sâmbătă, decembrie 7, 2024

Ei, actorii de ocazie

E nevoie de puțintică răbdare din partea spectatorului ce se decide să petreacă două ore în sala de cinematograf spre a vedea Visul, cel mai recent film al regizorului Cătălin Saizescu. Nu neapărat pentru a aștepta savuroasa apariție a lui Serghei Mizil care nu e deloc rău nici atunci când trebuie să-l joace pe pușcăriașul Fane Măreț, nici când ceva mai încolo acesta se va metamorfoza în Tysbe.  Și nici pentru a o revedea pe altminteri mereu prezenta Irina Margareta Nistor ce joacă aici rolul criticului autosuficient și încântat de sine,  gata să edicteze că ceea ce tocmai a văzut pe scenă poate fi rezumat în exclamația Ce concept!  Ocazie pentru regizor de a-și alătura vocea atâtor multor alte voci ce s-au amuzat pe seama criticilor de când există teatrul  și filmul. E drept, în cazul de față respectivul concept e numai fructul  unui accident ce subminează o evadare așa că satira e justificată. Eșecul metamorfozat ori doar perceput drept succes  îi va permite regizorului Cătălin Saizescu să mai suplimenteze cu ceva partea emoționantă, omenească a filmului său. Parte ce reprezintă ceea ce Rabelais ar fi numit la substantificque moelle a producției. Adică un elogiu adus teatrului. Elogiu  ce începe odată cu evocarea sărbătorilor de Crăciun în libertate, continuă cu reprezentarea celebrei scene a meșteșugarilor din Visul unei nopți de vară a lui Shakespeare și se încheie cu scena aplauzelor în care actorii de ocazie, oameni condamnați la ani grei de închisoare, își caută și regăsesc rudele prin sală. Și mai știu și să îl omagieze pe Alex, om bun ca pâinea caldă, actor la un teatru din provincie care până atunci nu prea a avut noroc nici în artă și nici în iubire.

Așadar, Alex, rol care îi vine lui Vlad Logigan mănușă, evoluția lui fiind absolut ireproșabilă,  este de ceva vreme angajat într-un teatru unde spune el că ar fi bine. Atâta doar că Alex al nostru nu prea joacă, cel mai adesea  numele lui apare la avizier doar ca dublură. Alex  e ignorat de regizorul plictisit, blazat și plin de sine (George Ivașcu), care e clar că îl preferă pe Bogdan, super-vedetă din Capitală (Adrian Nartea).  De unde și cumplita răzbunare  a artistului umilit și ignorat, răzbunare ce depășește cu mult limitele tradiționalelor farse ce fac și ele sarea și piperul lumii teatrului. Alex e tratat cu îngăduință și sentimente cvasi-materne de directoarea Teatrului (Magda Catone), însă e desconsiderat  de Pompier (Vitalie Bantaș). Foștii lui colegi de facultate (Florin Piersic jr.) își amintesc cu greu de el. Și când își amintesc o fac în așa fel încât să-i accentueze complexul de inferioritate incipient.  Nici viața sentimentală a lui Alex nu e tocmai ok, cu totul altele fiind aspirațiile  frivolei Carmen (Georgiana Saizescu) cu care conviețuiește de ceva vreme. Atâta doar că sus-menționata conviețuire a cam eșuat în eterne dezbateri despre cine și cum contribuie la plata chiriei și a celorlaltor hangarale.

Poate că din plictiseală, poate că și spre a da curs unor sarcini de serviciu și pentru a-și face norme, Alex se duce să îndrume, undeva la Rahova, un număr de pușcăriași ce ar urma să se constituie într-o trupă de teatru. Ce ar trebui și ar urma să evolueze la un festival.  E primit amabil de fata frumoasă ce gestionează închisoarea (Gloria Găitan),iar ceva mai încolo primirea în chestiune va avea și niscaiva urmări. Sentimentale. Același Alex  e privit inițial cu indiferență, chiar cu ostilitate de pușcăriași. Adică de cei numiți Gutuie (Nicodim Ungureanu), Flaut (Silviu Mircescu), Botișor (Vlad Darius Crețan), Blându (Mircea Drâmbăreanu), Fundulea (Ștefan Lupu). Însă lucrurile se schimbă într-o oarecare măsură atunci când Fane Măreț vrea, cere să fie Tysbe. Numai că Alex al nostru clachează, abandonează. Însă, microbul, morbul deja  au prins. Deținuții aceștia simt că teatrul le poate aduce măcar un pic de libertate interioară, că le dă șansa reabilitării în ochii propriilor familii. Că așa după cum le va spune Alex, venit pe neașteptate în sala de spectacol, după căderea cortinei cei aflați în sală își vor aminti de ei nu ca despre niște pușcăriași, ci ca despre niște actori. Actori în lege.

Scena meșteșugarilor, așa cum apare ea în film,  e de un haz imens, place și criticii, și directoarei Teatrului, și unui șef din Administrația Penitenciarelor (Nicolae Poghirc). Mi-a plăcut și mie, ba chiar mi-a amintit de Pyramus&Tysbe 4you, importantul spectacol de acum vreo zece ani al lui Alexandru Dabija. Și nu numai datorită faptului că s-a jucat și el tot la Odeon. Acolo unde acum s-au realizat filmările.

 După tot felul de încurcături se pune în mișcare tavanul glisant al clădirii. De unde și superba imagine din final admirabil surprinsă de camera mânuită cu har de Tudor Mircea.      

NERV FILM

VISUL

Scenariul: Gabriel Gheorghe

Regia: Cătălin Saizescu

Decoruri și costume: Corina Grămoșteanu

Director de imagine: Tudor Mircea

Montaj: Mircea Chivulescu

Sunet Mihai Bogos

Muzica originală: Alexei Turcan

Cu: Vlad Logigan (Alex), Georgiana Saizescu (Carmen), Serghei Mizil (Fane Măreț), Gloria Găitan (Diana), Nicodim Ungureanu (Gutuie), Silviu Mircescu (Flaut), Ștefan Lupu (Fundulea), Adrian Nartea (Bogdan), Magda Catone (Directoarea Teatrului), Vlad Darius Crețan (Botișor), Mircea Drâmbăreanu (Blându), George Ivașcu (Regizor), Florin Piersic (jr.), Valentin Teodosiu (președintele Consiliului Județean), Vitalie Bantaș (Pompierul), Irina Margareta Nistor (criticul)

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

 

 

Nexus – Scurta istorie a retelelor informationale

Scurtă istorie a rețelelor informaționale din epoca de piatră până la IA
Editura Polirom, 2024, colecția „Historia”, traducere de Ioana Aneci și Adrian Șerban
Ediție cartonată
Disponibil pe www.polirom.ro și în librării din 27 septembrie 2024

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro