marți, noiembrie 29, 2022

„Era mai bine pe vremea lui Ceauşescu”

Să analizăm cât mai la rece această afirmaţie, pe care au ajuns să şi-o asume inclusiv 68% dintre cei născuţi DUPĂ 1989, conform unui sondaj recent.

Mai întâi, câteva cifre. În 1989, salariul mediu era de circa 3.000 de lei, iar o franzelă – 4 lei, deci dintr-o leafă puteai cumpăra 750 de pâini. Azi, salariul mediu e 1.606 lei, iar o pâine 1 leu, aşadar poţi cumpăra 1.606, de 2,14 ori mai multe ca atunci.

Tot astfel, atunci o leafă plătea 2.000 de ouă – azi 3.100, 202 kg zahăr – azi 286, 565 kg de făină vs. 500, 206 pachete de unt – 311, 206 litri de ulei – 233, 66 kg carne de vită cu oase vs. 140. Vezi acest articol, cu mulţumirile de rigoare datorate lui Cristian Orgonaş. Calculele sunt la nivelul 2011, când salariul mediu net era doar 1.400 de lei.

Există şi produse alimentare al căror preţ a crescut semnificativ, relativ la venituri: 1.442 kg cartofi – azi doar 560, 1.488 kg de sare vs. 933. Dar grosul e dat de alimente care s-au IEFTINIT.

Mai departe. Întreţinerea. La sfârşitul anilor 80, întreţinerea unui apartament de 3 camere – 3 persoane, într-un cartier bucureştean mărginaş, era de circa 300 de lei pe lună, adică 10% din salariu mediu. Astăzi, ea ajunge la cam aceeaşi sumă, sau chiar mai mult, ceea ce înseamnă 18,68% dintr-un salariu. Dar plăteşte cu totul altceva! Căci atunci n-am avut apă caldă NICI VARA timp de 4 ani, apa rece şi curentul se opreau câteva ore în fiecare zi, iar iarna am măsurat în dormitor 16 grade Celsius. Ce să compari?

Din motive similare, n-are rost să comparăm preţurile la bunurile de folosinţă îndelungată. E ca şi când am pune în balanţă costul unui suc “Zmeuro” cu cel al unui fresh de portocale.

Să amintim totuşi că o Dacie costa 70.000 de lei, adică 23,3 salarii medii, iar azi un Logan – de o calitate incomparabilă – circa 30.000 de lei, respectiv 18,68 salarii medii.

În fine, casa. În anii 80, un apartament de 3 camere în Drumul Taberei era 160.000 de lei – 53,3 salarii medii, iar azi (cu termopane, uşă metalică, gresie etc.) găseşti oferte cu 242.000 – 150,68 salarii. Aici, da, avem o creştere spectaculoasă, chiar şi acum, după căderea pieţei imobiliare.

De subliniat însă că toate aceste comparaţii sunt corecte DACĂ luăm în serios raportările oficiale ceauşiste privind salariul mediu. În realitate, acesta s-ar putea să fi fost semnificativ mai mic. Preţurile produselor şi serviciilor, însă, nu puteau fi falsificate, căci le plăteam direct, erau la vedere.

Oricum, trăgând linie, argumentul „totul era mai ieftin” nu se susţine.

Cu atât mai mult cu cât acest „totul” ascunde o eludare a realităţii: „totul” de azi este faţă de „totul” de ieri ca Statele Unite faţă de Lihtenstein. De aici, de altfel, una dintre explicaţiile senzaţiei că se trăieşte mai prost şi ale nostalgiei aferente. Dar să le luăm pe rând.

1. Este incontestabil faptul că unii chiar trăiau mai bine înainte de decembrie 1989. Dar, în locul lor, nu m-aş arunca să anunţ asta public… Deşi, conform dictonului „La vremuri noi, tot noi”, majoritatea activiştilor de partid, a securiştilor şi a demnitarilor de tot soiul şi de toate rangurile au „luat faţa” şi în capitalism, totuşi sunt destui cei care au pierdut privilegii pe cât de importante, pe atât de nemeritate. NU TOŢI ROMÂNII AU TRĂIT LA FEL. Existau magazine de partid, aprovizionări preferenţiale, pile, relaţii, „dat prin spate” etc. Mai mult, chiar şi în privinţa confortului, chiar la bloc, existau excepţii remarcabile. De-a lungul deceniului 9, în grupul de clădiri din jurul complexului „Drumeţul” nu s-a oprit niciodată curentul electric! Cine ştie cine locuia acolo… Întreg cartierul se scufunda în întuneric, numai „Drumeţul” sclipea, ca o navă extraterestră!

2. În anii 80, raportul salariaţi-pensionari era de aproximativ 1:1. Azi, un salariat susţine 2 pensionari, plus celelalte persoane inactive economic (copii, persoane cu dizabilităţi, bolnavi), raport pe cale de a se deteriora şi mai rău. Nu în urma unui fenomen natural, nu pentru că aşa ar fi cerut autorităţile, nu pentru că ar fi ceva care ţine de capitalism, ci pentru că AŞA AM VRUT NOI. S-a ieşit la pensie pe rupte, pe motiv de boală (de multe ori inventată sau exagerată) ori – înainte de termen – fără niciun motiv. Decât acela că oamenii n-au mai dorit să lucreze.

3. Varietatea de produse şi servicii, de necomparat cu ce exista în 1989, a dus la mult mai multe şi mult mai mari cheltuieli PENTRU TOATĂ LUMEA, inclusiv cei mai săraci dintre români. Câţi nu au azi telefon mobil? Dar cablu TV? Adăugaţi, pentru foarte mulţi, Internetul, tot soiul de dispozitive electronice, aerul condiţionat etc. Avem de trei ori mai multe maşini şi, dacă atunci benzina abia se găsea, acum o risipim în ambuteiaje la stopuri. Două milioane de români ies anual din ţară! Restaurantele, cafenelele şi cluburile sunt permanent pline. Toate astea costă alţi bani decât cartela de zahăr şi ulei… Şi, cum nu ne ajung banii, împrumutăm. 4 milioane de români (adică vreo patru milioane de familii, deci în realitate peste 10 milioane de oameni) au rate la bănci, rate care uneori depăşesc 50% din venituri.

4. Înainte, diferenţa dintre cei mai bogaţi şi cei mai săraci români era incomparabil mai mică decât este azi, ceea ce stârneşte frustrarea şi potenţează egalitarismul. Românii preferă „să avem cât avem, dar toţi la fel”, ca o variantă a principiului cu capra: să fie slabă şi capra vecinului. Un potentat ante-decembrist nu putea să-şi „tragă” vilă (a rămas celebru scandalul de la Piatra Neamţ), să aibă maşină foarte scumpă, nici măcar haine prea bătătoare la ochi. Nici măcar la vârful vârfului. Ce maşină de lux avea Nicu Ceauşescu, beizadea nec plus ultra?

5. Deşi e imposibil de mărturisit aşa ceva (uneori nici măcar faţă de sine), o parte din nostalgia pentru perioada ante-decembristă este legată de modul în care ne adaptaserăm la sistemul „noi ne facem că muncim, ei se fac că ne plătesc”. Ne complăceam şi ajunsese să ne convină aşa. Într-un sistem în care n-aveai voie să n-ai un loc de muncă, riscând să fii acuzat de vagabondaj, concedierile erau foarte rare, ca şi alte sancţiuni. Practic, în multe locuri, puteai să nu faci mai nimic şi totuşi să-ţi păstrezi locul de muncă şi să-ţi primeşti salariul. Cum să nu tânjeşti după asta? Oameni suntem…

6. Trecerea la economia de piaţă nu a însemnat numai reinstaurarea – după jumătate de secol de comedie amară – a relaţiei dintre ce-cum-cât munceşti şi ce bani primeşti (o relaţie încă departe de-a fi corectă, dar funcţionând totuşi, măcar parţial); nu numai dispariţia garantării locului de muncă, orice (nu) ai face; ci şi „aruncarea în apă”, atât pe piaţa muncii, cât şi pe cea a produselor şi serviciilor. Cu puţine excepţii, angajatul epocii comuniste nu avea practic nicio responsabilitate, nu trebuia (ba chiar îi dăuna!) să aibă idei, iniţiative, nu trebuia să găsească el clienţi, să obţină contracte, să se zbată. Astăzi, suntem toţi în luptă directă cu tot ceea ce există – nu numai în România, ci în întreaga lume! Este, fireşte, mult mai greu.

7. Între 1980 şi 1989 am lucrat într-un domeniu tehnologic de vârf (IT), în cadrul unei ramuri industriale de mare greutate (metalurgia), aşa că ştiu foarte bine ce spun: perioada comunistă a însemnat şi o severă desincronizare profesională. Un coleg observa cu îndreptăţire: „Noi nu că nu mai avem ce au ăia din Occident, dar nici măcar nu mai ştim unde au ajuns!” Trecerea bruscă la capitalism a provocat mari probleme, până azi, din această cauză, mai ales celor care depăşiseră o anumită vârstă, când ţi-e greu şi să treci examenul auto, şi să înveţi o limbă străină. Aşa cum destui scriitori consacraţi înainte de 1990 au descoperit că nu sunt în stare să scrie liber, fără „şopârle”, tot astfel multor români le-a venit greu să-şi actualizeze cunoştinţele profesionale – mai ales în condiţiile în care baza materială şi logistica unei mari părţi din economia naţională erau uzate atât fizic, cât şi moral, iar de acces la documentaţie nu putea fi vorba. În aceste condiţii, în România s-a dezvoltat paroxistic un fenomen care oricum ne cam caracteriza: soluţiile artizanale, improvizaţiile, legatul cu sârmă. Or, după 1989, n-a prea mai ţinut. Şi ne e greu. Aşa că suntem nostalgici.

Toate cele de mai sus sunt valabile pentru românii care în momentul decembrie 1989 erau adulţi. Mai mult, greutatea lor e direct proporţională cu vârsta – până la limita celor care apucaseră să cunoască şi să înţeleagă România ante-comunistă. Nu e deloc întâmplător că revoluţia – atât cât a fost revoluţie, adică până în 22 decembrie, 12:47, ora decolării lui Ceauşescu – a fost făcută de tineri şi foarte tineri. Cum bine spunea cineva, comunismul a fost precum Cernobîlul: cu cât te-ai aflat mai aproape de epicentru şi cu cât ai stat mai mult, cu atât eşti mai iradiat. Tinerii nu erau îndoctrinaţi, reduşi la stadiul de legume („un popor vegetal”), consolaţi, victime-complici, fricoşi, colaboraţionişti – precum părinţii lor – şi au decis că nu mai suportă conformismul acestora. Decembrie 1989 n-a fost numai o revoltă împotriva sistemului comunist, concentraţionar, dictatorial, ci şi una împotriva adulţilor care – cu o mână de excepţii – nu făcuseră nimic vreme de o jumătate de secol pentru a se scutura de aberaţia sufocantă şi (sin)ucigaşă.

Şi atunci? Cum se explică faptul că o mare parte dintre tineri cred că era mai bine pe vremea lui Ceauşescu?

În primul rând, nu vorbim despre aceiaşi tineri! A trecut, totuşi, aproape un sfert de veac! Cei care aveau 15-25 de ani în decembrie 89 au acum 38-48. Unii au plecat de mult din ţară, alţii au reuşit să-şi găsească un loc cât de cât sau chiar au pus bazele unei afaceri bunicele. Nici pe unii, nici pe ceilalţi nu-i mai interesează ce s-a ales din idealurile lor de acum 23 de ani. Au descoperit pe cont propriu ceea ce era lege înainte de 1989: Nu contează dacă nu se găseşte unt, contează dacă EU am făcut rost de unt.

Cât despre cei care au azi 15-25 de ani, explicaţia e evidentă. „Tânăra generaţie, căreia îi aparţin şi eu, este departe de-a înţelege trecutul. Aproape nimic din prezent nu o ajută”, scria Valentina Scarlat, elevă de liceu, participantă la prima ediţie a concursului de eseuri iniţiat de Fundaţia Corneliu Coposu (între timp au mai fost două). A fost suficient ca o organizaţie minusculă să lanseze o asemenea competiţie pentru ca sute de adolescenţi CARE NU ŞTIAU NIMIC, PENTRU CĂ NU LI SE SPUSESE, să se documenteze, să afle şi să fie şocaţi de ceea ce au aflat! Despre Coposu, despre închisorile comuniste, despre comunism. Mai toţi au ţinut să se scuze: „Părinţii nu ne-au spus nimic” sau „Comunismul şi tot ce s-a întâmplat în România sunt fie expediate de părinţi în termeni nu întotdeauna denigratori (! – n. TCZ), fie expuse cam sec în manualele de istorie” (Adriana Amalia Pârcălabu). Ori deloc, mai nou, pe motiv că este „o perioadă controversată”!

Dar nu vă faceţi iluzii, dragi adulţi nostalgici: nu e nevoie decât de o scânteie ca tinerii să afle şi să înţeleagă. Experienţa formidabilă pe care am trăit-o cu concursurile Fundaţiei Coposu se adaugă la ceea ce face Academia Civică, de 20 de ani, cu Şcoala de vară de la Memorialul Sighet, la a cărui aniversare l-am auzit pe Dan C. Mihăilescu spunând că a devenit optimist după ce a conferenţiat în multe locuri, în faţa a sute de „oameni între 12 şi 25 de ani” (ce frumos spus!) CARE ŞTIU. Ştiu ce şi cum a fost comunismul.

„Sigur”, a adăugat criticul, „nu sunt toţi, dar ei sunt sămânţa viitorului”.

Distribuie acest articol

408 COMENTARII

  1. Hai să nu ne supărăm și-un cântec vesel să cântăm. Titlul ”Era mai bine pe vremea lui Ceaușescu ” e un pic o frază parșivă pentru că transformă o afirmație relativă într-un adevăr absolut. Comentariile- găsesc o anumită vină – inexistentă în realitate- și o amplifică într-un mod aiuristic. Deci haideți să ne lămurim:
    1. Era mai bine… trebuie exprimată față de un referențial semnificativ. Față de perioada interbelică da, a fost mai bine pe vremea lui Ceaușescu.
    2. N-am fost și nu voi deveni niciodată un nostalgic a comunismului sau al lui Ceaușescu. Ceea ce susțin – și voi continua să susțin- este dreptul fiecărui cetățean al României la un nivel de trai decent.Nimeni nu poate fi tras la răspundere că nu e în stare să devină un afacerist dintr-un lăcătuș. Dreptul la învățământ gratuit, dreptul la asistență sanitară, dreptul la ”un loc curat și bine luminat”- adică la condiții de viață decente fără să fii jefuit la întreținere, dreptul de a citi o carte fără să te ruinezi- sunt drepturi fundamentale în orice țară civilizată.
    3. Guvernanții de azi ar trebui să studieze foarte bine modul în care Ceaușescu producea banii cu care și-a acoperit și datoriile și cu care asigura un acoperiș relativ egalitar. Performanța- și câștigul pe bază de performanță obținută- nu trebuie confundat niciodată cu hoția de cea mai joasă speță- adică exact cum și-au făcut bogații ROmâniei averile.

  2. @Andrei George: ” N-am fost și nu voi deveni niciodată un nostalgic a comunismului sau al lui Ceaușescu”
    @Hantzy: „am considerat mereu stanga ideologista acea tendinta de a considera ca toti suntem la fel, ordonati, uniformi, cu aceleasi talenzte si prioritati (…) Eu am mizat intotdeauna pe individualitate”

    Prin 2000-2002, ori de câte ori se pomenea pe vreun forum de „sovietici vs. europeni/germanici vs. americani”, apăreau câţiva nepoţi de-ai lui Unchiu’ Sam (deşi, după felul în care se exprimau, erau mai degrabă nepoţi de-ai lui Ann Coulter, Sarah Palin şi Fred Phelps…) care începeau să facă spume precum câinele turbat: europenii sunt nişte rahaţi cu ochi, destrăbălaţi, puturoşi, homosexuali, fără credinţă, antisemiţi, invadaţi de arabi, l-au votat pe Hitler etc (în perioada aceea, cu Al-Aqsa Intifada în toi şi cu pregătirile de invazie a Irakului, atitudinile faţă de evrei şi arabi în SUA şi Europa erau cam antagoniste, ca să ne exprimăm elegant :) )

    Imediat ce întâlneau o ripostă hotărâtă, aceleaşi personaje întorceau brusc foaia fără nicio ruşine: „cultura europeană”, „am fost în Europa”, „îi admir pe europeni”, „fraţii noştri”, „să rezolvăm elegant disputele, prin negociere”, „fără violenţă” etc

    • Dle. Nautilus, nu prea înțeleg sensul mesajului dvs. NU l-am apreciat și nu-l apreciez pe Ceaușescu dar nu pot accepta nici minciunile propagate de niște persoane care nici măcar n-au trăit epoca, minciuni stricte de propagană partinică ”ce rău era atunci”. Am văzut tot despre ce vorbesc- și sunt un judecător obiectiv pentru că nu am idealizat niciodată economia românească. Era mai bine pe timpul lui Ceaușescu decât în 1936 sau în 1943. Nimeni nu-ți dădea ”pomană”- trebuiai să te înscrii într-un sistem de muncă. Nimeni nu te lăsa să faci ce vroiai. Spre deosebire de momentul actual exista o industrie care angaja câteva milioane de români. Aceste milioane produceau ceva vandabil- pentru că altfel Ceaușescu nu avea de unde să-și plătească datoriile. Astăzi nu mai există industrie și nu se produce ceva vandabil- datoriile le plătim noi direct din buzunar.
      Curentul electric era ieftin- și asta ținea în jos o serie de prețuri. ”Îmbunătățirea” imediat după 1989- când toți directorii RENEL și-au tras niște salarii mizerabile- ducând prețul curentului către cer și determinând mizeriile de mai târziu- n-a contribuit cu nimic la creșterea nivelului de trai în ROmânika.

  3. Cei care suspina dupa „binele” regimului comunist uita ca acel regim s-a prabusit sub povara de nesuportat a esecului propriu. In 1989 cei mai constienti de iminenta prabusirii au fost tocmai elita comunista si multimea de securisti si bisnitari care roia in jurul lor, ei au fost si profitorii tranzitiei, ei au fost singurii pregatiti pentru eventualitatea unei prabusiri a sistemului comunist mondial. Nici revolutionarii – reali sau inchipuiti – nici americanii, nici Gorbaciov, nici extraterestrii nu au doborit comunismul; comunismul s-a prabusit singur in 1989 in Europa si doi ani mai tirziu in URSS, surprinzindu-i pe toti, pentru ca a fost un sistem aberant, incapabil de evolutie, ineficient, generator de coruptie la scara intregii societati. Si, da, criminal – a lasat in urma peste 40 de milioane de cadavre si o cantitate imposibil de estimat de vieti distruse, frinte, peste tot unde a functionat. Este stupid sa compari comunismul cu capitalismul pentru ca este ca si cind am compara un cadavru cu un om viu. Capitalismul – cu toate minusurile lui, pe care unii le descriu cu patos si manie, este un sistem functional inca, in timp ce comunismul este o utopie defuncta. Nu conteaza daca aveti amintiri duioase sau nu despre perioada comunista, nu conteaza daca v-ati dorit sa mai fi tinut nitel, nu conteaza daca franzela era 1 leu sau 4 lei si 15 bani ! Acel sistem a murit. E adevarat ca hoitul sau mai pute inca si ca e greu sa-l uitam; dar e mort si nu va mai invia.

    • Eu n-aş fi atât de sigur.

      Cariera politică a tovarăşului „Vlad Cioară” (adică Vladimir Voronin) demonstrează că niciodată nu ştii de unde sare (co)mu(n)istu’ cu votu’.

    • Miopule dragă, ia uită-te acuma la stânga și o să vezi vreo câteva miliarde de persoane care cântă ce ? ”Estul e roșu”, cumva ?
      În realitate nimic nu se prăbușește singur. În realitate, ghici ce ? S-a întâmplat cam ce spunea Stalin apropo de burghezia roșie- aparatnicii de nivel 2 și 3 au prăbușit sistemul (care n-a fost niciodată comunist) pentru a putea profita direct și fără rușine.
      Reluând, rezumând- n-a meritat moartea a 1000 de oameni pentru ca să ajungă Țiriac sau Becali miliardari.

  4. Mai oameni buni… simplul fapt ca puteti face o comparatie libera si o discutie despre cat de bun e comunismul arata diferenta dintre sisteme. tare sunt curios ce se intampla prin 1987 daca iesai in piata victoriei si ziceai ca e mai bine pe vremea Regelui… sau si mai tare dansai pinguinul.

    Marea distrugerea comunismului a fost ca a distrus elita umana si constiinta nationala a tarii nu ca a taiat curentul, economie si alte balarii. Germania era zob dupa al doilea razboi mondial si in 10 ani era prima putere economica a europei… dar au avut oameni de stat si popor nu fosti nomenclaturisti si dobitoci cumparabili cu un mic si o bere la vot.

    Familia mea a avut 3 detinuti politici care nu vreau sa mai zic ce au indurat prin puscarii.

    Dar pentru nostalgici exista speranta! Se poate emigra in coreea de nord , cuba , vietnam…

    Aaa si inca o chestie . Cat timp toti analfabetii si dobitocii o sa voteze dupa cat de frumos sau al naibi e un candidat sau altul (sau si mai tare pe un kg de faina…) nimic nu o sa schimbe

    • …”sau, si mai tare, dansai pinguinul” (virgulele le-am pus eu)
      Tare de tot este, de fapt, ceea ce propuneti dvs: protestul anticomunist prin Pinguin. Nu m-as fi gandit. Dar ce este, in fond, Pinguinul? Este acest Pinguin o asa mare cucerire democratica post-decembrista? Reprezinta Pinguinul o realizare culturala majora? E Pinguinul libertatea in forma pura? Sau ar fi fost Pinguinul, in opinia dvs, revolta maxima, provocarea absoluta, forma suprema de protest impotriva comunismului, atunci, la vremea aceea? Este/ar fi fost vreun asset valoros, ceva? Sau care e ideea/faza cu Pinguinul, puteti elabora? Simt ca-mi scapa ceva…

    • ….”sau, si mai tare, dansai pinguinul” (virgulele le-am pus eu)
      Tare de tot este, de fapt, ceea ce propuneti dvs: protestul anticomunist prin Pinguin. Nu m-as fi gandit. Dar ce este, in fond, Pinguinul? Este acest Pinguin o asa mare cucerire democratica post-decembrista? Reprezinta Pinguinul o realizare culturala majora? E Pinguinul libertatea in forma pura? Sau ar fi fost Pinguinul, in opinia dvs, revolta maxima, provocarea absoluta, forma suprema de protest impotriva comunismului, atunci, la vremea aceea? Este/ar fi fost vreun asset valoros, ceva? Sau care e ideea/faza cu Pinguinul, puteti elabora? Simt ca-mi scapa ceva…
      In rest, in mare, sunt de acord cu dvs; limbajul folosit sau invitatiile in excursii exotice pentru nostalgici nu sunt tocmai potrivite, insa. E opinia mea.

  5. calin,
    am petrecut impreuna 5 ani ( 1 de armata +4 de facultate) …subiectul deschis de tine este unul foarte sensibil….am citit cam jumatate din postarile de aici si m-am hotarat sa scriu si eu cateva cuvinte sa-mi vars of-ul…ca si acum, si atunci existau oameni descurcareti si unii mai putin…unii stateau la coada la lapte altii lasau sticlele la rand….eu nu eram membru de partid, nu colaboram nici cu securitatea, nici nu aveam rude „sus puse”…..am facut o facultate pentru ca am vazut ce inseamna sa traiesti dintr-un salariu de tehnician( 2300lei) si o pensie de boala(600lei)….drept urmare inca din clasa a XII-a am dat primele meditatii la matematica….le-am intrerupt dupa 30 de ani cand nu mai meritau efortul…. toata facultatea m-am intretinut singur din bursa (cei 500lei pe care-i primeam lunar -numai daca aveai media generala pe trimestru minim 7- si din meditatii….50 lei 2ore)…nu am suferit de foame si am mancat de toate in perioada 75-89…luam carne de la complexul studentesc tei ( muschi de porc cu 80 lei – pulpa de porc era 37 la magazin cand se gasea)…salam de sibiu si ghiudem de la capsa ( 120 kg) dar dupa servici 7.30-16 aveam meditatii de la 16-30-18,30 si apoi de la 19-21 …in 83 am fost in excursie in URSS, in 83 in RDG, in 85 URSS in 86 China(45.000lei- 2/3 dintr-o dacie), in 88 un tur de tari socialiste( ungaria, polonia, cehoslovacia, rdg) in 83 am plecat de la ministerul petrolului la magazinul unirea prin demisie- de neconceput pentru acea perioada- pentru ca aici se dadeau salariatilor ca bonus 2 kg de carne de porc pe saptamana si un borcan de ness( evident contra cost- dar la pretul de magazin) si ma mai „lipeam” si de alte produse….apoi am considerat ca ma plafonam aici si am plecat la exploatarea lemnului…nu vreau sa-mi fac un cv dar din ceea ce am prezentat se vede ca daca doreai ceva puteai realiza si atunci….
    din punctul meu de vedere, acum e mult mai rau decat atunci….si cand spun asta ma refer in special la tineret….atunci noi aveam un tel- sa facem o facultate sa fim platiti mai bine, sa muncim fizic mai putin….la liceul meu teoretic nimeni nu facea meditatii pentru a lua BAC-ul….sunt convins ca nici la tine….invatai sa dai examen sa intri undeva…cine putea se batea sa ocupe un loc la facultate… cine nu ramanea „meserias”…si nu era nici o rusine…acum? cati tineri isi doresc ceva? doar bani de la parinti….unde se vor angaja „meseriasii” de azi? evident nu ma refer la varfurile care pleaca pe capete din tara ci la marea masa de tineri care nu iau BAC-ul….unde se angajeaza? cine are nevoie de ei?….
    referitor la cei ce pleaca din tara….oare e corect? n-ar trebui sa fie pusi sa plateasca scolarizarea platita din banii nostrii ai tuturor? au plecat mii de medici…e dreptul lor sa duca o viata mai buna…dar de ce cu banii luati de la mine pentru scolarizarea lor …olimpicii nostrii pleaca afara…foarte bine….dar iarasi intreb…de ce sa beneficieze de impozitele platite de mine care traiesc in aceasta tara….si platesc scolarizarea lor pentru a-mi fi mie mai bine mai tarziu…sa aduca acea plus-valoare de care natia are atata nevoie…dar ei pleaca…. o fi corect?…eu cred ca nu!
    diferenta dintre cele doua regimuri o pot caracteriza intr-o singura fraza…
    inainte de 89 daca erai intelectual erai marginalizat( dar iti era recunoscuta munca depusa in timpul facultatii)….acum nu avem nevoie de intelectuali( de aceea am creat fabricile de diplome care au facut ca si oamenii de servici sa aiba facultate)…
    era mai bine inainte? este mai bine acum….?
    greu de raspuns….
    oricum de vreo 4 ani nu mai am servici….am fost disponibilizat dupa preluarea de o „multinationala” a societatii unde lucram….la 53 de ani eram prea batran pentru a fi angajat undeva( mai ales ca ultimii 25 de ani fusesem sef de IT in diverse institutii ale statului)…si am trecut iar la meditatii…asa incat textele ca numai cine nu vrea nu lucreaza sau sa-ti iei al doilea servicu nu prea sunt corecte dupa o anumita varsta…evident nu am incercat sa fiu paznic undeva sau mai stiu eu alta slujba….am cautat ceva in IT….
    datele statistice nu pot fi folosite decat pentru a manevra adevarul in ce sens vrea cel ce le utilizeaza….

    • Mihai,
      Excelenta expunerea ta, chiar daca este un pic personalizata. Dar este absolut normal sa introduci in ecuatie aspecte de ordin personal, doar a fost si este vorba de viata noastra. Citind o gramada de postari absolut tembele, ignorante sau rau-intentionate, eram tentat sa raspund, asa mai mult din frustrare. Dar ai spus tu foarte bine cam tot ce era de spus. Una peste alta, oricine om normal si de bunacredinta care compara in mod obiectiv cele doua perioade nu poate ajunge decat la o singura concluzie: DA, ERA MAI BINE PE VREMEA LUI CEAUSESCU! Ma refer bineinteles la orice om normal care a trait in ambele sisteme si care nu a parvenit dupa ’89 prin tot felul de „inginerii financiare” si afaceri paguboase cu statul (paguboase pentru statul roman, desigur). Nu ridic osanale vechiului regim, erau si atunci o gramada de lucruri care nu erau in regula, chiar pot spune ca pe vremea aceea eram nemultumit. Dar acum, avand termen de comparatie cei 23 de ani de „democratie capitalista”, ma simt nevoit sa imi „reevaluez” pozitia. Da, cu toate imperfectiunile, greselile si lipsurile sistemului, ERA MAI BINE INAINTE pentru marea masa a populatiei. Si mai e o chestie care ma enerveaza la culme: absolut toti detractorii fostului sistem bat moneda in permanenta doar pe lipsurile din anii ’80! Nici unul nu sufla o vorbulita despre realitatea incontestabila ca in anii ’60 si mai ales ’70 in Romania se traia mai mult decat decent. Ca sa introduc si eu o nota personala, imi aduc aminte cum, copil fiind prin anii’ 70, nu puteam sa stau iarna la fereastra apartamentului de bloc cu fundu’ pe calorifer, asa fierbinte era! Si atunci cum ramane cu „frigul de neindurat din apartamente” despre care vorbesc o gramada de agarici pe aici? Na’, ca mi-a iesit si o rima! Si apropo, apartamentele alea erau construite de comunisti si date „moca” cetatenilor… E adevarat ca mai ales in a doua jumatate a anilor ’80, chestia cu caloriferul fierbinte nu mai era valabila, dar nici nu am facut turturi la nas prin casa! Si ce nu inteleg, sau nu vor sa inteleaga vajnicii anticomunisti care turuie permanent despre lipsurile din acei ani este faptul ca acele sacrificii macar au avut o finalitate benefica pentru tara, nu au fost in zadar. Ma refer la faptul ca in acea perioada am reusit sa achitam intreaga datorie externa, realizare extraordinara si fara precedent in lume. Si in aceeasi perioada de lipsuri, s-au facut investitii strategice colosale, precum Canalul Dunare-Marea Neagra sau Centrala Nucleara de la Cernavoda ( exclud din acesta categorie megalomana Casa a Poporului, cu toate ca observ ca este principala atractie pentru straini in Bucuresti). Spre comparatie, sa-mi spuna cineva ce spanac de investitii comparabile au facut in 23 de ani penalii de la putere? In schimb, avem zeci de miliarde de euro debit extern, datorat in special unui consumism cretin incurajat si intretinut in mod iresponsabil si unui servilism gretos fata de UE, Marele Licurici, FMI sau BM…

      • Stimate domn, vorbiţi suav despre „imperfectiunile, greselile si lipsurile sistemului”. Nimic nu e perfect, nu-i aşa? E loc şi de mai bine, promit să…
        V-aş întreba: absenţa alternativei politice, cenzura, absenţa dreptului de a spune ce gândeşti, a celui de a călători liber, a celui la liberă asociere, poliţia politică, imbecilizarea propagandistică, cele 2 ore TV cu Ceauşescu, obligaţia de a face copii, Gheorghe Ursu şi ceilalţi (ca să vorbesc numai de perioada Ceauşescu, nu şi de puşcăriile comuniste) – toate astea sunt imperfecţiuni, greşeli sau lipsuri? Aşa, neplăcute, dar nu grave, nu?

        Nu, nu ignor că au fost perioade diferite, dar dacă invocaţii anii 70, musai să-i invocati şi pe 50-60! Şi-apoi, nu vă-ntrebaţi DE CE după „decenţii” ani 70 au urmat, inexorabil, anii 80?

        „acele sacrificii macar au avut o finalitate benefica pentru tara, nu au fost in zadar. Ma refer la faptul ca in acea perioada am reusit sa achitam intreaga datorie externa, realizare extraordinara si fara precedent in lume”. Păi, şi chiar nu vă-ntrebaţi de ce a fost fără precedent şi fără post-cedent? Pentru că NU AŞA se face, la nivel macroeconomic nu contează ce datorii ai, ci ce putere economică e în spatele lor. SUA au fost multă vreme primul datornic mondial! Iar ţări ca Polonia sau Mexic au fost iertate de datoriile de zeci de miliarde, în vreme ce noi muream – la propriu şi la figurat – să le plătim. A fost a doua mare prostie economică a lui Ceauşescu, prima fiind chiar motivul pentru care – fără să ne consulte! – făcuse acele datorii, care aveau să fie plătite pe spinarea noastră. Care a fost finalitatea? Care a fost rentabilitatea acelor „investitii strategice colosale?” Repet: am lucrat 8 ani în Ministerul Metalurgiei, am fost în combinate, nu pot fi aburit cu măreţele citadele, erau INVESTIŢII PROASTE, care au falimentat natural şi logic.

        Dacă măreţele edificii au fost rentabile, întrebarea e simplă: de ce nu s-au plătit datoriile din profitul obţinut, fără să fie afectat nicicum nivelul de trai? Ba, la calitatea de „investiţii strategice colosale”, ar fi tebuit să asigure ŞI creşterea nivelului de trai!

        PS: Vă rog frumos, nu mai vehiculaţi şi dv. legenda cu statul care dădea case. Poate că dv. aţi primit „moca” un apartament. Eu nu, aşa cum am şi povestit mai sus. UNII primeau „de la stat”, restul erau obligaţi să-şi cumpere. Cu credit şi rate pe 10-15 ani, cam ca şi acum. Am cunoscut, în schimb, prea bine, statu care LUA case cu japca, le demola, şi oferea în schimb un apartament la bloc, în limita a 80.000 de lei, chiar dacă îţi ridicaseşi singur o casă cu etaj, grădină etc. Au fost oameni care s-au sinucis din cauza asta, memoria lor merită un pic de respect.

