropica – 2002)

Numărul unităţilor de cult cu venituri reduse, al căror personal clerical beneficiază de sprijin lunar în cuantum de 80% (din salariile de bază stabilite conform legii pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar) este de 4.554 (conform Ordinului Secretarului de Stat pentru Culte nr. 65/27 iunie 2013 pentru aprobarea Listei privind nominalizarea unităţilor de cult cu venituri reduse al căror personal clerical beneficiază de sprijin lunar în cuantum de 80%).

Acordarea contribuţiei lunare în cuantum de 80% se face în funcţie de îndeplinirea a cel puţin unui criteriu dintre următoarele: minimum 40% dintre credincioşii din parohie sunt persoane în vârstă de peste 65 de ani; are până la 200 de familii sau se află în zone izolate greu accesibile; nu dispune de lăcaş de cult sau de casă parohială, iar personalul clerical nu dispune de locuinţă proprietate personală în localitate; nu beneficiază de sprijin financiar pentru salarizarea personalului neclerical etc.

Unităţile de cult, conform dispoziţiilor legale în vigoare, pot solicita ajutor financiar din partea statului şi pentru: construirea şi repararea lăcaşurilor de cult şi pentru sprijinirea activităţilor de asistenţă socială şi medicală (în spitale, centre de plasament, cămine pentru bătrâni şi alte forme de asistenţă); conservarea şi întreţinerea bunurilor de patrimoniu (lăcaşuri de cult care sunt monumente istorice); amenajarea şi întreţinerea muzeelor cultural-religioase; construirea şi repararea sediilor administrative ale unităţilor de învăţământ teologic, proprietate a cultelor recunoscute; construirea şi repararea sediilor administrative ale eparhiilor sau ale centrelor de cult; achiziţionarea de imobile necesare desfăşurării activităţii  unităţilor de cult; restaurarea  şi conservarea bunurilor din patrimoniul cultural naţional  mobil al cultelor etc. (vezi dispoziţiile H. G. nr. 1.470/2002 privind aprobarea  Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor O. G. nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute din România, republicată). Fondurile cu aceste destinaţii se alocă direct solicitantului integral sau eşalonat, în limita prevederilor bugetare, prin intermediul Secretariatului de Stat pentru Culte.

Conform prevederilor normei (art. 14 din actul normativ invocat), unităţile de cult interesate de alocarea acestui sprijin financiar de la bugetul de stat sau de la bugetele locale trebuie să facă anual cereri, depunând şi documentele necesare. Pe baza acestor documentaţii, prin Legea bugetului de stat pe anul 2014 nr. 356/2013 a fost alocată suma de 30.000.000 lei.

Celor enumeraţi anterior li se adaugă circa 7.700 de profesori de religie ortodoxă (angajaţi ai unităţilor şcolare din  învăţământul preuniversitar de  stat,  plătiți de  la bugetul de stat)  și vreo  8.500  de călugări și călugărițe. Un total de circa 49.000 de suflete salariate, adică ceva mai mult decât numărul medicilor din România şi cu puţin sub cel al salariaţilor poliţiei române!

Asta ne spune limbajul sec al cifrelor oficiale. Cele mai multe dintre ele puţin sau deloc cunoscute publicului larg. Dar extrem de edificatoare pentru rolul de „protector” şi „sponsor” al cultelor, asumat de statul nostru laic! Stat care pare a fi mai preocupat de achitarea de aceste obligaţii pentru menţinerea  bunăstării clerului decât de asigurarea unor condiţii minimale pentru sănătatea şi educarea poporului.

