vineri, august 14, 2020

Efectele deciziei CCR nr. 458 din 25 iunie 2020 asupra internării obligatorii și carantinării în contextul pandemiei COVID 19

Decizia CCR nr. 458 din 25 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 581 din 2.07.2020, statuează că depozițiile art. 25 alin. (2) teza a II-a din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății („măsurile privind prevenirea și gestionarea situaților de urgență generate de epidemii precum și bolile transmisibile pentru care declararea, tratamentul sau internarea sunt obligatorii se stabilesc prin ordin al ministrului sănătății”. și cele ale art. 8 alin. (1) din OUG nr. 11/2020 privind stocurile de urgență medicală și unele măsuri aferente carantinei („în cazul epidemiilor/pandemiilor…..dacă există un risc iminent pentru sănătatea publică……ministru sănătății instituie carantina pentru persoanele care intră pe teritoriul României din zonele afectate, ca măsură de prevenire și limitare a bolilor”).

În considerentele deciziei – pct. 42 se constată de către instanța constituțională că prin prevederile lacunare ale art. 25 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 se dau ministrului sănătății complinirea omisiunilor legislative evidente în materia stabilirii bolilor transmisibile pentru care declararea, tratamentul sau internarea sunt obligatorii, prin emiterea de ordine. Totodată, câtă vreme internarea obligatorie reprezintă o adevărată măsură privativă de libertate în vederea protejării sănătății publice, neînsoțirea acesteia de garanții – de ex. posibilitatea de a contesta internarea obligatorie în instanță, într-un termen scurt, în conținutul legislației primare (Legea nr. 95/2006), încalcă mai multe drepturi fundamentale printre care dreptul la liberă circulație, dreptul la viață intimă, familială și privată și dreptul de acces efectiv la justiție – pct. 47 – 63 din considerente.

Aceleași argumente juridice au dus la concluzia lipsei de previzibilitate a prevederilor art. 8 alin. (1) din OUG nr. 11/2020, respectiv complinirea măsurilor legislației primare în materie de carantinare care au fost date exclusiv în competența ministrului sănătății care stabilește tipurile de carantină, condiții de instituire și încetare a măsurii, fără a reglementa garanții pentru respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor cărora li s-a aplicat această măsură, care reprezintă o veritabilă măsură de restrângere a unor drepturi și libertăți – pct. 64-71 din considerente.

În aceste condiții, Curtea opinează în sensul stabilirii prin lege, în sensul art. 53 din Constituție, a condițiilor de instituire a internărilor obligatorii/carantinei, în funcție de necesități și a unei proceduri, inclusiv asigurarea unui drept efectiv la justiție atunci când carantina dobândește caracteristicile unei privări de libertate – pct. 71 din considerente.

Conform prevederilor art. 32-33 rap. la art. 31 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR, dispozițiile legale declarate neconstituționale se suspendă de drept începând cu data publicării deciziei pentru o perioadă de 45 de zile, timp în care legiuitorul are posibilitatea de a pune de acord prevederile declarate neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Dacă nu o face, dispozițiile declarate neconstituționale își încetează efectele de drept, astfel că putem afirma că principalul efect al deciziei de neconstituționalitate este cel al instituirii unei obligații în sarcina legiuitorului, de asanare normativă în acord cu rigorile Constituției.

Art. 147 alin. (4) din Constituție statuează efectul general obligatoriu al deciziilor CCR de la data publicării, având efect pentru viitor. Aceasta înseamnă, în esență, că decizia nr. 458 din 25 iunie 2020 determină consecințe juridice în privința raporturilor/situaților juridice care apar de la momentul publicării sale. Ca urmare, dispozițiile legale constatate neconstituționale rămân aplicabile situaților juridice anterioare publicării respectivelor decizii1.