        • La fel de stimate domn, imi cer scuze ca raspund atat de tarziu, dar vorba aceea, „mai bine mai tarziu…”. Incerc sa raspund pe rand celor sustinute de dvs., in ordine aleatorie.
          Nu m-am referit la perioada anilor ’50-’60 pentru ca impresia mea a fost ca aici se face o comparatie intre „era” Ceausescu versus cei peste 23 de ani de „democratie capitalista”. Este adevarat ca perioada ’50 – ’60 a fost una din cele mai negre din istoria moderna a Romaniei, dar sa nu uitam ca eram o tara sub ocupatie sovietica si abia iesita dintr-un razboi devastator. Spre comparatie, si in Marea Britanie de exemplu alimentele au fost rationalizate pana prin ’58-’60, iar in ceea ce priveste represiunea politica, sa nu uitam ca in aceeasi perioada in „ultra-democrata” SUA facea ravagii celebrul „McChartism”. Repet insa, nu cred ca aceasta comparatie este in discutie aici.
          Vorbiti despre „absenţa alternativei politice, cenzura, absenţa dreptului de a spune ce gândeşti, a celui de a călători liber, a celui la liberă asociere, poliţia politică, imbecilizarea propagandistică, cele 2 ore TV cu Ceauşescu, obligaţia de a face copii, Gheorghe Ursu şi ceilalţi …”! Hai sa le luam pe rand:
          Absenta alternativei politice: halal alternative politice avem de 23 de ani… PSD, PDL, PNL, UDMR si toti care s-au perindat la putere, toti „o apa si-un pamant”. Incompetenti, hoti, tradatori… Astfel a ajuns partidul OTV sa obtina 15% din voturi!!!
          Cenzura, absenta dreptului de a spune ce gandesti: exista din plin si acum. Impunerea produsului de import numit „corectitudine politica” reprezinta noua cenzura, mult mai subtila si perversa, si deci mult mai periculoasa.
          Dreptul de a calatori liber: da, calatoresc liber doar cei cu bani nemunciti si capsunarii… Restul, unii „calatoresc” intre casa si serviciul prost platit, cu escale pe la banci pentru plata ratelor, altii eventual pana la Oficiul Fortelor de Munca, bineinteles degeaba… Acum serios, la ce-ti foloseste un drept la care nu ai acces din motive economice?
          Politia politica: prezenta din plin si acum, sub alte denumiri si forme decat Securitate. Avalansa de stenograme ale convorbirilor telefonice interceptate spune totul…
          Imbecilizare propagandistica, cele 2 ore de TV cu Ceasca: acum avem imbecilizare manelistica, consumista si platita politic, 24 din 24. Chiar nu observam ca fiecare post TV important are afiliere politica interna si ca toate la unison ii pupa-n cur pe americani? Iar cele 2 ore de TV au fost doar dupa 1985 (exact ceea ce spuneam in postarea initiala despre incorectitudinea judecarii perioadei ’65-’89 aducand argumente referitoare numai la anii ’80!).
          Obligatia de a face copii: asta e prea gogonata, nici n-ar merita discutata. Cine naiba te obliga sa faci copii?!? Totusi, daca va referiti la interdictia avorturilor, va aduc la cunostinta ca in Irlanda, tara care nu a cunoscut comunismul si nici pe Ceausescu, avortul este interzis si in ziua de azi. Si mai sunt si alte tari cu legi restrictive cu privire la avort.
          Gheorghe Ursu si ceilalti: ce nu este in regula cu aceasta afirmatie? Simplu, nu au existat „si ceilalti”, a fost DOAR Gheorghe Ursu! Regretabil si condamnabil, este adevarat, dar UNUL in 25 de ani??? Nu prea seamana a represiune politica prea draconica… Spre comparatie, in Italia la protest antiglobalizare un tanar impuscat mortal de politie, in Marea Britanie la proteste anti G-8 un cetatean omorat in bataie de politie, chiar zilele trecute in Turcia un tanar manifestant anti-guvernamental ucis de politie…Se pare ca ne incadram in norma „democratica” europeana!
          Cat despre „inutilitatea investitiilor strategice colosale”, nu pot decat sa ma minunez (cu tristete) ca cineva poate considera „INVESTITII PROASTE” obiective precum Canalul Dunare-Marea Neagra, Centrala Nucleara Cernavoda, Platforma Petrochimica Midia Navodari si altele asemenea la care eu ma refeream.
          Afirmati ca Ceausescu a facut datoriile „fara sa ne consulte” si ca „au fost platite pe spinarea noastra”. Nu neg, insa va intreb cine ne-a consultat in ultimii 23 de ani cand s-au facut imprumuturi incomparabil mai mari decat a facut Ceausescu, fara insa a se vedea nimic concret realizat in folosul tarii? Avem cu totul aproape 100 de miliarde de euro datorie externa, spuneti-mi si mie pe ce au fost cheltuiti, pentru ca eu unul nu vad nimic! Si cam ale cui spinari credeti ca o sa platesca datoria asta colosala? Cumva ale noastre, ale copiilor si nepotilor nostri?

          PS: Din pacate nici eu nu am avut norocul sa beneficiez de un apartament „moca” de la stat. Eram prea tanar, nu aveam famile, asa ca eram in coada listei. Apoi a venit lovitura de stat si s-a terminat cu „pomana socialista”. Dar faptul ca statul dadea apartamente gratuit pentru sute de mii de romani este pura realitate si nicidecum legenda, si stiti asta la fel de bine ca si mine. Cat despre demolati, ar trebui sa-i mentionati si pe cei multi care s-au trezit din case darapanate cu WC in fundu’ curtii in apartamente moderne de 3 sau 4 camere. Nu de alta, asa, pentru obiectivitate…

          • Mă limitez de data asta la un singur aspect, pentru că majoritatea contra-argumentelor dv. sunt cunstruite pe acelaşi mecanism, cu care, mărturisesc, nu pot să mă lupt şi mă dau bătut: eu spun „Ieri a plouat rău!” şi dv. răspundeţi „Da’ nu vedeţi că-s nori şi azi?”
            Aşadar, televiziunea. Mai ales că am mai auzit chestia asta năucitoare. Cum Dumnezeu puteţi compara ce aveţi azi la TV cu ce aveaţi în anii 80!? Aş mai înţelege dacă v-aţi referi la anii 70 (apropo, am invocat anii 50-60 NUMAI pt că dv. i-aţi pomenit pe 70; altfel, da, articolul meu e despre anii 80) – dar nici măcar atunci, pt că atunci aveam 2 canale şi acum avem zeci! Existenţa accesului liber la canalale străine nu intră şi ea în comparaţie, în aprecierea SCHIMBĂRII? N-aveţi „imbecilizare manelistica, consumista si platita politic” pe canalele Discovery, pe cele de sport, pe cele de filme! Dar chiar dacă ne-am referi exclusiv la cele româneşti sau exclusiv la TVR, există Viaţa spirituală, Ferma, Profesioniştii, Garantat 100%, la PRO TV România te iubesc şi destule filme şi emisiuni de divertisment de calitate etc., dacă vreţi vă fac o listă de cel puţin 50 de programe săptămânale la care veţi subscrie că sunt bune sau foarte bune. Mai mult decât atât, chiar emisiunile PROASTE (talk-show-uri politice, manele şi ce mai vreţi dv.) sunt categoric preferabile la ceea ce era la TVR în 1989!! Măcar că te distrezi! În fine, prostirea prin manele şi cea plătită politic e preferabilă celei comuniste – ştiţi de ce? Pentru că atunci ceea ce vedeai la TV te aştepta şi la serviciu, şi la sindicat, şi la partid, şi la UTC – şi atunci efectul era maxim.
            Zău, serios vorbind, pot înghiţi toate celelalte comentarii, nu mai continui, dar renunţaţi la ăsta, că sunteţi om serios!
            Mulţumesc,
            Al dv. TCZ
            PS: Da, după 1985, dar încă o dată, de ce? Pentru că asta era DIRECŢIA. Peste alţi 4 ani ar fi rămas, probabil, o oră.

        • PS 2: „SUA au fost multă vreme primul datornic mondial!” Sunteti in eroare, America ESTE primul datornic mondial! Cum au nevoie de ceva „maruntis” cum pun in functiune tiparnita de bani numita Federal Reserve si mai scot cateva miliarde fara nici o acoperire… Dar cam cat timp credeti ca o sa mai mearga „alchimia” asta financiara? 2008 a fost doar primul avertisment dat de o piata mondiala deregularizata, sufocata de bani fara acoperire si de credite acordate aiurea de bancheri lacomi si incompetenti…

  6. Era mai bine sau nu pe vremea lui Ceausescu este o chestiune impersonala. Conduce catre comparatia dintre doua sisteme, unul perfect in teorie, dar cretinoid in practica (comunismul, evident), celalalt excelent in teorie, dar dezumanizant in mare parte in practica. Indiferent de parerea noastra comunismul a pierdut lupta ideologica definitiv. Dar sa revenim la articol…
    Multi au trait mai bine pe vremea lui Ceausescu. Ajunsi acum la varste inaintate nu considera un mare beneficiu facebookul, calatoriile in Grecia sau programele variate de la TV. Ei pur si simplu traiesc mai prost. De ce simtim nevoia sa-i catalogam ca fiind comunisti sau inadaptati? Trec peste cifrele din articol care se refera mai mult la Bucuresti, nu la toata tara….
    Vreau doar sa atrag atentie asupra unor aspecte UMANE care s-au pierdut:
    1. Oamenii citeau mai mult. Din plictiseala, de revolta, din educatie, habar n-am.
    2. Oamenii se distrau si socializau mai mult. Socializarea este, alaturi de uleiul de masline, unul dintre ingredientele demonstrate stiintific ca maresc speranta de viata la greci, spre exemplu.
    3. Oamenii se ajutau intre ei. Cand „se bagau” pulpe de pui (care de multe ori se dovedeau a fi maxim tacamuri) era informata toata micro comunitatea. Desi riscai ca vecinul sa ia ultimul pui.
    4. Intelectualii, blamati de regim, erau respectati de muritorii de rand. Acum Andrei Plesu este mai sarac si mai putin prezent in media decat Florin Salam.
    Cred ca ajunge, ca sa nu par comunist.
    Ce vreau sa zic este ca tinerii pe care inclusiv dvs ii obladuiti ar trebui mai degraba sa invete valori, nu ideologii. E clar ca a fost mai rau. Dar pentru mine e la fel de clar ca nu as schimba nicio secunda din trairile mele comuniste, dupa cum nu regret secundele petrecute in capitalism. Dar nu putem sa negam ca laptele de vaca direct din țâța vacii era mai gustos decat laptele la tetrapack de astazi.

    • În primul rând, vă mulţumesc pentru comentariu. Chiar cred că avem toţi de căştigat dintr-o discuţie. Fie şi în contradictoriu sau mai ales aşa!
      Aveţi perfectă dreptate: capitalismul şi democraţia au adus beneficii care nu-i interesează pe toţi. Exemplul cel mai simplu: libertatea cuvântului nu e o miză pentru cei care nu au nimic important de spus.
      Îndrăznesc însă să vă contrazic, foarte pe scurt, în alte idei:
      – nu am calificat pe nimeni drept comunist; la urma urmei, ştiţi bancul: era mai bine, că eram mai tineri; motivele nostalgiei sunt multiple;
      – comunismul NU era perfect nici măcar în teorie, fie şi doar pentru faptul că era complet nerealist. Putem intra în detalii.
      – nu e adevărat că se citeşte mai puţin! am făcut anchete jurnalistice pe tema asta, se citeşte mult mai mult! Impresia de „mai puţin” vine din faptul că apar de mii de ori mai multe titluri, care se împart la acelaşi public. Aici e chiar simplu de dovedit, cu cifrele de vânzări.
      – da, socializam mai mult, din trei motive: 1: N-aveam alternative prea multe; 2. Acum, timpul e folosit la maximum pentru a obţine mai mulţi bani (atunci n-aveam de unde). 3. Ne-am mutat pe Internet. Dar să ştiţi că mişcarea revine! În Bucureşti sunt cluburi de „board games” (gen Monopoly) şi de… concursuri de cultură generală, pe echipe!
      – e adevărat, dar trist, să dăm ca exemple de solidaritate situaţii care n-ar fi trebuit să existe…
      – sigur că Pleşu stă azi mai prost ca Salam, dar stă mai prost ca Pleşu din anii 80?

  7. Era si mai bine, si mai rau.
    Cat priveste o locuinta, un loc de munca usor unde nu trebuia sa faci mare lucru ba mai pute-ai sta si cate o saptamana acasa (bine inteles pontat) si mai sunt exemple. Era mai bine pe vremea lui ceausescu. Eu am lucrat de la varsta de 17 ani si pana la 45, am fost o singura data o saptamana cu familia la mare. Mai mult nu au ajuns banii, de si lucram in mina de carbuni.
    Nu se pot toate amintii aici, dar cateva amintiri ne insotesc pana vom pleca de pe pamant. In 89 intram in alimentara, si nu erau decat cateva conserve de tocana de legume puse pe rafturi, cu distanta mare intre ele ca sa fie rafturile pline. Aveam ratie la zahar, la unt, la oua, la carne de pui, un pui pe luna la o familie, la carne de porc sau vita, nu primeai decat daca cumparai si un kg de oase care ti le baga intr`o plasa, si afara trebuia sa le arunci caci aveau aroma de hoit. Am facut rost de cafea nu pentru a o bea, ci pentru a o da la seful alimentarii, care si el la randul lui imi dadea un cofrag de oua, sau venea atunci cand ma vedea la rand, imi lua plasa cu sticle goale de lapte si mi le aducea pline. RUSINOS dar asa a fost. Daca aud tinerii de azi nu le vine sa creada. O masina eu nu am reusit sa cumpar in 18 ani de mina nici macar o rabla. Cat priveste alimentatia, e o diferenta intre atunci si acum, ca de la cer la pamant.. Cat priveste educatia, la fel. Cat priveste respectarea legilor, la fel. nainte de 89 daca ai dat o palma la cineva, trebuia sa faci inchisoare, sau cel putin amenda. Acum poti sa omori un om si te judeca in stare de libertate pentru ca nu mai este loc in penitenciar. Daca azi primesti o palma trebuie sa mulzumesti lui Dumnezeu ca ai scapat asa ieftin. Cu cat a crescut criminalitatea, mai bine sa nu mai vorbim. Am facut o renovare la apartament si a trebuit sa merg sa rezolv si cu niste acte, imbracat in salopete. Am intrat la posta sa cumper un timbru, dar am iesit din rand doar sa intreb daca are timbre. Cand am stat din nou in acelasi loc la rand, am fost apostrofat cu „jegosule” de ce nu stai la rand. Am trecut peste o trecere de pietoni, si in urma mea a venit un tanar cu masina, a deschis geamul la use, si m-ia tras o injuratura. Dece, nu am inteles. Asa sunt educati tinerii acum in democratie. Am uitat sa spun ca satul de foame, in 89 am hotarat sa plec din tara, si deci acum avand o masina si venind in vizita in Romania, am fost talharit la drumu mare chiar de politistii care au insistat ca am depasit viteza legala si ca trebue sa platesc amenda. Am cerut sa mi se dovedeasca, dar nu au vrut nicicum spunandu-mi ca la tribunal vor dovedii. Am preferat sa platesc, decat sa mai lungesc problema.” Talharie la drumu mare” din partea celor care ar trebuii sa ne apere de talhari. „E mai bine, si e mai rau”

  8. Mi-a mai aparut in amintire un caz intamplat in Deva unde am intrat la o brutarie pentru a o ruga pe femeia care vindea, sa-mi dea o franzela (nu aveam cartela, caci nu locuiam in Deva) dar trecand am vrut sa nu merg cu mana goala la fica mea care era la scoala la Geoagiu. Am fost refuzat categoric, de si am implora-to mult. Atunci o batranica ce se gasea in urma mea, a spus: Ai dau eu cartela mea caci eu mai am putina paine acasa. Asa am mers si eu cu o franzela la fica mea. Si acum intreb pe cei care plang pe ceausescu, nu cumva ati ramas cu aceiasi mentalitate comunista?

  9. Atata propaganda negativa la mancarea de pana in 1990 n-am pomenit si nu am vazut.Aveam 18 ani cand a cazut Ceausescu.Si eu am trait vremurile acelea.Nu am murit de foame si nu a murit nimeni de foame. In Bucuresti si/sau in marile orase ale tarii mancarea din alimentara o puteai gasi si in restaurante si la hotelurile restaurant.
    Asa cum in zilele noastre iti cauti un loc de munca,foarte greu cu pile si cu mari relatii( daca le ai), asa se intampla si cu mancarea, de atunci, numai ca o si gaseai in restaurante, dar trebuia sa te duca capul.Astazi iti poti permite sa intri si sa consumi intr-un restaurant(macar o data pe luna) fara un venit lunar de cel ptin 2000 lei?. Eu zic ca nu.
    Si culmea este ca asa zisa mancare si produsele alimentare (pe care vi le-a creat democaratia)nu sunt decat niste LĂTURI,cu scopul de a imbolnavii si mai mult populatia, pentru ca ce sa vezi, suntem prea multi pe planeta.Am ajuns o colonie si nu se doreste decat subjugarea noastra economica.Asta s-a dorit de fapt cu ajutorul tradatorilor.
    Educatia este distrusa aproape complet pentru ca populatia sa fie manipulata mai usor.
    Ce folos ca acum poti sa vorbesti si sa protestezi ca nu ai cui. Ba mai mult daca deranjezi prea mult te trezesti si la inchisoare.
    Poti sa te misti acum in UE si peste, in toata lumea, dar numai daca ai bani.DISCRIMINAREEEEEEEEEEEEEEE!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
    Eu nu am crescut cu droguri la poarta scolii si cu pistolari pe strada ca in vestul salbatic.
    O fi bine, o fi rau.
    CÂTĂ CORUPŢIE EXISTĂ ACUM LA TOATE NIVELELE SĂ NE FEREASCĂ D-ZEU LA MAI MULT.
    Cat priveste industria Romaniei,trebuia modernizata INTENSIV dupa 1990,deoarece a fost modernizata EXTENSIV. A inceput sa fie distrusa de Iiescu si Petre Roman ( pentru ca au spus ca este un morman de fiare vechi) continuata pana azi si continua, ce a mai ramas.
    O fi bine sa fi sclav pe teritoriul tarii tale cand sute de ani unii domnitori acestei tari au luptat si au murit pentru independenta tarii.
    Faptul ca bogatiile din subsolul tarii este atractia strainilor si neputinta sau mai bine zis TRĂDAREA politicienilor,este clar ca traim intr-o colonie aproape 100%.