Nu pare lipsit de importanţă nici faptul că în perioada de după evenimentele din decembrie 1989 în România s-au construit mai multe biserici decât şcoli. Dacă numărul şcolilor cu personalitate juridică a scăzut dramatic (de la 29.409 în anul 1996 la vreo 7.000 în prezent), numărul lăcaşurilor ortodoxe de cult a crescut la nivel naţional cu circa 2.000! Pentru fiecare şcoală nou construită s-au ridicat 5 biserici! În aprilie 2014, în baza de date a evidenţei lăcaşurilor de cult din România erau înregistrate 18.429 de locaţii (vezi repartizarea pe culte a acestora în tabelul de mai jos):

Sursa: Secretariatul de Stat Pentru Culte (2014)

Peste 70% dintre ele aparţin cultului ortodox (12.968 de locaţii), restul de 30% reprezentând lăcaşuri ale altor culte religioase recunoscute oficial în ţara noastră. În aceste date sunt cuprinse biserici, catedrale, case de rugăciune, capele, mănăstiri, sinagogi, geamii şi moschei etc. Printre judeţele în care există un număr mare de lăcaşuri de cult se află Cluj (833), Suceava (682),  Bacău (666), Timiş (641), Iaşi (631), Arad (631), Hunedoara (629), la polul opus situându-se Ilfov (216), Brăila (159), Constanţa (149), Tulcea (72).

Nu abordăm acum şi aici alte probleme şi nu facem alte discuţii despre relaţia dintre şcoală şi religie. Oricum, titularizarea în învăţământul preuniversitar a multor preoţi cu parohie (care astfel beneficiază de aproape două salarii de la bugetul de stat!) şi, mai ales posibilitatea ca unii preoţi suplinitori să îşi completeze norma didactică cu ore de chimie şi/sau de fizică, sunt nişte realităţi incredibile, care nu ar trebui să mai aparţină acestui secol. Dar, la recent desfăşuratele şedinţe publice de repartizare a suplinitorilor calificaţi, asemenea fapte impardonabile s-au întâmplat!

Care este legătura dintre aserţiunea din „Filantropica” şi filonul acestui articol? Una foarte simplă şi directă. La 15 august a. c., aflat în pelerinaj electoral pe la obiective de interes religios (cu ocazia prăznuirii Adormirii Maicii Domnului – Sântămăria Mare), ajuns la mănăstirea ortodoxă Nicula, Victor Viorel Ponta le-a răspuns ierarhilor (care îl testau  prin oarece cerinţe formulate  indirect) că „Cine nu spune, nu primeşte!” Şi s-a dus cu  elicopterul peste Carpaţi în … Moldova, la Mănăstirea Putna! Să-l vadă şi precupeţele de acolo cât de cucernic şi degrabă pupătoriu de icoane este! Şi cât de râvnit este de zarzavagioaice şi dughengii pentru a se trage cu El în poze, ca să moară de necaz contracandidaţii Lui la alegerile prezidenţiale!

Foto: www.gov.ro

Cu câtă bucurie nedisimulată este aşteptat de soborurile de preoţi, de călugări şi ierarhi bisericeşti pentru a-şi negocia la sânge „echidistanţa” din timpul campaniei electorale! Câtă zarvă şi cât zbucium se produc în timpul acestor descinderi „intempestive”, câtă bucurie nedisimulată şi câtă speranţă le induce poporenilor Cel pe care îl pot astfel vedea, pipăi, pentru ca apoi să poată urla „Este”!

Nici nu s-a aşternut bine liniştea de după oprirea motoarelor aparatului de zbor, că primul ministru s-a şi „executat”! Întors la timona guvernamentală, în prima şedinţă de guvern de după periplul său iconodul, a adoptat H.G. nr. 754/28 august 2014 pentru suplimentarea bugetului Secretariatului general al Guvernului pe anul 2014 din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2014, pentru Secretariatul de Stat pentru Culte (publicată în Monitorul Oficial, nr. 636/29 august 2014), prin care a suplimentat bugetul pentru susţinerea cultelor cu … 6.000.000 de lei!

Repartizaţi „frăţeşte”, câtă două milioane pentru Mănăstirea Nicula, alte două pentru Mănăstirea Tismana (să moară Elena Udrea de ciudă, că ea nu are de unde să-i mai dea!) şi ultimele două milioane pentru Centrul Eparhial Iasi!