În ceea ce privește efectul juridic al neconstituționalității unei dispoziții din legea primară asupra unor acte emise în legislația secundară (regulamente, ordine de miniștrii), acesta este unul indirect, în sensul, că actele emise în legislația secundară nu își suspendă/încetează de drept efectele, ele fiind în continuare în vigoare, viciul de neconstituționalitate a legislației primare în baza căruia a fost emis actul secundar putând fi invocat în susținerea nelegalității actului secundar printr-o acțiune în contencios administrativ. Opinia noastră este susținută de jurisprudența și doctrina în domeniu care a apreciat că „măsurile de sancționare disciplinară a unor funcționari cu statut special sunt nelegale deoarece se întemeiază pe un Regulament emis în temeiul unui text contrar Constituției…, potrivit unei practici consolidate ale instanțelor de contencios administrativ, legalitatea actelor administrative se examinează prin raportare la actele normative cu forță juridică superioară, ținând seama de principiul legalității și de principiul ierarhiei și forței juridice superioare a actelor normative consacrate de art. 5 alin. (1) din Constituție și art. 4 alin. (3) din Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea unor acte normative. Or, Regulamentul în întregul său este nelegal întrucât a fost emis în temeiul unui text neconstituțional și, în consecință, orice măsuri de sancționare luate în temeiul Regulamentului sunt nelegale2.

În acest context, se pune problema internărilor obligatorii/ carantinării persoanelor confirmate pozitiv cu virusul SARS Cov 2 printr-un test de laborator, dispuse după data de 2 iulie 2020 (data publicării în Monitorul Oficial al deciziei CCR nr. 485 din 25 iunie 2020), în temeiul unei metodologii care are la bază prevederi ale Ordinului nr. 414/2020, cu modificările și completările ulterioare, ordin dispus în temeiul prevederilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 și art. 8 alin. (1) din OUG nr. 11/2020.

Ipoteza de mai jos are în vedere situația în care după data de 2 iulie 2020 urmează o perioadă de timp în care legiuitorul nu ia măsuri legislative pentru remedierea aspectelor de neconstituționalitate, iar refuzul la internare este urmat de o autoizolare strictă menită a evita răspândirea virusului.

Astfel, in ipoteza în care autoritățile sanitare încep demarează procedurile în vederea internării obligatorii a unei persoane confirmate pozitiv cu virusul SARS Cov 2, aceasta poate formula un refuz în scris, care trebuie să fie consemnat de către autorități.

Totodată, pacienții pozitivi deja internați care au o evoluție favorabilă, fără complicații, pot solicita conducerii spitalului externarea, autoritățile competente fiind obligate să-și motiveze decizia de aprobare/refuz al externării.

De asemenea, nu excludem posibilitatea ca, în practică, în fața unui refuz de a însoți autoritățile sanitare în vederea internării obligatorii să fie sesizate organele de poliție sub aspectul săvârșirii infracțiunii de zădărnicirea a combaterii bolilor, fie (i) în forma prev. de art. 352 alin. (1) C.p. – zădărnicirea combaterii bolilor prin nerespectarea măsurilor de carantină sau de spitalizare dispuse pentru prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase, fie (ii) în forma prev. de art. 352 alin. (2) C.p. – zădărnicirea combaterii bolilor prin nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infecto – contagioase, dacă fapta a avut ca urmare răspândirea unei asemenea boli, ipoteză în care se va iniția un dosar penal. Chiar și în această situație, există un risc redus de atragere a răspunderii penale, cu condiția unei autoizolări stricte, așa cum vom arăta mai jos.

Astfel, pentru întrunirea tipicității celor două forme ale acestei infracțiuni trebuie întrunită situația premisă dată de existența unor dispoziții obligatorii în materie de prevenție și încălcarea intenționată sau din culpă a acestor dispoziții. Unele din dispozițiile obligatorii în materie de prevenire a răspândirii virusului SARS Cov 2 sunt cele prevăzute de art. 6 alin. (1) teza a II-a și art. 7 alin. (1) și (2) teza a II-a din Ordinul MS nr. 414/2020 cu modificările și completările ulterioare, care prevăd obligativitatea transportării și izolării la spital pentru persoanele confirmate pozitiv la testare.

Chiar dacă refuzul internării obligatorii se încadrează în tipicitatea actului material de nerespectare a măsurilor de carantinare și spitalizare obligatorii, internarea obligatorie impusă printr-un ordin de ministru nelegal dispus în temeiul unui articol de lege declarat neconstituțional are drept consecință lipsa situației premisă. Acest aspect este de natură a atrage lipsa de tipicitate a infracțiunii de combatere și zădărnicire a bolilor și, în consecință dispunerea unei soluții de clasare, condiționat de existența unei autoizolări stricte care să nu permită răspândirea virusului, în condițiile prev. de art. 351 alin. (2) – (8) C.p.