    • Am discutat mai sus despre toate astea. Doar câteva aspecte aici:
      1. „.Nu am murit de foame” – şi acum?
      2. ” In Bucuresti si/sau in marile orase ale tarii mancarea din alimentara o puteai gasi si in restaurante si la hotelurile restaurant”. – să zicem (deşi nu e aşa) – şi câţi din cei 22 de milioane de români puteau hrăni restaurantele? Că dv. sau eu am cumpărat o dată sau de 10 ori unt de la restaurant (ceea ce, recunoaşteţi, e o anomalie!), asta nu înseamnă nimic la scara unui popor.
      3. „Poti sa te misti acum in UE si peste, in toata lumea, dar numai daca ai bani”. Se pare că 2 milioane de români au bani – atâţia ies anual din ţară, cf. înregistrărilor de la graniţe.

  10. D-le Zarojanu, v-am apreciat analiza sumara a perioadei lui Ceusescu,dar nu a-ti pomenit nimic de viata oamenilor de pana la 18 ani,excluzand goana dupa bunurile de larg consum (dupa 1980, ca acum le gasesti dar nu ai bani sau sunt proaste).
    De ce spun acest lucru, pentru ca in perioada aceasta se formeaza omul(excluzand propaganda comunista).
    Câte tentantii / ispite existau atunci si cate acum ???????????????????
    Câtă siguranţă exista in şcoli si pe strada atunci si câtă acum ??????????????????.
    Este perioada cea mai importanta din viata omului de până la 18 ani.
    Din acest punct de vedere domnule Zarojanu este o mare diferenta net superioara( poate si cu alte aspecte negative pe care nu le-am amintit) deoarece formarea si calauzirea tinerilor din ziua de astazi este dramatică, precum este si societea.

    • O analiză pe grupe de vârste ar fi mult prea laborioasă şi, în consecinţă, plictisitoare…
      Dar nu cred în valenţele unei societăţi care se bazează pe împuţinarea tentaţiilor! Isipitele existau şi în vremurile biblice… Soluţia nu e să le reduci, ci să ridici nivelul de educaţie, alimentând discernământul.
      Siguranţa pe stradă era, poate, mai mare atunci (deşi nu trebuie neglijat faptul că acum informaţiile circulă mult mai mult, o parte din diferenţă vine de aici, din gradul de informare, nu din gradul de siguranţă reală), dar cu ce preţ era obţinută!
      În fine, oricât de dramatică ar fi acum societatea sau realitatea, nu cred că suferă comparaţie. Este un alt fel de dramatism, în care însă ai OPŢIUNI. Inclusiv aceea de a pleca.Ceea ce, înainte…

  11. Corect doar ca romanul a rămas cu mentalitatea comunista care încearcă sa o împărtășească si generației noi. Oricum ce născuți după 89 vor înțelege. De exemplu eu 23 oct 1993.

  12. 1.Domnule Alex,ati inceput comentariul cu afirmatia „corect” si pe urma ati amintit de mentalitatea comunista.Nu cumva va cam contraziceti???.Adica sunteti de acord cu afirmatiile mele,iar apoi ironizati mentalitatea comunista pe care eu( si altii) as avea-o si pe care as transmite-o mai departe!!!.Ciudat , nu?
    2.Domnule Zarojanu , un singur lucru trebuie retinut dupa 24 ani si inca multi ani inainte.
    Un stat normal trebuie sa asigure locuri de munca cetatenilor sai si mai ales tuturor celor care absolva o facultate de stat. Adica statul investeste in cetatenii sai 23-24 ani in pregatirea lor si pe urma ii lasa de izbeliste,bani cheltuiti degeaba.
    INTOTDEAUNA va exista discutia”era mai bine in vremea comunismului”, pentru ca totul pleaca de la locul de munca . Aici este cheia existentei romanului in aceasta lume. Gasirea unui loc de munca platit decent astfel incat sa nu mai existe idea „era mai bine pe vremea comunismului”, pt ca sistemul iti asigura loc de munca si erau locuri de munca, pentru ca exista o industrie si pe care ILIESCU si ROMAN si apoi restul au distrus-o.
    Domnule Zarojanu, cand m-am referit la tentatii si ispite m-am referit la droguri de toate felurile, la cluburi din cele mai variate( jocuri de noroc, etc), unde se ” spală” bani, la folosirea armelor pe motiv ca traiesc in junga si atunci trebuie sa se apere cei care le folosesc
    Dumneavoastra v-ati format intr-o lume ca aceasta?( cu droguri la colt de strada?etc…….), pentru ca altfel poate ca acum nu mai erati ce sunteti acum.
    Vedeti din acest punct de vedere nu ati vrut sa comentati. Din acest motiv majoritatea tinerilor din ziua de astazi nu stiu ce este acela BUNUL SIMT, DECENTA SI RESPECTUL.
    Uitati-va la tinerii din mijloacele de transport in comun si nu numai cum se comporta( unii ) mai ales cand sunt in grupuri si o sa va dati seama cum a decazut societatea romaneasca.
    Din acest motiv tinerii din ziua de astazi nu au cum sa regrete perioada comunista pentru ca au toata libertatea la discretie . Libertate pe care multi si-au insusit-o prost din cauza politicului. Pai daca ăia din conducerea statului au furat din 1990( fara sa pateasca nimic) si pana acum neinteresati de restul cetatenilor ,de semenii lor , au dat un exemplu foarte clar in ceea ce priveste libertatea de exprimare, de comportament etc.

    • Nu, un stat normal nu trebuie să asigure locuri de muncă. Un stat normal trebuie să asigure o piaţă liberă şi corectă a locurilor de muncă, iar pentru cei care nu-şi găsesc – măsuri sociale. Imaginaţi-vă că eu nu ştiu decât să pingelesc cizme şi nu pot sau nu vreau să mă recalific în altceva, iar în statul meu nu se fac cizme – trebuie să-mi asigure statul un loc de muncă?
      Nu, nu „exista o industrie”, ci nşte giganţi industriali energofagi, consumatori de resurse şi producători de lucruri de care nu avea nevoie nimeni, fiind prea scumpe şi prea proaste. Aşa cum am mai spus mai sus, am lucrat 8 ani în Ministerul Metalurgiei şi ştiu exact despre ce vorbesc.
      99% dintre tinerii de azi nu au de-a face cu armele sau spălarea de bani şi 95% nu au consumat niciodată droguri. Cifre oficiale. Hai să nu generalizăm.
      Cu câţi tineri aţi stat dv. de vorbă în – să zicem – ultima lună? Afirmaţia că „majoritatea tinerilor din ziua de astazi nu stiu ce este acela BUNUL SIMT, DECENTA SI RESPECTUL” nu are susţinere în realitate. În metrou, o bună parte dintre tineri citesc. Eu am copii de 7, 11 şi 31 de ani şi le cunosc destul de bine prietenii şi colegii. Vă asigur că sunt ok.
      De acord, în schimb, că românii – nu numai tinerii! – şi-au însuşit prost libertatea.
      De acord şi cu exemplul prost dat de politicieni.

  13. Pentru ultimul comentariu facut de dvs, domnule Zarojanu, in speranta generatiei tinere poate ca ati vrut sa sugerati ca trebuie sa ramana in tara si daca apucati pensia de la stat e foarte bine ca are cine sa cotizeze pentru noi cei care vom iesi la pensie prin 2030., daca nu cea privata(benevola). Eu nu am nici un fel de speranta de la generatia tanara de dupa 1990.Nu cred ca puteti sa ma combateti cu argumente pentru ca privesc cu ingrijorare la aceasta generatie fara nici un fel de perspectiva pentru ei( deocamdata).
    Am fost profesor la un grup scolar industrial timp de trei ani pana in 2010 si stiu care sunt perspectivele generatiei actuale.
    Din acest motiv am abordat subiectul legat de cum a fost scoala pe vremea comunismului si cum este acum. Strigator la cer. Si pentru ca , totul pleaca de la cei de sus, mai precis de la politicieni.
    Domnule Zarojanu, pe parcursul educatiei scolare de cate transformari ( reforme )ale legii educatiei ati avut parte?????????????????????????????.
    Eu nu am facut acest comentariu decat pentru aceasta categorie de cetateni de pana la 18 ani .

    • Ba da, vă pot contrazice cu argumente!
      Nu, nu am trecut în timpul şcolii prin reforme ale sistemului – dar asta nu înseamnă că nu trebuia reformat!
      Da, sistemul de educaţie de după 1989 este victima unui lung şir de schimbări (18 miniştri!), şi totuşi, pe ansamblu, e superior celui ante-decembrist. Vă pot argumenta şi aici.

  14. 1.Se pare ca cititi numai ce va convine ,domnule Zarojanu!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
    Am scris mai sus ca am fost profesor 3 ani in sistemul acesta de educatie, ba mai mult sotia mea este profesoara de 16 ani si stiu foarte bine despre ceea ce vorbesc.
    Deci, DECENTA, RESPECTUL SI BUNUL SIMT , au cam disparut in poportie de peste 50%.
    Asta este perceptia mea si nu aveti cum sa mi-o combateti doar daca veti activa cel putin un an scolar la catedra, LA UN LICEU , cel putin tehnologic sau chiar real si apoi ,intr-adevar, aveti argumente, dar numai dupa ce ATI PREDAT UN AN DE ZILE, in invatamantul liceal. Daca dvs considerati ca sistemul nostru de invatamat a fost reformat mai bine decat cel de dinainte de 1989 inseamna ca……………. Daca dvs intelegeti prin reforma introducerea de noi informatii care nu folosesc la nimic, daca in conducerea ministerului sunt niste „nea-veniti” pusi politic fara experienta si exemplele pot continua. Cel mai bun exemplu este reforma istoriei Romaniei pe care chiar acad Giurescu o contesta, inseamna ca este bine ???????. S-a reformat sistemul excelent ,care scoate chiar tampiti ce nu stiu sa scrie corect la 18 ani si sa lege 2 fraze.
    2.Legat de industrie,produsele noastre erau de proasta calitate, dar si ieftine la pret de dumping, pentru ca nu prea le cumpara nimeni ,decat cei din CAER( cred ca in proportie de 95 %).Din acest motiv ,datoria Romaniei a fost restituita in 10 ani.
    Si Ceausescu stia asta. Chiar Maurer ar fi spus prin 1974:”sa producem mai putin si mai bine”, motiv pentru care a fost eliminat din conducere si pensionat definitiv, in acelasi an.Sunt. perfect deacord cu dvs ca, erau multi giganti ai industriei, cel putin in metalurgie, dar ca sa spuneti ca nu exista o industrie este strigator la cer, chiar daca ati fi lucrat inca de la inscaunarea lui Ceausescu in fruntea tarii. Stiti cate intreprinderi existau in tara in 1990???????????????.Cate intreprinderi existau in fiecare judet??????????
    Aveam o industrie a panificatiei, a prelucrarii laptelui si carnii , un sistem energetic la vremea aceea destul de bun, ind de exploatare si prelucrarea a lemnului etc.
    Daca nu o stiti pe toata, va spun eu, intr-o alta postare.Ca au fost prost administrate dupa 1989 in mod intentionat si bagate in faliment pentru a putea fi vandute , iarasi, este adevarat
    Este foarte adevarat ca nu aveam nevoie de o asa industrie ” gigant”.Motiv pentru care s-a dorit distrugerea noastra de catre tarile care coordoneaza lumea dpdv economic.Este foarte adevarat ca nu a existat un echilibru economic in care ponderea investitiilor sa se faca corect si proportioanal cu nevoile pe care tara le avea.
    Este foarte adevarat ca era un surplus de oameni cam in fiecare intreprindere, adica munceau 2 si 5 stateau, dar de la acest aspect si pana la nu a avea o industrie, fie ea si ineficienta, e cam cale lunga. Pentru ca am scris mai sus, a fost dezvoltata extensiv, prea extensiv si urma sa fie dezvoltata intensiv.Apoi sa o distrugi in totalitate ,vanzand-o la pachet, rasa de pe fata pamantului, in care au muncit milioane de romani, este cam cale lunga.
    Am observat ca impartasiti ideea pe care a avut-o si Petre Roman in care a spus ca, industria Romaniei este un morman de fiare vechi.
    Si acum suntem un stat considerat piata de desfacere. O fi bine, o fi rau??????
    Din cate stiu eu cifrele oficiale nu reflecta realitatea, in totalitate. Ele au o marja de eroare de cel mult plus,minus 3%.Dar institutele de cercetare unde sunt domnule Zarojanu??
    Distruse si rase de pe fata pamantului!!!!!!!!Asta este lumea despre care Ceausescu vorbea: a jafului, cu ajutorul smecherilor de la conducerea intreprinderilor ,vandute si rase de pe fata pamantului, a inechitatii si asupririi de catre smecherii economici ai planetei.
    3. Dvs considerati ca un presedinte(premier) daca se duce si distribuie mancare oamenilor nevoiasi pentru a-si creste popularitatea este un lucru normal???????.Nu cumva prin coordonare si prin masuri economice corecte care sa asigure creearea locurilor de munca, este mai important decat precedentul exemplu??????
    In ceea ce priveste exemplul cu cizmele si profesia corespunzatoare repararii acesteia., tine tot de min. invatamantului,foarte reformat care scoate absolventi cu profesii care nu se cauta pe piata muncii.
    Dar nu la aceasta categorie de absolventi m-am referit eu !
    Ci la cei cu studii superioare care au specialitati ce se gasesc pe piata muncii.In ceea ce priveste piata libera si corecta a locurilor de munca, nu cred ca eu voi apuca asa ceva ,poate ca, generatiile viitoare.

    • 1. Da, am predat Informatica, la o clasă a IX-a şi una a XI-a, la Colegiul Naţional Spiru Haret, plus încă un an la Şcoala posliceală a Cooperaţiei meşteşugăreşti.
      2. Nu am spus că nu exista deloc industrie. Am contrazis afirmaţia dv „exista o industrie” (adică Domnule, orişicât, aveam ceva!). Textual, am scris „Nu, nu „exista o industrie” „, ceea ce e altceva decât „Nu, nu exista o industrie”. Comentam un citat. În rest, n-am nimic de adăugat sau de nunanţat: toată industria românească era falimentară, supravieţuind, aşa cum bine aţi spus, datorită schimburilor din CAER. Dovadă ce s-a întâmplat după 1989, pe o piaţă devenită reală.
      3. Spuneţi că v-aţi referit la „cei cu studii superioare care au specialitati ce se gasesc pe piata muncii”. Ok, dar se găsesc 200 de locuri, adică E NEVOIE de 200, şi absolvă 2.000 sau chiar 20.000. Să le asigure statul locuri de muncă? Unde?

  15. LA MULTI ANI 2014!!!!!!!!!!!!! .
    Domnule Zarojanu, trebuie sa spunem ca nu toata industria era falimentara.De exemplu, cea de bunuri de larg consum( paine, lapte, confectii, incaltaminte etc ). Si nu puteti nega faptul ca ,toate produsele, pentru noi romanii ,erau de proasta calitate.
    Intrebarea mea este : De ce smecherii de la conducerea acestor intreprinderi nu le-au retehnologizat, nu le-au restructurat corespunzator si au ales calea falimentului ,cu ajutorul politicienilor , ca mai apoi sa le vanda pe nimic si apoi rase de pe fata pamantului.
    Va precizez faptul ca, piata de desfacere pentru aceste produse exista.

    • E o-ntrebare! Sincer, nu ştiu răspunsul. Presupun că n-au fost bani pentru retehnologizare sau n-au fost oameni capabili s-o facă sau şi una, şi alta.

  16. Nu pot sa cred ca din cateva zeci de raspunsuri nu este NICI UNUL care sa se refere la posibilitatile de realizare umana pe care le avea un tanar pe vremea comunismului si pe care le are acum in Romania. Toti s-au referit, direct sau indirect, la aspectul material.

    Atunci daca aveai un talent /aptitudine/inclinatie erai nevoit sa te plafonezi la nivelul romaniei. Asta in cel mai bun caz. Au fost multe cazuri care au fost „retezate” deoarece nu au aplaudat carmaciul.

    Azi, chiar daca provii dintr-un mediu modest si ai un talent /aptitudine/inclinatie SI (important) „tragi tare” reusesti sa te afirmi la nivel international.