Probabil că vă întrebaţi de ce nu a dăruit şi masa altarului de la Putna cu oarece „mărunţiş” bugetar. Foarte simplu de răspuns! Mănăstirea Putna primşte peste 3 milioane euro pentru restaurare printr-un Acord semnat cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Acordul a fost semnat pe 27 martie 2014 de către vicepremierul Liviu Dragnea, ministrul Dezvoltării Regionale şi de către stareţul Mănăstirii Putna, pr. Arhim. Melchisedec Velnic. Cu acea ocazie responsabilul guvernamental a ţinut să ne lămurească: „Am semnat cu părintele stareț acordul pentru reabilitarea ansamblului de la Mănăstirea Putna și am ținut să îl semnez personal … pentru că e vorba de un simbol cultural important pentru România și vorbim astăzi de peste 3 milioane de euro, bani europeni care au fost alocați pentru restaurarea Mănăstirii Putna și a infrastructurii conexe. Banii vor fi alocați pentru restaurarea și consolidarea Casei domnești, a atelierelor, a stăreției, a Cramei și a chiliilor care fac parte din ansamblul Mănăstirii Putna, dar și pentru sistemul electric și termic al mănăstirii”.

Foto: www.gov.ro

Proiectul aflat în derulare la Putna, intitulat „Restaurare, modernizare şi conservare a patrimoniului cultural, naţional şi a infrastructurii conexe la Mănăstirea Putna” este finanţat prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa 5, Domeniul Major de Intervenţie 5.1 – „Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe”.

Mai contează ce scrie în actele normative pe care le-am prezentat anterior!?        

Contează că „pomana” reprezentând ajutorul financiar alocat de la bugetul de stat nu fusese solicitată anterior şi acordată ca urmare a depunerii documentaţiei prevăzută la art. 14 din H.G. nr. 1.470/2013 (cererea de sprijin financiar, devizul de lucrări, copie de pe autorizaţia de construire pentru reparaţii şi construcţii noi; copia avizului eliberat de instituţiile specializate în domeniul patrimoniului cultural naţinal, în cazul monumentelor istorice şi a bunurilor din patrimoniul cultural naţional; copia avizului eliberat de Comisia pentru pictură bisericească, în cazul lucrărilor de pictură a lăcaşurilor de cult aparţinând BOR etc. etc.)?

Mai interesează pe cineva faptul că Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului este destinat – prin lege – cu totul altor utilizări!? Că „beneficiarii” au primit sumele, deşi nu existau „protocoale de finanţare” încheiate anterior pentru ele între Secretariatul de Stat pentru Culte şi unitatea centrală de cult (BOR)!? Poate cineva dovedi că sumele respective au fost acordate fără ca alocarea lor să fi fost determinată de existenţa unor situaţii de … urgenţă!?

Dintr-o simplă trăsătură de condei Viorel Ponta nu numai că a pus o sarcină suplimentară pe un buget anemic (făcând-o şi cu nerespectarea legii), dar şi-a asigurat şi sprijinul unei instituţii care ar fi trebuit să rămână în afara jocului politic.

Foarte recent, prin H.G. nr. 775/10 septembrie a. c. (publicată a doua zi în Monitor!), mărinimia lui V. V. Ponta din bani publici  s-a manifestat din nou, alocând „din mila măriei sale” alte 2.000.000 de lei pentru construirea Catedralei „Sfânta Filofteia” din Curtea de Argeş!

Pe 23 septembrie 2014, Victor Ponta, împreună cu Gabriel Oprea şi Robert Cazanciuc s-au dus să vadă stadiul lucrărilor executate la Catedrala Mântuirii Neamului. Apoi au luat parte la o slujbă de mulţumire, oficiată de P.F. Daniel, Patriarhul BOR. Cu acea ocazie – aşa cum reiese din comunicatul dat publicităţii de Patriarhie, «P.F. Daniel a exprimat recunoştinţă Guvernului României pentru ajutorul acordat la construirea Catedralei Mântuirii Neamului şi i-a oferit lui Victor Ponta o icoană şi Ordinul „Sfântul Apostol Andrei”, ocrotitorul României şi al Catedralei Mântuirii Neamului». Celorlalţi doi politicieni le-a oferit Ordinul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”.