Concluzie

Lipsa de reacție a legiuitorului după data de 2 iulie 2020, când a fost publicată decizia CCR nr. 458 din 25 iunie 2020, permite cazului confirmat pozitiv cu virusul SARS Cov 2 să refuze internarea obligatorie ori carantinarea, respectiv să solicite, în anumite condiții externarea. Totodată, pasivitatea legiuitorului are consecințe directe asupra (i) legislației secundare dispuse în materie combaterii răspândirii virusului SARS Cov 2, emisă în temeiul unor texte de lege declarate neconstituționale, în sensul constatării nelegalității acesteia, respectiv asupra (ii) anumitor reglementări penale aplicabile în domeniu în sensul lipsei de efect preventiv și punitiv într-o perioadă în care se constată un reviriment al propagării acestui virus în România.

1 A se vedea Maria Safta, Mihaela Mazilu Babel, Efectele în timp ale deciziilor Curții Constituționale, articol publicat pe site-ul www. juridice.ro – https://www.juridice.ro/602523/efectele-in-timp-ale-deciziilor-curtilor-constitutionale.html

2 A se vedea Minuta întâlnirii președinților secțiilor de contencios administrative și fiscal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel din 23-24 mai 2019 , p. 47-51 disponibilă la http://inm-lex.ro/wp-content/uploads/2019/09/Minuta-intalnire-contencios-administrativ-si-fiscal-Iasi-23-24-mai-2019.pdf

Distribuie acest articol

8 COMENTARII

  1. Am spus incepand cu data de 2 iulie aproximativ aceleasi lucruri motivandu-le asemanator pe HotNeews.ro si pe G4Media.ro si am colectionat pe HN aproape numai „minusuri” si comentarii in doi peri negative iar pe G4 imprecatii, fel si fel de vulgaritati cateva zile la rand !
    Iata de ce un site ca acesta este binevenit !

  2. Este foarte grav azi. indicatorul pe care-l folosesc a uracat la 50 fata de ieri cand era la 40 cifra care poate sa ne mentina spitalele functionale fiind sub 30 asa, ca vor claca curand spitalele.
    Acesti judecatori de la CCR asupra caor nu stiu ce calificative trebuie sa aloc puteau macar sa spuna ca chiar daca juridic sunt in situatia, fiind sezizati sa dea obligatoriu un verdict juridic constitutional si il si dau pe cel considerat de ei corect juridic, dar omeneste ei sfatuiesc bolnavii sa asculte in continuare de medici, pentrca nu exista obligatia ca sa plece din spitale si sa faca toate celelalte chiar daca decizia CCR le permite. Dar mana Moscovei este lunga si ajunge pe peste tot.

    • Ce propui tu e abuz si totalitarism. In lumea libera fiecare poate decide pentru el. Medicii si guvernul nu au decat sa-si faca cumva lumea sa-i asculte.

      Drepturile daca exista ar trebui sa existe si pe timp de razboi nu doar pe timp de pace. Altfel la ce sunt bune?

      Acum nu cred ca pleaca nimeni din spital de cat e de bine acolo. Probabil conditiile de detentie in spital sunt foarte proaste. Probabil acelor oameni nu le compenseaza nimeni pierderile economice. Sau tu cum crezi, e bine sa ei asa oameni si sa-i inchizi fara mare motiv? Te crezi in URSS sau in China?

      • @ion _ „In lumea libera fiecare poate decide pentru el.”

        În lumea liberă libertățile individului care „fiecare poate decide pentru el” se întind până la limita libertăților celorlalți. Iar eu am dreptul și libertatea de a nu fi infectat de un idiot (cer scuze celor cu afecțiuni psihice ereditare) care refuză să se trateze fie pentru că în imbecilitatea lui spune că virusul SARS-CoV2 nu există, sau a fost adus de Bill Gates cu antenele 5G, fie dorește să se sinucidă și participă la COVID-Party, precum dl Cataramă la Bărbulești.