  17. ma uit ca majoritatea comentatorilor sunt barbati.
    Adaug un lucru injositor moral de pe timpul anilot 1980-1989: nu se gasea vata/absorbante. E greu de explicat unui barbat cat de umilitor era pt femei sa inventeze din carpe (si alea geu de facut rost) , sa le spele. Cat de igienic era. Cum era cateva zile pe saptamana sa ajunga femeia murdara de sange si sa spele toate hainele pt ca aceste improvizatii erau … improvizatii (deseori tesaturile de bumbac absorb mai putin decat vata). Si trebuiau spalate in conditiile sus amintite: la lumanare, cu apa rece pastrata in cada, cu sapun de rufe adus de la rude de la tara, uscate deasupra aragazului acolo unde era gaz.

    Sau poate cat de umilitoare era o nastere si ca in multe maternitati scria: Partidul are grija de copii mai bine decat voi (sau ceva de genul asta). Orfelinatele de acolo le avem mostenire.

    Am povestit astea unei femei din occident. I-au dat lacrimile.

  18. Eu aveam 6 ani in comunism si parintii lucrau la ingineri, ceea ce se poate spune probabil…peste medie, din amintirile mele nu pot sa spun ceva greu: adica lapte la coada, paine la coada…etc. etc. Ce nu se gasea, nu stiam..in rest: petreceri, chefuri, friptane..nu cred ca ai mei au dat cu subsemnatul…ci era o chestie generala..DE AIA AVEM POZE, sa demonstram asta. Restul: inchisori, persecutii…etc. etc..ma abtin, nu cunosc. Din patura asta au facut ai mei parte.
    Acum…generatia mea 2006-2007 a intrat in plin inainte de criza, cu mentalitatea, decat sa platesc CHIRIE DE 350 euro(asa era atunci o gars in zona buna)- mai bine mi iau casa…cu peste 60 000euro(mai mult am dat eu pe o garsoniera)- finalul e tragic: am colege despartite(in principiu de la bani)- oameni plecati, familii destramate, disperati..nu mai zic vreo 2 sinucisi, ca legea falimentului nu exista. Eu..ce sa mai zic…cred ca am imbatranit intr un an cat altii in 10..am fost pacalita de vreo 5-6 institutii care nu mi au respectat drepturile(una dintre ele fiind banca, care a facut ceva..ce m ar condamna teoretic financiar, pe viata)- pe legile..permise de noi si de EU.
    Exista paturi si paturi- daca cei care sunt pensionari si au si alte venituri sau cei care au locuinte, si nu sprijina paturile celelelalte..ca oameni buni, sa nu zic crestini; cum si ceilalti din comunism trebuiau sa o faca cu cei defavorizati, nu vad cum URA care se strange intre generatii ar mai putea fi stearsa..in vreun fel. Totul tine de om, nu de regim, daca cineva din familia ta, din lumea ta, era capabil sa moara pt tine, sau sa nu te tradeze, ar face si acum..pt noi, iar daca nu, si daca OMUL e cum e..e si acum, era si atunci. REGIMUL E DAT, SA ARATE CARACTERUL OMULUI, SI PT CEI CREDINCIOSI SA LE INTAREASCA VIRTUTILE. imi este mila..de mine, de ceilalti..si de viitor, insa probabil ca toti avem ceva de invatat, si din pacate…cu o suferinta, care de multe ori ma intreb cum de am rezista(moral) in ea…nu este zi sa nu ma intreb…cum am reusit sa raman lucida.(povestea mea e irelevanta, de la romanii care sunt in tara pana la cei plecati- durerea..este imensa, chiar daca general se crede altfel)- intradeva se poate…dar prin propria ta forta si credinta(in ceva)- nu prin a vedea nedreptatile sistemului(din facultati plecand) si a spera ca pe tine nu te vor atinge…e o utopie, mai devreme sau mai tarziu sufera toti..si atunci si acum.

    • Trist, dar adevarat.
      Am dus-o greu si atunci – parintii mei erau profesori si noi eram 4 frati (cine mai are acum curajul sa aibe mai mult de 1, 2 copii?!…si implicatiile dezastruase de aici) si acum – am ajuns, dupa 26 de ani vechime sa fiu platit cu salarul minim pe economie ( un caz fericit in penuria asta de locuri de munca).
      Judecand simplist as putea reduce totul la ,,cine o duce mai bine acum, nu regreta vremea lu’ Ceasca si vice-versa”. Dar trebuie analizata situatia la nivel macro, ce-am avut 1n 1990 si ce avem in 2015.

      Pentru inceput va prezint ce insemna o platforma industriala – Combinatul de Fire si Fibre Sintetice Savinesti, care sigura traiul pentru circa o treime din populaţia unui oras – Piatra Neamt.
      Era singurul producător integrat de nylon din România, de la materia primă la fire şi fibre sintetice şi avea trei divizii de producţie: Caprolactamă, Relon (Nylon) şi Utilitare. De asemenea se produceau îngrăşăminte chimice (Azochim), exista un institut de cercetare de elită în domeniu (ICEFS) şi un parc industrial bine dezvoltat cu utilităţi pentru toate activităţile de pe platformă.
      Pentru a nu ma lungi…concernul Radici – al treilea producător mondial de fire şi fibre sintetice – a reuşit să-şi elimine concurentul român de pe piaţa firelor şi fibrelor sintetice.
      Astazi nu mai e nimic!

      Iata ce nu mai avem
      ( preluat de pe http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2013/05/27/lista-intreprinderilor-romanesti-distruse/ , am preferat sa redau lista integrala, toate au fost facute cu sudoarea parintilor nostri, pentru noi si generatiile urmatoare).

      Lista cuprinde 1256 de intreprinderi care, fiecare dădea de lucru la cel puţin 1.000 de oameni, doar că în anumite cazuri, vorbim despre 10.000 de angajaţi/intreprindere.

      Motivele care au stat la baza acestui linşaj economic la nivel de România sunt iresponsabilitatea politrucilor post-decembrişti, lipsa de dragoste de ţară, foamea şi lăcomia de bani, precum şi nenumăratele numiri politice în funcţii de conducere, numiri care continuă şi în zilele noastre.

      Iată lista, citiţi-o, analizaţi-o şi băgaţi la cap.