Într-o perioadă în care alocaţiile bugetare pentru alte obiective importante de investiţii au fost drastic diminuate sau sistate, nu era normal ca primul ministru al Guvernului României să amâne o asemenea vizită pentru după alegeri? Când, fie că era sau nu preşedinte, ar fi putut să-şi manifeste prea plinul trăirilor sale religioase şi ar fi primit prinosul de recunoştinţă din partea ierarhilor BOR!

Foto:www.lonews.ro

Până la alegeri mai este timp pentru a satisface/face şi alte asemenea „cereri”/pomeni. Pentru că au cerut şi tot cer, pentru că li se dă cu mult mai mult decât merită, slujitorii bisericii trebuie să spună enoriaşilor „povestea” necesităţii alegerii lui Victor Viorel Ponta ca preşedinte al statului! Dacă o să fie ales, alte şi alte solicitări le vor fi grabnic satisfăcute.

Ce se fac că „uită” şi unii (generoşii autori ai pomenilor din banii publici) şi ceilalţi (preacucernicii beneficiari ai acestora)? Faptul că ajutoarele financiare sau de altă natură, oferite de stat, de persoane sau firme, pot fi acceptate numai dacă ele se încadrează în preceptul biblic din Matei (6, 2-4) şi Luca (18, 9-14), în sensul că acestea nu urmăresc scopuri publicitare sau tranzacţionale şi că singura lor răsplată sunt rugăciunile de taină ale bisericii pentru ctitori şi binefăcători.

Realitatea este însă mult prea departe de asemenea precepte de bun simţ. Şi unii şi ceilalţi îşi exhibă prea plinul sentimentelor reciproce care îi încearcă, fără să le mai pese de reguli sau de canoane. Pentru că unii fac pomenile şi ceilalţi le primesc, tocmai pentru a se făli cu ele, strigând în piaţa publică cât de „pricepuţi” şi „generoşi” sunt cei care le fac (drept pentru care merită încrederea veşnică a poporenilor) şi cât de „îndreptăţiţi” şi „merituoşi” sunt beneficiarii lor!

Sub masca făţarnică a câte unui ierarh bisericesc se pot ascunde năravuri din cele mai lumeşti, pe care acesta le afuriseşte fără odihnă atunci când se „contaminează” şi vreun păcătos de rând! Că lucrurile stau aşa, o dovedesc cu prisosinţă faptele lumeşti ale unor ÎPS/PS/PF ierarhi sau cele mult mai numeroase şi mai picante ale slujitorilor de rând ai bisericii.

Aceasta este cruda realitate a lumii în care trăim. Asemenea teme (precum cea a relaţiei dintre statul laic şi biserică) nu figurează în agenda de campanie a niciunuia dintre candidaţii pentru funcţia supremă. Toată lumea ştie, dar nimeni nu vorbeşte! Toţi se feresc de acest subiect precum Ucigă-l-toaca de tămâie! Nimeni nu riscă! Nici măcar aceia care au între 0,1 şi 2,9% şanse de a fi aleşi!

Iar comersanţii de piei de cloşcă, zugravii de case (români!) şi degustătorii de băuturi spirtoase de la Hanul Dracului, beneficiari doar în aparenţă ai „pomenilor” electorale, vor rămâne mofluzi şi cu onoarea „nereperată”, atunci când vor afla că „domn’ Mitică” de la Guvern îi va pune tot pe ei să plătească nota dezmăţului electoral!

–        Pricepi dumneatale acuşica cum vine vorba noastră!?

–        Al dracului domn’ Mitică!

–        Cine-i domn’ Mitică!?

–        Domn’ Mitică?… nu-l cunoşti pe domn’ Mitică?

• vezi aici prima parte:  „Studiu de caz: Despre pomenile guvernamentale şi preacucernicii lor beneficiari (1)