        Prin urmare, pentru că observ că vă pricepeți la economie, întrucât costurile sociale ale infectării unui număr mai mare de cetățeni cu o boală contagioasă sunt mai mari decât costurile tratării unui individ, normele sociale (precum sunt și cele de circulație, la fel ca întreaga legislație, care restrâng drepturi cetățenești, a traversa strada atunci când dorești, spre exemplu) stabilesc ca cel care pune pe ceilalți cetățeni în pericol să fie obligat să se trateze.

        Pentru că vorbiți despre război, probabil metafora fiindu-vă la îndemână, așa cum în cazul atacării cetățenilor cu o armă de foc, spre exemplu, autorul este reținut, la fel este cazul atacului cu o armă biologică. Dacă un descreierat pornește un război împotriva mea și a familiei mele punându-ne viațile în pericol, atunci am dreptul ca membru al societății să mă apăr, la fel ca atunci când ne atacă cu o armă de foc. Întâi, rugându-l să respecte normele sociale. Apoi, obligându-l.

  3. privarea de libertate prin internare obligatorie se poate evita relativ simplu – persoanele care testeaza pozitiv RT-PCR ar trebui sa poarte o bratara la incheietura mainii cu emitator NFC (vizibila vara si detectabila cu o aplicatie de smartphone la 1,5 m) si astfel se adreseaza si aspectul de responsabilitate sociala si „zadarnicirea combaterii bolilor” Bratara poate fi verde (testat negativ in ultimele 24 ore) sau rosie (testat pozitiv in ultimele 7 zile)
    Pentru spatii inchise (avioane, etc) bratara verde si masca obligatorie
    testarea sangelui pentru anticorpi nu este la fel de utila dpdv epidemiologic, pentru ca re-infectarea exista, Ig pozitivii nu sunt neaparat contagiosi, iar negativii nu sunt neaparat necontagiosi

    • inca nu stim daca bratarile, mastile, termoscanerele, 5G-ul, wirelessul, monitorizarea persoanei si prelevarea de probe din sangele privat al cetateanului sunt absolut sigur constitutionale

      • Casa evitam controverse bazate pe interpretari ale textului, ar trebui intrebati nu profesorii de drept, nici actualii magistrati, ci singurii care stiu la mod sigur, adica „parintii constitutiei”: ce masuri concrete pot fi luate pentru a preveni/limita epidemia si fara a face impuneri individuale astfel incat societatea sa fie minim afectata, avand in vedere simultan principii morale, epidemiologice si economice (nu mai vorbim ca intre teorie si practica e o distanta destul de mare)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Alexandru Arjoca
Alexandru Arjoca
Alexandru activează în calitate de Counsel si de coordonator al practicii de drept penal al afacerilor în cadrul departamentului de Litigii al DLA Piper Dinu SCA. Are o experiență juridică de peste 23 de ani atât ca avocat cât și ca procuror, fiind implicat direct în investigarea și soluționarea unor cazuri complexe de criminalitate economică. Ca procuror a activat în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, contribuind la crearea unei practici unitare în investigarea unor infracțiuni economice de către unitățile de parchet din cadrul Ministerului Public, iar ca avocat asigură asistența juridică în materie penală a unor mari companii internaționale, inclusiv angajați ai acestora.

Colectia Contributors.ro

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

Antifragil

de

Nassim Nicholas Taleb

recomandată de contributors.ro

 

Top articole

Scrisoare deschisă către Ministerul Educației și Cercetării, în sprijinul cercetătorului Livius Trache

66 de cercetători din toată lumea semnează o scrisoare deschisă adresată Ministerului Educației și Cercetării și conducerii IFIN-HH în care își manifestă...

Gaslighting și puterea manipulării

But I saw you with my own eyes! Well, who you gonna believe?

Studiul lui Andrei Ursu, Roland Thomasson și Mădălin Hodor despre Contrarevoluția Securității în decembrie 1989 ar fi trebuit să-i oprească pe mistificatori. Ei rămân...

Numărul din 24 iulie-28 august al Evenimentului Istoric semnalizează cu litere mari un articol din interior cu titlul: „Operațiunea GRU din decembrie...

De ce să scriem despre lucrurile care dor

În preajma împlinirii unui secol de la semnarea tratatelor de la Trianon (care au sancţionat juridic dezmembrarea regatului maghiar la finele Primului...

Locotenenții Marelui Laser

Preambul În orice mare proiect științific, exista un Spiritus Rector, care împinge frontierele cunoașterii și...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.