      1 Intreprinderea electrocentrale Curtea de Arges Arges
      2 Intreprinderea electrocentrale Borzesti Bacau
      3 Intreprinderea electrocentrale Oradea Bihor
      4 Intreprinderea electrocentrale Braila Braila
      5 Intreprinderea electrocentrale Cluj Cluj
      6 Intreprinderea electrocentrale Constanta Constanta
      7 Intreprinderea electrocentrale Craiova Dolj
      8 Intreprinderea electrocentrale Galati Galati
      9 Intreprinderea electrocentrale Rovinari Gorj
      10 Intreprinderea electrocentrale Turceni Gorj
      11 Intreprinderea electrocentrale Deva Hunedoara
      12 Intreprinderea electrocentrale Portile de Fier Mehedinti
      13 Intreprinderea electrocentrale Mures Mures
      14 Intreprinderea electrocentrale Bistrita Neamt
      15 Intreprinderea electrocentrale Ploiesti Prahova
      16 Intreprinderea electrocentrale Ramnicu-Valcea Valcea
      17 Intreprinderea electrocentrale M. Bucuresti M.Bucuresti
      18 Intreprinderea energoreparatii M.Bucuresti
      19 Centrala industriala de retele electrice Bucuresti M.Bucuresti
      20 Intreprinderea de retele electrice Pitesti Arges
      21 Intreprinderea de retele electrice Bacau Bacau
      22 Intreprinderea de retele electrice Brasov Brasov
      23 Intreprinderea de retele electrice Cluj Cluj
      24 Intreprinderea de retele electrice Constanta Constanta
      25 Intreprinderea de retele electrice Craiova Dolj
      26 Intreprinderea de retele electrice Galati Galati
      27 Intreprinderea de retele electrice Deva Hunedoara
      28 Intreprinderea de retele electrice Iasi Iasi
      29 Intreprinderea de retele electrice Bucuresti M. Bucuresti
      30 Intreprinderea de retele electrice Baia Mare Maramures
      31 Intreprinderea de retele electrice Targu-Mures Mures
      32 Intreprinderea de retele electrice Ploiesti Prahova
      33 Intreprinderea de retele electrice Sibiu Sibiu
      34 Intreprinderea de retele electrice Suceava Suceava
      35 Intreprinderea de retele electrice Timisoara Timis
      36 Intreprinderea de distributie a energiei electrice Bucuresti M. Bucuresti
      37 Intreprinderea de Constructii metalice si prefabricate M. Bucuresti
      38 Dispecerul energetic national M. Bucuresti
      39 Institutul de cercetari si modernizari energetice M. Bucuresti
      40 Centrala miniera Valea Jiului- activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara bpersonalitate juridica Deva Hunedoara
      41 Intreprinderea miniera Anina Caras-Severin
      42 Intreprinderea miniera Lonea Hunedoara
      43 Intreprinderea miniera Petrila Hunedoara
      44 Intreprinderea miniera Aninoasa Hunedoara
      45 Intreprinderea miniera Dalja Hunedoara
      46 Intreprinderea miniera Vulcan Hunedoara
      47 Intreprinderea miniera Livezeni Hunedoara
      48 Intreprinderea miniera Paroseni Hunedoara
      49 Intreprinderea miniera Lupeni Hunedoara
      50 Intreprinderea miniera Uricani Hunedoara
      51 Intreprinderea miniera Barbateni Hunedoara
      52 Intreprinderea de preparare a carbunelui Valea Jiului Hunedoara
      53 Intreprinderea de reparatii utilaj minier Petrosani Hunedoara
      54 Intreprinderea miniera Anina Hunedoara
      55 Combinatul minier Oltenia -Activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica Gorj
      56 Intreprinderea miniera Rovinari Gorj
      57 Intreprinderea miniera Motru Gorj
      58 Intreprinderea miniera Jilt Gorj
      59 Intreprinderea de utilaj minier Rogojelu Gorj
      60 Combinatul minier Ploiesti -Activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica Prahova
      61 Intreprinderea miniera Cimpulung Arges
      62 Intreprinderea miniera Voivozi Bihor
      63 Intreprinderea miniera Capeni Covasna
      64 Intreprinderea miniera Salaj Salaj
      65 Centrala minereurilor si metalurgiei neferoase- Baia Mare- activitatea proprie a combinatului si a unitatilor cu gestiune economica fara bpersonalitate juridica Maramures
      66 Intreprinderea metalurgica de metale neferoase Zlatna Alba
      67 Intreprinderea miniera Baia Borsa Maramures
      68 Intreprinderea metalurgica de metale neferoase Baia Mare Maramures
      69 Intreprinderea metalurgica de metale neferoase Copsa Mica Sibiu
      70 Combinatul minier Suceava Suceava
      71 Centrala minereurilor Deva-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Hunedoara
      72 Intreprinderea miniera Baia de Aries Alba
      73 Intreprinderea miniera Dobresti Bihor
      74 Intreprinderea miniera Bocsa Caras-Severin
      75 Intreprinderea miniera Moldova Noua Caras-Severin
      76 Intreprinderea miniera Balan Harghita
      77 Intreprinderea miniera Barza Hunedoara
      78 Intreprinderea miniera Hunedoara Hunedoara
      79 Centrala sarii si nemetaliferelor Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
      80 Intreprinderea salina Ocna Mures Alba
      81 Intreprinderea salina Targu-Ocna Bacau
      82 Combinatul minier Cluj-Napoca Cluj
      83 Intreprinderea salina Ocna Dej Cluj
      84 Intreprinderea miniera Dobrogea-Constanta Constanta
      85 Intreprinderea miniera Harghita-Miercurea Ciuc Harghita
      86 Intreprinderea salina Praid Harghita
      87 Intreprinderea miniera Orsova Mehedinti
      88 Intreprinderea miniera Slanic Prahova
      89 Intreprinderea miniera Cacica Suceava
      90 Intreprinderea miniera Ramnicu Valcea Valcea
      91 Centrala gazului metan- Medias- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Sibiu
      92 Intreprinderea de extractie gaz metan Medias Sibiu
      93 Intreprinderea de exploatare conducte magistrale gaz metan Medias Sibiu
      94 Trustul petrolului Pitesti Arges
      95 Trustul petrolului Moinesti Bacau
      96 Trustul petrolului Targu-Jiu Gorj
      97 Trustul petrolului Bolintin Ilfov
      98 Trustul petrolului Ploiesti Prahova
      99 Intreprinderea de utilaj petrolier si reparatii Teleajen Prahova
      100 Intreprinderea de reparat tractoare si motoare grele Poiana Campina Prahova
      101 Intreprinderea de reparatii utilaje electrice Campina Prahova
      102 Combinatul de oteluri speciale Targoviste Dambovita
      103 Centrala industriala siderurgica- Hunedoara- activitatea proprie a centraleiinclusiv combinatul siderurgic Hunedoara Hunedoara
      104 Intreprinderea Victoria – Calan Hunedoara
      105 Intreprinderea de fier Vlahita Harghita
      106 Centrala industriala siderurgica Resita- activitatea proprie a centralei inclusiv Combinatul siderurgic Resita Caras-Severin
      107 Intreprinderea “Otelul Rosu” -Otelul Rosu Caras-Severin
      108 Intreprinderea “Ciocanul” Nadrag Timis
      109 Centrala industriala siderurgica Galati- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Galati
      110 Intreprinderea Laminorul de tabla- Galati Galati
      111 Intreprinderea de constructii metalice Tecuci Galati
      112 Centrala industriala de prelucrari * Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
      113 Intreprinderea metalurgica Aiud Alba
      114 Intreprinderea metalurgica Beclean Bistrita Nasaud
      115 Intreprinderea Laminorul Braila Braila
      116 Intreprinderea de sarma si produse din sarma Buzau Buzau
      117 Combinatul metalurgic Campia Turzii Cluj
      118 Intreprinderea de sarma, cuie si lanturi Galati Galati
      119 Intreprinderea metalurgica Iasi Iasi
      120 Intreprinderea de tevi Roman Neamt 121 Centrala industriala pentru produse refractare Brasov- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Brasov
      122 Intreprinderea de produse refractare “Refractar” Alesd Alba
      123 Intreprinderea de produse refractare Alba Iulia Bihor
      124 Intreprinderea de produse refractare “9 Mai” Turda Cluj
      125 Intreprinderea “Carbochim” Cluj-Napoca Cluj
      126 Intreprinderea de produse refractare Pleasa Prahova
      127 Centrala industriala pentru materiale neferoase si rare Slatina- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de Aluminiu Slatina Olt
      128 Intreprinderea de alumina Oradea Bihor
      129 Intreprinderea de prelucrare a aluminiului Slatina Olt
      130 Intreprinderea de produse carbunoase Slatina Olt
      131 Combinatul metalurgic Tulcea Tulcea
      132 Intreprinderea metalurgica “Neferal” – Branesti M. Bucuresti
      133 Intreprinderea metalurgica “Laromet” – Bucuresti M. Bucuresti
      134 Intreprinderea Sinterom- Cluj Napoca Cluj
      135 Intreprinderea de supape bolturi – Topoloveni Arges
      136 Intreprinderea de piese si armaturi din aluminiu si pistoane auto -Slatina Olt
      137 Centrala industrila de autovehicule pentru transport – Brasov- Activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Brasov
      138 Intreprinderea de masini agregate si subansamble auto “Sf. Gheorghe” Covasna
      139 Intreprinderea de radiatoare si cabluriBrasov Brasov
      140 Intreprinderea mecanica de piase de schimb Oradea Bihor
      141 Intreprinderea de pise auto Iasi Iasi
      142 Intreprinderea metalurgica “Republica” Reghin Mures
      143 Intreprinderea de piese auto Satu Mare Satu Mare
      144 Intreprinderea mecanica Marsa Sibiu
      145 Intreprinderea de piese auto Sibiu Sibiu
      146 Intreprinderea “Automecanica” Medias Sibiu
      147 Intreprinderea “Autobuzul ” Bucuresti M. Bucuresti
      148 Intreprinderea “Automecanica” Bucuresti M. Bucuresti
      149 Centrala industriala de autovehicule- colibasi- Pitesti- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de Autoturisme Colibasi- Pitesti Arges
      150 Intreprinderea mecanica Campulung- Muscel Arges
      151 Intreprinderea de accesoriipentru mijloace de transport – Oradea Bihor
      152 Intreprinderea de subansamble si dispozitive verificatoare auto – Costesti Arges
      153 Centrala industriala de tractoare si masini agricole Brasov- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea “Tractorul” brasov Brasov
      154 Intreprinderea mecanica Oradea Bihor
      155 Intreprinderea mecanica Toplet Caras-Severin
      156 Intreprinderea Tehnofrig Cluj
      157 Intreprinderea de Armaturi industriale -Oradea Bihor
      158 Intreprinderea de otel Strehaia Mehedinti
      159 Intreprinderea de utilaj alimentar Slatina Olt
      160 Intreprinderea mecanica Codlea Brasov
      161 Intreprinderea mecanica Brasov Brasov
      162 Intreprinderea mecanica Oradea Bihor
      163 Intreprinderea de garnituride frana si etansare Ramnicu-Sarat Buzau
      164 Intreprinderea mecanica de utilaje Medgidia Constanta
      165 Intreprinderea de tractoare si masini agricole “7 Noiembrie ” Craiova Dolj
      166 Intreprinderea mecanica Bailesti Dolj
      167 Intreprinderea mecanica pentru echipamente hidraulice Galati Galati
      168 Intreprinderea de tractoare Miercurea-Ciuc Harghita
      169 Intreprinderea mecanica”Ceahlaul” Piatra Neamt Neamt
      170 Intreprinderea mecanica fina Sinaia Prahova
      171 Intreprinderea “Tehnometal” – Timisoara Timis
      172 Intreprinderea de masini agricole “Semanatoarea” Bucuresti M. Bucuresti
      173 Centrala industriala de utilaj tehnologic, chimic si rafinarii- Bucuresti -activitatea proprie a centraleiinclusivintreprinderea de utilaj chimic “Grivita Rosie” Bucuresti M. Bucuresti
      174 Intreprinderea metalurgica Bacau Bacau
      175 Intreprinderea de utilaj tehnologic Buzau Buzau
      176 Intreprinderea “Armatura” Cluj-napoca Cluj
      177 Intreprinderea mecanicade utilaj tehnologic Moreni Dambovita
      178 Intreprinderea de armaturi industriale din fonta si otel Zalau Salaj
      179 Intreprinderea de constructii de masini si utilaj greu _Giurgiu Giurgiu
      180 Intreprinderea de utilaj chimic Ploiesti Prahova
      181 Intreprinderea de utilaj chimic si forja Ramnicu-Valcea Valcea
      182 Intreprinderea mecanica de utilaj chimic- Bucuresti M. Bucuresti
      183 Intreprinderea de pompe Aversa Bucuresti M. Bucuresti
      184 Intreprinderea de Ventilatoare- Bucuresti M. Bucuresti
      185 Centrala industriala de utilaj petrolier si minier -Ploiesti – activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea “1 Mai ” Ploiesti
      186 Intreprinderea de utilaj petrolier Targoviste Dambovita
      187 Intreprinderea Mecanica Targoviste Dambovita
      188 Intreprinderea de utilaj minier Petrosani Hunedoara
      189 Intreprinderea mecanica de masini si utilaj minier Baia Mare Maramures
      190 Intreprinderea “Unio” Satu Mare Satu Mare
      191 Intreprinderea mecanica Campina Prahova
      192 Intreprinderea”Neptun” Campina Prahova
      193 Intreprinderea de piese turnate Campina Prahova
      194 Intreprinderea de utilaj minier Filipestii de Padure Prahova
      195 Intreprinderea de Ventilatoare si instalatii de ventilatie Vaslui Vaslui
      196 Centrala industriala de utilaj energetic metalurgic si masini de ridicat- Bucuresti activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de Masini Grele Bucuresti M. Bucuresti
      197 Intreprinderea mecanica dr. Petru Groza Bihor
      198 Intreprinderea de utilaj de ridicat Lugoj Timis
      199 Combinatul industrial pentru constructii de masini Bistrita Bistrita-Nasaud
      200 Intreprinderea de constructii de masini Resita Caras-Severin
      201 Intreprinderea de constructii de masini Caransebes Caras-Severin
      202 Intreprinderea de constructii metalice Bocsa Caras-Severin
      203 Intreprinderea mecanica Toplet Caras-Severin
      204 Intreprinderea de accesorii Valiug- Resita Caras-Severin
      205 Intreprinderea de cazane mici si arzatoare Cluj-Napoca Cluj
      206 Intreprinderea “Tehnofrig” -Cluj-Napoca Cluj
      207 Intreprinderea de utilaj alimentar Slatina Olt
      208 Intreprinderea “Independenta” -Sibiu Sibiu
      209 Intreprinderea mecanica Timisoara Timis
      210 Intreprinderea “Vulcan” -Bucuresti M. Bucuresti
      211 Intreprinderea “Metalica” -Bucuresti M. Bucuresti
      212 Centrala industriala de utilaj tehnologic si material rulant – Bucuresti- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea 23 August M. Bucuresti
      213 Intreprinderea de vagoane Arad Arad
      214 Intreprinderea “Hidromecanica” Brasov Brasov
      215 Intreprinderea de utilaj greu “Progresul” Braila Braila
      216 Intreprinderea mecanica “Nicolina” Iasi Iasi
      217 Combinatul de utilaj greu Iasi Iasi
      218 Intreprinderea de vagoane Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
      219 Intreprinderea mecanica Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
      220 Intreprinderea de vagoane Caracal Olt
      221 Intreprinderea de osii si boghiuri Bals Olt
      222 Intreprinderea “Steaua Rosie” Bucuresti M. Bucuresti
      223 Intreprinderea “Timpuri Noi” Bucuresti M. Bucuresti
      224 Centrala industriala de rulmenti si organe de asamblare – activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea “Rulmentul” Brasov- Brasov Brasov
      225 Intreprinderea de rulmenti Barlad Vaslui
      226 Intreprinderea de rulmenti Alexandria Teleorman
      227 Intreprinderea de rulmenti Ploiesti Prahova
      228 Intreprinderea de suruburi Bacau Bacau
      229 Intreprinderea de suruburi Botosani Botosani
      230 Intreprinderea de suruburi Brasov Brasov
      231 Intreprinderea de suruburi Targu-Secuiesc Covasna
      232 Intreprinderea de suruburi Sighetul-Marmatiei Maramures
      233 Intreprinderea de suruburi Medias Sibiu
      234 Centrala industriala navala Galati- activitatea proprie a centralei inclusiv Santierul Naval Galati Galati
      235 Santierul Naval Braila Braila
      236 Santierul Naval Constanta Constanta
      237 Intreprinderea de constructii de nave si piese turnate Oltenita Giurgiu
      238 Santierul naval Giurgiu Giurgiu
      239 Santierul Naval Drobeta-Turnu Severin Mehedinti
      240 Intreprinderea Mecanica Navala Constanta Constanta
      241 Intreprinderea Mecanica Navala Galati Galati
      242 Santierul Naval Tulcea Tulcea
      243 Intreprinderea Navala de elice, piese turnate din metale neferoase, piese turnate si forjate din otel Galati Galati
      244 Centrala Industriala de Masini-Unelte, Mecanica-Fina si Scule- Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
      245 Intreprinderea de accesorii pentru masini unelte Blaj Alba
      246 Intreprinderea de strunguri Arad Arad
      247 Intreprinderea de masini unelte Bacau Bacau
      248 Intreprinderea Infratirea Oradea Bihor
      249 Intreprinderea de scule Rasnov Brasov
      250 Intreprinderea de unelte si scule Brasov Brasov
      251 Intreprinderea de utilaj greu Craiova Dolj
      252 Intreprinderea de strunguri Targoviste Dambovita
      253 Intreprinderea mecanica Gheorghieni harghita
      254 Intreprinderea de masini agregate si masini unelte Iasi Iasi
      255 Intreprinderea mecanica Roman Neamt
      256 Intreprinderea Turnatoria de piese din fonta pentru masini-unelte Ramnicul Sarat Buzau
      257 Intreprinderea de masini unelte pentru presare si forjare Targu Jiu Gorj
      258 Intreprinderea de masini unelte, accesorii si scule Baia -Mare Maramures
      259 Intreprinderea mecanica Sibiu Sibiu
      260 Intreprinderea Balanta Sibiu Sibiu
      261 Intreprinderea mecanica Suceava Suceava
      262 Intreprinderea de dispozitive, stante, matrite si scule aschietoare Focsani Vrancea
      263 Intreprinderea de aparate si utilaje pentru cercetari Bucuresti M. Bucuresti
      264 Intreprinderea Steaua Rosie Bucuresti M. Bucuresti
      265 Centrala industriala de motoare si materiale electrotehnice – Bucuresti – activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de cabluri si materiale electrooizolante Bucuresti M. Bucuresti
      266 Intreprinderea de motoare electrice Pitesti Arges
      267 Intreprinderea “Electroprecizia” Sacele Brasov
      268 Intreprinderea de aparataj electric auto si motoare electrice Sf. Gheorghe Covasna
      269 Intreprinderea de frigidere Gaiesti Dambovita
      270 Intreprinderea “Electromures” Timisoara Timis
      271 Intreprinderea de fabricare si montaj ascensoare Bucuresti M. Bucuresti
      272 Intreprinderea “Acumulatorul” Bucuresti M. Bucuresti
      273 Intreprinderea de Masini Electrice Bucuresti M. Bucuresti
      274 Intreprinderea de cabluri si materiale electroizolante Bucuresti M. Bucuresti
      275 Centrala industriala de electronica si tehnica de calcul -activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea de calculatoare electronice Bucuresti- Bucuresti M. Bucuresti
      276 Intreprinderea de produse electronice si electrotehnice “Electroarges” – Curtea de Arges Arges
      277 Intreprinderea “Romlux” Targoviste Dambovita
      278 Intreprinderea “Steaua Electrica” Fieni Dambovita
      279 Intreprinderea Tehnoton Iasi Iasi
      280 Intreprinderea de ferite Urziceni Ilfov
      281 Intreprinderea “Electronica” Bucuresti M. Bucuresti
      282 Intreprinderea de piese radio si semiconductori Baneasa M. Bucuresti
      283 Intreprinderea de aparate electronice de masura si industriale Bucuresti M. Bucuresti
      284 Intreprinderea de cinescoape Bucuresti M. Bucuresti
      285 Intreprinderea pentru intretinerea si repararea utilajelor de calcul si de electronica profesionala Bucuresti M. Bucuresti
      286 Intreprinderea “Conect” bucuresti M. Bucuresti
      287 Intreprinderea de echipamente periferice Bucuresti M. Bucuresti
      288 Intreprinderea de relee medias Sibiu
      289 Centrala industriala de echipamente telecomunicatii si automatizari – activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea ” Automatica” Bucuresti M. Bucuresti
      290 Intreprinderea de aparataj electronic de joasa tensiune ” Electrocontact” Botosani Botosani
      291 Intreprinderea de contactoare Buzau Buzau
      292 Intreprinderea de organe de asamblare pentru industria electrotehnica Ramnicu Sarat Buzau
      293 Intreprinderea de izolatorielectrici de joasa tensiune Tg. Secuiesc Covasna
      294 Intreprinderea “Sinterom” Cluj – Napoca Cluj
      295 Intreprinderea de panouri si tablouri electrice Alexandria Teleorman
      296 Intreprinderea de aparataj electric de instalatii – titu Dambovita
      297 Intreprinderea de elemente pneumatice si aparate de masura Barlad Vaslui
      298 Intreprinderea de aparate electrice de masurat Timisoara Timis
      299 Intreprinderea de elemente de automatizari Bucuresti M. Bucuresti
      300 Intreprinderea “Electroaparataj” Bucuresti M. Bucuresti
      301 Intreprinderea “Electromagnetica” Bucuresti M. Bucuresti
      302 Intreprinderea “Electrotehnica ” Bucuresti M. Bucuresti
      303 Centrala industriala de masini si utilaje pentru industria usoara – activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate – Bucuresti M. Bucuresti
      304 Intreprinderea de utilaje si piese de schimb Botosani Botosani
      305 Intreprinderea “Metalul Rosu” Cluj- Napoca Cluj
      306 Intreprinderea “Unirea” Cluj – Napoca Cluj
      307 Intreprinderea “Electrometal” Cluj-Napoca Cluj
      308 Intreprinderea “Nicovala” Sighisoara Mures
      309 Intreprinderea “Metalotehnica” Tg. Mures Mures
      310 Intreprinderea de masini textile “IMATEX” Tg. Mures Mures
      311 Intreprinderea de utilaje pentru industria usoara “Izlaz” Alexandria Teleorman
      312 Intreprinderea de utilaje si piese de schimb “9 Mai” Lugoj Timis
      313 Intreprinderea de accesorii metalice pentru industria textila “AMIT” Bucuresti M. Bucuresti
      314 Intreprinderea “Precizia” Bucuresti M. Bucuresti
      315 Intrreprinderea de semiconductori Bucuresti M. Bucuresti
      316 Intreprinderea Mecanica Bailesti Dolj
      317 Intreprinderea Ceahlaul Tg. Neamt Neamt
      318 Intreprinderea mecanica utilaje agricole Medgidia Constanta
      319 Centrala industriala de rafinarii si petrochimie – activitatea proprie a centralei inclusiv Combinatul Petrochimic Brazi Prahova
      320 Combinatul petrochimic Pitesti Arges
      321 Combinatul Petrochimic Borzesti Bacau
      322 Intreprinderea Rafinaria Darmanesti Bacau
      323 Intreprinderea Rafinaria Crisana Bihor
      324 Intreprinderea Rafinaria Brasov Brasov
      325 Combinatul petrochimic Midia- Navodari Constanta
      326 Combinatul petrochimic Teleajen Prahova
      327 Intreprinderea Rafinaria Ploiesti Prahova
      328 Intreprinderea Rafinaria “Vega” Ploiesti Prahova
      329 Intreprinderea Rafinaria Campina Prahova
      330 Intreprinderea chimica “Carbosin” Copsa Mica Sibiu
      331 Combinatul petrochimic “Solventul” Timisoara Timis
      332 Centrala industriala de ingrasaminte chimice Craiova- activitatea proprie a centralei, inclusiv Combinatul Chimic Craiova Dolj
      333 Combinatul de ingrasaminte chimice Arad Arad
      334 Combinatul de ingrasaminte chimice Baca Bacau
      335 Combinatul chimic Fagaras Brasov
      336 Combinatul chimic Victoria Brasov
      337 Combinatul de ingrasaminte chimice Navodari Constanta
      338 Combinatul de ingrasaminte chimice Slobozia Ialomita
      339 Combinatul de ingrasaminte chimice Tirgu- Mures Mures
      340 Combinatul de ingrasaminte chimice Piatra Neamt Neamt
      341 Combinatul de ingrasaminte chimice Valea Calugareasca Prahova
      342 Combinatul de ingrasaminte chimice Turnu Magurele Teleorman
      343 Centrala industriala de medicamente, cosmetice, coloranti si lacuri – activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica, direct subordonate- Bucuresti M. Bucuresti
      344 Intreprinderea chimica “Sinteza” Oradea Bihor
      345 Intreprinderea de coloranti “Colorom” Codlea Brasov
      346 Intreprinderea de produse cosmetice “Nivea” Brasov Brasov
      347 Intreprinderea de medicamente “Terapia” Cluj- Napoca Cluj
      348 Intreprinderea chimica Craiova Dolj
      349 Intreprinderea de antibiotice Iasi Iasi
      350 Intreprinderea de detergenti “Dero” Ploiesti Prahova
      351 Intreprinderea “Progresul” Ploiesti Prahova
      352 Intreprinderea de lacuri si vopsele “Azur” Timisoara Timis
      353 Intreprinderea chimica Marasesti Vrancea
      354 Intreprinderea de lacuri si vopsele “Policolor” M.Bucuresti
      355 Intreprinderea de medicamente si coloranti “Sintofarm” M.Bucuresti
      356 Intreprinderea de medicamente “Biofarm” M.Bucuresti
      357 Intreprinderea de produse cosmetice “Nmiraj” M.Bucuresti
      358 Intreprinderea de sapun “Stela” M.Bucuresti
      359 Intreprinderea chimica “Victoria” M.Bucuresti
      360 Centrala industriala de fire si fibre sintetice – activitatea proprie a centralei, inclusiv Combinatul de fibre sintetice Savinesti Neamt
      361 Combinatul de fibre artificiale “Vascoza” Lupeni Hunedoara
      362 Combinatul de fibre sintetice Iasi Iasi
      363 Intreprinderea de fibre artificiale “Viscofil” M. Bucuresti
      364 Centrala industriala de produse anorganice -activitatea proprie a centralei, inclusiv combinatul chimic Ramnicul- Valcea Valcea
      365 Combinatul de produse sodice Ocna Mures Alba
      366 Intreprinderea chimica Turda Cluj
      367 Combinatul chimic Tarnaveni Mures
      368 Combinatul de produse sodice Govora Valcea
      369 Centrala industriala de prelucrare cauciuc si mase plastice- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Popesti Leordeni M. Bucuresti
      370 Combinatul de articole tehnice din cauciuc Pitesti Arges
      371 Intreprinderea de articole tehnice din cauciuc Brasov Brasov
      372 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Buzau Buzau
      373 Intreprinderea “Napochim” Cluj- Napoca Cluj
      374 Intreprinderea “Energia” -Constanta Constanta
      375 Intreprinderea de articole tehnice din cauciuc si cauciuc regenerat Targu Jiu Gorj
      376 Intreprinderea chimica Orastie Hunedoara
      377 Intreprinderea de prelucrare mase plastice iasi Iasi
      378 Intreprinderea “Prodcomplex” Targu Mures Mures
      379 Intreprinderea de anvelope”Victoria” Floresti Prahova
      380 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Dragasani Valcea
      381 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Focsani Vrancea
      382 Intreprinderea de prelucrare mase plastice Bucuresti M. Bucuresti
      383 Combinatul de articole din cauciuc Jilava M. Bucuresti
      384 Centrala de utilaje si piese de schimb pentru industria chimica – Bucuresti activitatea proprie a centralei si a unuitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
      385 Intreprinderea de utilaj chimic Borzesti Bacau
      386 Intreprinderea de utilaj chimic Fagaras Brasov
      387 Intreprinderea de utilaj chimic Gaesti Dambovita
      388 Intreprinderea de matrite si piese din fonta Odorheiul Secuiesc Harghita
      389 Intreprinderea de utilaje si prelucrari cauciuc Baicoi Prahova
      390 Intreprinderea de piese schimb si utilaje pentru industria chimica Satu Mare Satu Mare
      391 Intreprinderea de aparate de masura si control Otopeni M.Bucuresti
      392 Institutul central de cercetari chimice Bucuresti M.Bucuresti
      393 Intreprinderea chimica Rasnov Brasov
      394 Intreprinderea chimica Dudesti M. Bucuresti
      395 Centrala de prelucrare a lemnului Bucuresti M. Bucuresti
      396 Combinatul de prelucrare a lemnului Blaj Alba
      397 Combinatul de prelucrare a lemnului Sebes Alba
      398 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Cimpeni Alba
      399 Combinatul de prelucrare a lemnului Arad Arad
      400 Combinatul de prelucrare a lemnului Pitesti Arges
      401 Combinatul de prelucrare a lemnului Bacau Bacau
      402 Combinatul de prelucrare a lemnului Comanesti Bacau
      403 Combinatul de prelucrare a lemnului Oradea Bihor
      404 Combinatul de prelucrare a lemnului Bistrita Bistrita-Nasaud
      405 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Botosani Botosani
      406 Combinatul de prelucrare a lemnului Brasov Brasov
      407 Combinatul de prelucrare a lemnului Braila Braila
      408 Combinatul de prelucrare a lemnului Caransebes Caras-Severin
      409 Combinatul de prelucrare a lemnului Gherla Cluj
      410 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Cluj – Napoca Cluj
      411 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Dej Cluj
      412 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Constanta Constanta
      413 Combinatul de prelucrare a lemnului Sfantu Gheorghe Covasna
      414 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Pucioasa Dambovita
      415 Intreprinderea “Metal- lemn” Craiova Dolj
      416 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Galati Galati
      417 Combinatul de prelucrare a lemnului Targu-Jiu Gorj
      418 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Gheorghieni Harghita
      419 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Miercurea Ciuc Harghita
      420 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Deva Hunedoara
      421 Combinatul de prelucrare a lemnului Sighetu Marmatiei Maramures
      422 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Iasi Iasi
      423 Combinatul de prelucrare a lemnului Turnu-Severin Mehedinti
      424 Intreprinderea ILEFOR Targu Mures Mures
      425 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Reghin Mures
      426 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Targu Mures Mures
      427 Combinatul de prelucrare a lemnului Piatra Neamt Neamt
      428 Intreprinderea de mobila tapisata si produse de tapiserie “Relaxa Mizil” Prahova
      429 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Ploiesti Prahova
      430 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Satu Mare Satu Mare
      431 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Zalau Salaj
      432 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Sibiu Sibiu
      433 Combinatul de prelucrare a lemnului Suceava Suceava
      434 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Radauti Suceava
      435 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Timisoara Timis
      436 Intreprinderea de prelucrare a lemnului Vaslui Vaslui
      437 Combinatul de prelucrare a lemnului Ramnicu-Valcea Valcea
      438 Combinatul de prelucrare a lemnului Focsani Vrancea
      439 Intreprinderea “Arta Mobilei” M. Bucuresti
      440 Intreprinderea “Produse lemn mobila” M. Bucuresti
      441 Intreprinderea de casete de radio si televizoare M. Bucuresti
      442 Centrala de exploatare a lemnului Bucuresti- activitatea proprie a centralei inclusiv Intreprinderea forestiera de exploatare si transport Bucuresti M. Bucuresti
      443 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Sebes Alba
      444 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Arad Arad
      445 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Pitesti Arges
      446 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Bacau Bacau
      447 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Oradea Bihor
      448 Intreprinderea de impletituri Oradea Bihor
      449 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Bistrita Bistrita-Nasaud
      450 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Brasov Brasov
      451 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Nehoiu Buzau
      452 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Caransebes Caras-Severin
      453 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Cluj-Napoca Cluj
      454 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Constanta Constanta
      455 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Targu Secuiesc Covasna
      456 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Targu Jiu Gorj
      457 Combinatul de exploatare si prelucrare a lemnului Toplita Harghita
      458 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Miercurea Ciuc Harghita
      459 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Deva Hunedoara
      460 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Iasi Iasi
      461 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Baia Mare Maramures
      462 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Orsova Mehedinti
      463 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Reghin Mures
      464 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Piatra Neamt Neamt
      465 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Ploisti Prahova
      466 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Satu Mare Satu Mare
      467 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Sibiu Sibiu
      468 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Suceava Suceava
      469 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Timisoara Timis
      470 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Ramnicu Valcea Valcea
      471 Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Focsani Vrancea
      472 Centrala industriala de celuloza si hartie Braila- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridicadirect subordonate Braila
      473 Intreprinderea de celuloza si hartie “Letea” Bacau Bacau
      474 Intreprinderea de hartie Petresti Alba
      475 Intreprinderea de hartie “Bistrita” Prundul Bargaului Bistrita-Nasaud
      476 Intreprinderea de celuloza si hartie Zarnesti Brasov
      477 Intreprinderea de hartie cretata si carton ondulat Ghimbav Brasov
      478 Intreprinderea de celuloza si hartie Dej Cluj
      479 Intreprinderea de cartoane si confectii “Mucart” Cluj-Napoca Cluj
      480 Intreprinderea de celuloza si hartie Palas-Constanta Constanta
      481 Intreprinderea de celuloza si hartie Calarasi Ialomita
      482 Intreprinderea de celuloza si hartie Drobeta-Turnu Severin Mehedinti
      483 Intreprinderea de celuloza si hartie “Reconstructia” Piatra Neamt Neamt
      484 Intreprinderea de hartie si cartoane “Comuna din Paris” Piatra Neamt Neamt
      485 Intreprinderea de hartie Busteni Prahova
      486 Intreprinderea de cartoane si confectii “Prahova” Scaieni Prahova
      487 Combinatul de celuloza si hartie Suceava Suceava
      488 Centrala cimentului – Bucuresti activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
      489 Combinatul pentru lianti Campulung Arges
      490 Combinatul pentru lianti si azbociment Alesd Bihor
      491 Combinatul pentru lianti Hoghiz Brasov
      492 Combinatul pentru lianti Brasov Brasov
      493 Combinatul pentru lianti si materiale refractare Turda Cluj
      494 Combinatul pentru lianti si azbociment Medgidia Constanta
      495 Combinatul pentru lianti si azbociment Fieni Dambovita
      496 Combinatul pentru lianti si azbociment Targu Jiu Gorj
      497 Intreprinderea pentru lianti Deva Hunedoara
      498 Combinatul pentru lianti si azbociment Bicaz Neamt
      499 Centrala materialelor de constructii Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
      500 Intreprinderea de materiale de constructii Oradea Bihor
      501 Intreprinderea de materiale de constructii Brasov Brasov
      502 Intreprinderea de materiale de constructii Buzau Buzau
      503 Intreprinderea de produse din ceramica fina pentru constructii Cluj-Napoca Cluj
      504 Intreprinderea de materiale de constructii Turda Cluj
      505 Intreprinderea de prefabricate din beton si materiale de constructii Constanta Constanta
      506 Intreprinderea de prefabricate din beton celular autoclavizat Constanta Constanta
      507 Intreprinderea de materiale de constructii Doicesti Dambovita
      508 Intreprinderea de prefabricate din beton Craiova Dolj
      509 Intreprinderea de prefabricate din beton Galati Galati
      510 Intreprinderea de materiale de constructii Deva Hunedoara
      511 Intreprinderea pentru extragerea, prelucrarea si montarea marmurei si a pietrei de constructii Simeria Hunedoara
      512 Intreprinderea de materiale de constructii Calarasi Ialomita
      513 Intreprinderea de materiale de constructii Iasi Iasi
      514 Intreprinderea de produse ceramice Sighisoara Mures
      515 Intreprinderea de materiale de constructii Roman Neamt
      516 Intreprinderea de materiale de constructii “1 Mai” Bucov Prahova
      517 Intreprinderea de materiale izolatoare”Matizol” Berceni Prahova
      518 Intreprinderea de materiale de constructii Satu Mare Satu Mare
      519 Intreprinderea de produse ceramice Zalau Salaj
      520 Intreprinderea de produse ceramice “Record” Sibiu Sibiu
      521 Intreprinderea de prefabricate din beton Timisoara Timis
      522 Intreprinderea de produse ceramice Jimbolia Timis
      523 Intreprinderea de produse ceramice Lugoj Timis
      524 Intreprinderea “EXTRACERAM” Timisoara Timis
      525 Intreprinderea de materiale izolatoare Vaslui Vaslui
      526 Intreprinderea de materiale de constructii Odobesti Vrancea
      527 Intreprinderea de materiale de constructii “Cesarom” M. Bucuresti
      528 Intreprinderea de materiale izolatoare Bucuresti M. Bucuresti
      529 Intreprinderea pentru extragerea, prelucrarea si montarea marmurei si a pietrei de constructii “7 Noiembrie” Bucuresti M. Bucuresti
      530 Intreprindere de constructii prefabricate, agregate si betoane “Granitul” Bucuresti M. Bucuresti
      531 Centrala pentru utilaje si piese de schimb Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
      532 Intreprinderea de utilaje Alba Iulia Alba
      533 Intreprinderea de articole metalice pentru mobila si binale Arad Arad
      534 Intreprinderea de suruburi “Anghel Saligni” Cernavoda Constanta
      535 Intreprinderea de tamplarie metalica si produse pentru constructii din materiale plastice Buzau Buzau
      536 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Filiasi Dolj
      537 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Gheorghieni Harghita
      538 Intreprinderea de utilaje si piese schimb si reparatii Iasi Iasi
      539 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Reghin Mures
      540 Intreprinderea de produse tehnico-sanitare “Feroemail” Prahova
      541 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Sibiu Sibiu
      542 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Suceava Suceava
      543 Intreprinderea de utilaje si piese schimb Bucuresti M. Bucuresti
      544 Centrala de exploatare industriala a agregatelor minerale pentru constructii Targoviste -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Dambovita
      545 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Alba Iulia Alba
      546 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Ghioroc Arad
      547 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Brasov Brasov
      548 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Turda Cluj
      549 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Roman Neamt
      550 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Slatina Olt
      551 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Odoreu Satu Mare
      552 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Tulcea Tulcea
      553 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Dragasani Valcea
      554 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Doaga Vrancea
      555 Intreprinderea de exploatare a agregatelor minerale pentru constructii Bragadiru M. Bucuresti
      556 Centrala de mecanizare pentru constructii industriale Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
      557 Intreprinderea de reparatii Braila Braila
      558 Intreprinderea de reparatii Ploiesti Prahova
      559 Intreprinderea de aparataje si accesorii Alexandria Teleorman
      560 Intrerprinderea “6 Martie” Timisoara Timis
      561 Intreprinderea de constructii metalice si aparataje M. Bucuresti
      562 Intreprinderea de constructii metalice si prefabricate Bucuresti M. Bucuresti
      563 Centrala mecanica de material rulant – Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
      564 Intreprinderea mecanica de material rulant Brasov Brasov
      565 Intreprinderea mecanica de material rulant “16 Februarie” Cluj-Napoca Cluj
      566 Intreprinderea mecanica de material rulant Craiova Dolj
      567 Intreprinderea mecanica de material rulant Simeria Hunedoara
      568 Intreprinderea mecanica de material rulant Pascani Iasi Iasi
      569 Intreprinderea mecanica de material rulant Rosiorii de Vede Teleorman
      570 Centrala industriala de reparatii auto- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
      571 Intreprinderea de reparatii auto Cluj-Napoca Cluj
      572 Intreprinderea de reparatii auto Craiova Dolj
      573 Intreprinderea de reparatii auto Tecuci Galati
      574 Intreprinderea mecanica de reparatii auto si utilaje pentru transporturi Baia Mare Maramures
      575 Intreprinderea de reparatii auto Targu Mures Mures
      576 Intreprinderea de reparatii auto Campina Prahova
      577 Intreprinderea de reparatii auto Suceava Suceava
      578 Intreprinderea de reparatii auto Timisoara Timis
      579 Intreprinderea de prefabricate din beton Aiud Alba
      580 Intreprinderea de poduri metalice si prefabricate din beton Pitesti Arges
      581 Intreprinderea de cariere si balastiere Brasov Brasov
      582 Intreprinderea de aparate de cale Buzau Buzau
      583 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Harghita Harghita
      584 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Deva Hunedoara
      585 Intreprinderea de poduri din beton Giurgiu Giurgiu
      586 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Baia Sprie Maramures
      587 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Otopeni M. Bucuresti
      588 Intreprinderea de productie industriala pentru constructii cai ferate Bucuresti- Chitila M. Bucuresti
      589 Santierul Naval Orsova Mehedinti
      590 Intreprinderea de constructii si reparatii echipament de telecomunicatii M. Bucuresti
      591 Centrala industriei bumbacului- Bucuresti-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
      592 Intreprinderea textila “UTA” Arad Arad
      593 Intreprinderea “Textila Pitesti” Arges
      594 Intreprinderea textila “crisana” Oradea Bihor
      595 Intreprinderea “Textila Nasaud” Bistrita-Nasaud
      596 Intreprinderea textila “Moldova” Botosani Botosani
      597 Intreprinderea “Tesatoria Codlea” Brasov
      598 Intreprinderea “Textila” Buzau Buzau
      599 Intreprinderea “Textila Bucegi” Pucioasa Dambovita
      600 Intreprinderea textila “Oltul” Sf. Gheorghe Covasna
      601 Intreprinderea “Textila” Calafat Dolj
      602 Intreprinderea “Textila Galati” Galati
      603 Intreprinderea de ata si filatura”Odorhei” Harghita
      604 Intreprinderea “Filatura de bumbac Slobozia” Ialomita
      605 Intreprinderea “Tesatura Iasi” Iasi
      606 Intreprinderea “Textila Dunareana” Giurgiu Giurgiu
      607 Intreprinderea “Filatura de bumbac Oltenita” Giurgiu
      608 Intreprinderea de vata Buftea Ilfov
      609 Intreprinderea “Filatura de bumbac Baia Mare” Maramures
      610 Intreprinderea textila “Cazanele” orsova Mehedinti
      611 Intreprinderea “Tesatoria de bumbac” Sighisoara Mures
      612 Intreprinderea “Textila Slatina” Olt
      613 Intreprinderea textila “Ardeleana” Satu Mare Satu Mare
      614 Intreprinderea “Filatura de bumbac Carei” Olt
      615 Intreprinderea textila “Tarnava Medias” Sibiu
      616 Intreprinderea textila “Firul Rosu” Talmaciu Sibiu
      617 Intreprinderea textila ” 11 Iunie” Cisnadie Sibiu
      618 Intreprinderea “Filatura de bumbac” Campulung Moldovenesc Suceava
      619 Intreprinderea “Filatura de bumbac” * Humorului Suceava
      620 Intreprinderea “Textila Teleorman” Rosiorii de Vede Teleorman
      621 Intreprinderea “Textila Timisoara” Timis
      622 Intreprinderea “Textila Lugoj” Timis
      623 Intreprinderea textila “Bumbacul” Timisoara Timis
      624 Intreprinderea “Ambalajul metalic” Timisoara Timis
      625 Intreprinderea “Textila Vaslui” Vaslui
      626 Intreprinderea textila “Dacia” M. Bucuresti
      627 Intreprinderea “Industria bumbacului” M. Bucuresti
      628 Intreprinderea textila “Aurora” M. Bucuresti
      629 Intreprinderea textila “Suveica” M. Bucuresti
      630 Intreprinderea textila “7 Noiembrie” M. Bucuresti
      631 Intreprinderea “Bumbacaria romaneasca Jilava” M. Bucuresti
      632 Centrala industriei matasii, inului si canepii-Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
      633 Intreprinderea textila “Drum Nou” Oradea Bihor
      634 Intreprinderea textila “Republica” Darste Brasov
      635 Intreprinderea de matase “Romania *” Cluj -Napoca Cluj
      636 Intreprinderea textila “Dobrogeana” Constanta Constanta
      637 Intreprinderea textila “Trainica” Pucioasa Dambovita
      638 Intreprinderea textila “Navodul” Galati Galati
      639 Intreprinderea de stofe de mobila si tesaturi tehnice Gheorghieni Harghita
      640 Intreprinderea ” Filatura de in si canepa” Gheorghieni Harghita
      641 Intreprinderea “Tesatoria de matase” Deva Hunedoara
      642 Intreprinderea de matase”Victoria” Iasi Iasi
      643 Intreprinderea integrata de tesaturi subtiri tip in Pascani Iasi
      644 Intreprinderea de in si canepa “Textila” Iasi Iasi
      645 Intreprinderea Filatura si finisajul Balotesti Ilfov
      646 Intreprinderea textila “Intex” Paulesti Prahova
      647 Intreprinderea “Tesatoria de matase” Sighisoara Mures
      648 Intreprinderea de in si canepa Negresti Satu Mare
      649 Intreprinderea textila “Solidaritatea” Satu Mare Satu Mare
      650 Intreprinderea textila “Matasea Rosie” Cisnadie Sibiu
      651 Intreprinderea “Filatura de in si canepa” Falticeni Suceava
      652 Intreprinderea textila “Garofita” Timisoara Timis
      653 Intreprinderea textila “Filatura de matase naturala” Lugoj Timis
      654 Intreprinderea textila “Arta textila” Timisoara Timis
      655 Intreprinderea “Filatura si tesatoria” Sanicolau Mare Timis
      656 Intreprinderea textila ” 13 Decembrie” Timisoara Timis
      657 Intreprinderea de panglici Zimnicea Teleorman
      658 Intreprinderea de matase “Select” M. Bucuresti
      659 Intreprinderea de matase “Flamura Rosie” M. Bucuresti
      660 Intreprinderea de matase “Borangicul” M. Bucuresti
      661 Intreprinderea de matase “Matasea *” M. Bucuresti
      662 Intreprinderea de matase “Tesatoriile Reunite” M. Bucuresti
      663 Intreprinderea de stofe de mobila M. Bucuresti
      664 Intreprinderea textila “Unirea” M. Bucuresti
      665 Intreprinderea textila “Industria Iutei” M. Bucuresti
      666 Intreprinderea de in, canepa “Prodin” M. Bucuresti
      667 Centrala linii- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
      668 Intreprinderea de stofe “Argeseana” Arges
      669 Intreprinderea Filatura de lina “Musceleana” Cetateni Arges
      670 Intreprinderea de postav Buhusi Bacau
      671 Intreprinderea de postav “Proletarul” Bacau Bacau
      672 Intreprinderea “Netex” Bistrita Bistrita-Nasaud
      673 Intreprinderea de stofe “Carpatex” Brasov Brasov
      674 Intreprinderea de postav Prejmer Brasov
      675 Intreprinderea textila “Octombrie Rosu” Ghimbav Brasov
      676 Intreprinderea Filatura de lina pieptanata Buzau Buzau
      677 Intreprinderea integrata de lina Constanta Constanta
      678 Intreprinderea textila “Independenta” Craiova Dolj
      679 Intreprinderea “Filatura de lina pieptanata” Miercurea Ciuc Harghita
      680 Intreprinderea de volvatir Tg. Neamt Neamt
      681 Intreprinderea de stofe Sighisoara Mures
      682 Intreprinderea de stofe “Dorobantul” Ploiesti Prahova
      683 Intreprinderea de stofe “Filatura de lina pieptanata” Mizil Prahova
      684 Intreprinderea “Textila” Cisnadie Sibiu
      685 Intreprinderea “Libertatea” Sibiu Sibiu
      686 Intreprinderea textila “Dumbrava” Sibiu Sibiu
      687 Intreprinderea Industria linii Timisoara Timis
      688 Intreprinderea de palarii “Paltim” Timisoara Timis
      689 Intreprinderea de palarii “Lux” Periam Timis
      690 Intreprinderea “Filatura de lina pieptanata” Focsani Vrancea
      691 Intreprinderea de postav Azuga Prahova
      692 Intreprinderea “Textila” Grivita M. Bucuresti
      693 Intreprinderea romana de pisla M. Bucuresti
      694 Intreprinderea “Filatura de lina piptanata” M. Bucuresti
      695 Intreprinderea “Munca Textila” M. Bucuresti
      696 Centrala industriei tricotajelor- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
      697 Intreprinderea de ciorapi Sebes Alba
      698 Intreprinderea de tricotaje “Tricoul rosu” Arad Arad
      699 Intreprinderea de tricotaje “Miorita” Oradea Bihor
      700 Intreprinderea de tricotaje Brasov Brasov
      701 Intreprinderea de tricotaje Buzau Buzau
      702 Intreprinderea de tricotaje “Somesul” Cluj-Napoca Cluj
      703 Intreprinderea de tricotaje Miercurea Ciuc Harghita
      704 Intreprinderea de tricotaje Toplita Harghita
      705 Intreprinderea de tricotaje Hunedoara Hunedoara
      706 Intreprinderea de tricotaje si perdele Pascani Iasi
      707 Intreprinderea de tricotaje “Moldova” Iasi Iasi
      708 Intreprinderea de tricotaje “Unitatea” Sighet Maramures
      709 Intreprinderea de tricotaje “8 Martie” Piatra neamt Neamt
      710 Intreprinderea de tricotaje “Smirodava” Roman Neamt
      711 Intreprinderea de tricotaje Caracal Olt
      712 Intreprinderea de tricotaje Campina Prahova
      713 Intreprinderea de tricotaje “Tricotex” Satu Mare Satu Mare
      714 Intreprinderea de tricotaje Cehu Silvaniei Salaj
      715 Intreprinderea de tricotaje “Drapelul rosu” Sibiu Sibiu
      716 Intreprinderea de ciorapi”7 Noiembrie” Sibiu Sibiu
      717 Intreprinderea de manusi si ciorapi Agnita Sibiu
      718 Intreprinderea de tricotaje “Zimbrul” Suceava Suceava
      719 Intreprinderea de tricotaje “Bucovina” Radauti Suceava
      720 Intreprinderea de tricotaje “1 Iunie” Timisoara Timis
      721 Intreprinderea de ciorapi Timisoara Timis
      722 Intreprinderea de tricotaje Husi Vaslui
      723 Intreprinderea de tricotaje Focsani Vrancea
      724 Intreprinderea de tricotaje “Crinul” M. Bucuresti
      725 Intreprinderea “Tricotajul rosu” M. Bucuresti
      726 Intreprinderea de tricotaje “Tanara Garda” M. Bucuresti
      727 Intreprinderea de tricotaje “Tricodava” M. Bucuresti
      728 Intreprinderea de ciorapi “Apolo” M. Bucuresti
      729 Intreprinderea de ace de tricotat M. Bucuresti
      730 Centrala industriei confectiilor- Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
      731 Intreprinderea de confectii Arad Arad
      732 Intreprinderea de confectii Curtea de Arges Arges
      733 Intreprinderea de confectii Bacau Bacau
      734 Intreprinderea de confectii Marghita Bihor
      735 Intreprinderea de confectii Oradea Bihor
      736 Intreprinderea de confectii Dorohoi Botosani
      737 Intreprinderea de confectii Botosani Botosani
      738 Intreprinderea de confectii Braila Braila
      739 Intreprinderea de confectii Ramnicu Sarat Buzau
      740 Intreprinderea de confectii Resita Caras-Severin
      741 Intreprinderea de confectii “Flacara” Cluj-napoca Cluj
      742 Intreprinderea de confectii “*” comuna Lumina Constanta
      743 Intreprinderea de confectii “Targu Secuiesc” Cluj-napoca Covasna
      744 Intreprinderea de confectii Craiova Dolj
      745 Intreprinderea de confectii Targu Jiu Gorj
      746 Intreprinderea de confectii Odorhei Harghita
      747 Intreprinderea de confectii Miercurea Ciuc Harghita
      748 Intreprinderea de confectii Calarasi Ialomita
      749 Intreprinderea de stofe tricotate si confectii Iasi Iasi
      750 Intreprinderea de confectii Baia mare Maramures
      751 Intreprinderea de confectii “Portile de Fier” Drobeta Turnu Severin Mehedinti
      752 Intreprinderea de confectii “Tarnava” Sighisoara Mures
      753 Intreprinderea de confectii “Muresul” Tg. Mures Mures
      754 Intreprinderea de confectii “Mondiala” Satu Mare Satu Mare
      755 Intreprinderea de confectii “Steaua rosie” Sibiu Sibiu
      756 Intreprinderea de confectii “Bega” Timisoara Timis
      757 Intreprinderea de confectii Vaslui Vaslui
      758 Intreprinderea de confectii Barlad Vaslui
      759 Intreprinderea de confectii Focsani Vrancea
      760 Centrala industriei pielariei, cauciucului si incaltamintei -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
      761 Intreprinderea de incaltaminte “Ardeleana” Alba Iulia Alba
      762 Intreprinderea de piele si marochinarie “Caprioara” Sebes Alba
      763 Intreprinderea de incaltaminte si calapoade “Libertatea” Arad Arad
      764 Intreprinderea de incaltaminte Pitesti Arges
      765 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Partizanul” Bacau Bacau
      766 Intreprinderea de incaltaminte “Solidaritatea” Oradea Bihor
      767 Intreprinderea de incaltaminte “Crisul” Oradea Bihor
      768 Intreprinderea de incaltaminte “Bihoreana” Marghita Bihor
      769 Intreprinderea de incaltaminte “Arta” Oradea Bihor
      770 Intreprinderea de blanarie “1 Mai” Oradea Bihor
      771 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Timpuri Noi” Brasov Brasov
      772 Intreprinderea de incaltaminte “Clujana” Cluj-Napoca Cluj
      773 Intreprinderea “Tabacaria Bucovat” Dolj
      774 Intreprinderea de blanarie “Vidra” Orastie Hunedoara
      775 Intreprinderea pentru materiale sportive Reghin Mures
      776 Intreprinderea de piele si manusi Targu Mures Mures
      777 Intreprinderea “Tabacaria Minerala Corabia” Olt
      778 Intreprinderea de piele “Poporul” Ploiesti Prahova
      779 Intreprinderea de piele “Drum Nou” Satu Mare Satu Mare
      780 Intreprinderea de piele si incaltaminte “8 Mai” Medias Sibiu
      781 Intreprinderea de piele, incaltaminte si marochinarie “13 Decembrie” Sibiu Sibiu
      782 Intreprinderea de piele si incaltaminte Agnita Sibiu
      783 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Staruinta” Suceava Suceava
      784 Intreprinderea de incaltaminte “Banatul” Timisoara Timis
      785 Intreprinderea de incaltaminte “Modern” Timisoara Timis
      786 Intreprinderea romana de piele Timisoara Timis
      787 Intreprinderea de incaltaminte Jimbolia Timis
      788 Intreprinderea de calapoade Lugoj Timis
      789 Intreprinderea de piele si manusi Timisoara Timis
      790 Intreprinderea de nasturi Jimbolia Timis
      791 Intreprinderea de mase plastice “Dermatina” Timisoara Timis
      792 Intreprinderea de mase plastice si incaltaminte “Victoria” Timis
      793 Intreprinderea de spume poliuretanice Timisoara Timis
      794 Intreprinderea “Pretim” Timisoara Timis
      795 Intreprinderea de incaltaminte Husi Vaslui
      796 Intreprinderea de piele si incaltaminte Ramnicu Valcea Valcea
      797 Intreprinderea de talpa si incaltaminte din cauciuc Dragasani Valcea
      798 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Pionierul” M. Bucuresti
      799 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Flacara Rosie” M. Bucuresti
      800 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Carmen” M. Bucuresti
      801 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Republica” M. Bucuresti
      802 Intreprinderea de piele si incaltaminte “Tehnica Noua” M. Bucuresti
      803 Intreprinderea de incaltaminte cauciuc U.C.R M. Bucuresti
      804 Intreprinderea de piele sintetica M. Bucuresti
      805 Intreprinderea de bunuri de consumdin cauciuc Jilava M. Bucuresti
      806 Intreprinderea de nasturi si mase plastice M. Bucuresti
      807 Intreprinderea de incaltaminte “Progresul” M. Bucuresti
      808 Intreprinderea “Tabacaria minerala” Jilava M. Bucuresti
      809 Intreprinderea “Prefin” M. Bucuresti
      810 Intreprinderea Antilopa M. Bucuresti
      811 Centrala industriei sticlei si ceramicii fine -Bucuresti-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
      812 Intreprinderea de portelan de menaj Alba Iulia Alba
      813 Intreprinderea de portelan de menaj Curtea de Arges Arges
      814 Intreprinderea de sticlarie “Padurea Neagra” Alesd Bihor
      815 Intreprinderea de sticlarie de menaj Bistrita Bistrita-Nasaud
      816 Intreprinderea de sticlarie si portelan Dorohoi Botosani
      817 Intreprinderea de exploatare miniera Miorcani Botosani
      818 Intreprinderea de sticlarie de menaj Berca Buzau
      819 Intreprinderea de geamuri Buzau Buzau
      820 Intreprinderea de sticlarie Turda Cluj
      821 Intreprinderea de sticlarie menaj Gherla Cluj
      822 Intreprinderea de portelan”Iria” Cluj-Napoca Cluj
      823 Intreprinderea de sticlarie de menaj Targu Jiu Gorj
      824 Intreprinderea de faianta si sticlarie Baia Mare Maramures
      825 Intreprinderea de sticlarie si faianta Sighisoara Mures
      826 Intreprinderea de geamuri Tarnaveni Mures
      827 Intreprinderea de sticlarie Azuga Prahova
      828 Intreprinderea de sticlarie Prahova Ploiesti Prahova
      829 Intreprinderea pentru exploatarea si prelucrarea materialelor metalifere Valenii de Munte Prahova
      830 Intreprinderea de geamuri Scaieni Prahova
      831 Intreprinderea de sticlarie “Victoria muncii” Poiana Codrului Satu Mare
      832 Intreprinderea de sticlarie “Vitrometan” Medias Sibiu
      833 Intreprinderea de sticlarie Avrig Sibiu
      834 Intreprinderea de geamuri Medias Sibiu
      835 Intreprinderea de sticlarie de menaj Suceava Suceava
      836 Intreprinderea de sticlarie Tomesti Timis
      837 Intreprinderea de articole de sticlarie Bucuresti M. Bucuresti
      838 Intreprinderea de fire si tesaturi din fire de sticla M. Bucuresti
      839 Centrala industriei articolelor casnice- Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
      840 Intreprinderea “Bunuri metalice” Arad Arad
      841 Intreprinderea de ceasuri “Victoria” Arad Arad
      842 Intreprinderea “Aradeanca” Arad Arad
      843 Intreprinderea “Metalica” Oradea Bihor
      844 Intreprinderea de mase plastice “Viitorul” Oradea Bihor
      845 Intreprinderea de pensule Cluj -Napoca Cluj
      846 Intreprinderea “11 Iunie” Galati Galati
      847 Intreprinderea de paruri Sighet Maramures
      848 Intreprinderea de vase emailate Sighisoara Mures
      849 Intreprinderea “Jiul” Bals Olt
      850 Intreprinderea “Flacara” Ploiesti Prahova
      851 Intreprinderea de masini casnice emailate “23 August” Satu Mare
      852 Intreprinderea “Emailul rosu” Medias Sibiu
      853 Intreprinderea de cutite Ocna Sibiului Sibiu
      854 Intreprinderea “Flamura rosie” Sibiu Sibiu
      855 Intreprinderea “Metalurgica” M. Bucuresti
      856 Intreprinderea “Inox” M. Bucuresti
      857 Consiliul culturii si educatiei socialiste- Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
      858 Intreprinderea poligrafica Bacau Bacau
      859 Intreprinderea poligrafica Crisana Bihor
      860 Intreprinderea poligrafica Brasov Brasov
      861 Intreprinderea poligrafica Cluj-Napoca Cluj
      862 Intreprinderea poligrafica Oltenia Craiova Dolj
      863 Intreprinderea poligrafica Galati Galati
      864 Intreprinderea poligrafica Iasi Iasi
      865 Intreprinderea poligrafica Banat Timisoara Timis
      866 Intreprinderea poligrafica Sibiu Sibiu
      867 Intreprinderea poligrafica “13 Decembrie 1918″ M. Bucuresti
      868 Intreprinderea poligrafica “Informatia” M. Bucuresti
      869 Intreprinderea poligrafica “Arta grafica” M. Bucuresti
      870 Intreprinderea poligrafica “Filaret” M. Bucuresti
      871 Intreprinderea poligrafica “Buletinul Oficial” M. Bucuresti
      872 Casa de discuri “Electrecord” M. Bucuresti
      873 Intreprinderea Mecanica Poligrafica M. Bucuresti
      874 Centrala de mecanizare a agriculturii si productiei de utilaje pentru agricultura si industria alimentara- Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
      875 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Arad Arad
      876 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Botosani Botosani
      877 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Cluj-Napoca Cluj
      878 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Navodari Constanta
      879 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Tecuci Galati
      880 Intreprinderea de ambalaje din metal pentru agricultura si industria alimentara Tecuci Galati
      881 Intreprinderea “Tehnoutilaj” odorhei Harghita
      882 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Iasi Iasi
      883 Intreprinderea de ambalaje si piese de schimb pentru agricultura si industriei alimentare Buftea Ilfov
      884 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Bals Olt
      885 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Sibiu Sibiu
      886 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Rosiorii de Vede Teleorman
      887 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Timisoara Timis
      888 Intreprinderea mecanica a agriculturii si industriei alimentare Bucuresti M. Bucuresti
      889 Intreprinderea de utilaje si piese de schimbpentru agricultura si industrie alimentara Chitila M. Bucuresti
      890 Intreprinderea poligrafica “Luceafarul” M. Bucuresti
      891 Centrala pentru valorificarea cerealelor si producerea nutreturilor combinate -Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
      892 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Arad Arad
      893 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Costesti Arges
      894 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Bacau Bacau
      895 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Oradea Bihor
      896 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Palota Bihor
      897 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Tinca Bihor
      898 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Leorda Botosani
      899 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Codlea Brasov
      900 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Braila Braila
      901 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Urleasca Braila
      902 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ramnicu Sarat Buzau
      903 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Sahateni Buzau
      904 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Cluj-Napoca Cluj
      905 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Iclod Cluj
      906 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ovidiu Constanta
      907 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Poarta Alba Constanta
      908 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Bailesti Dolj
      909 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Craiova Dolj
      910 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Segarcea Dolj
      911 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Titu Dambovita
      912 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Galati Galati
      913 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Orastie Hunedoara
      914 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Calarasi Ialomita
      915 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ciulnita Ialomita
      916 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Fetesti Ialomita
      917 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Iasi Iasi
      918 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Crevedia Ilfov
      919 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Giurgiu Giurgiu
      920 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Oltenita Giurgiu
      921 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Peris Ilfov
      922 Intreprinderea pentru fabricatie si reparatii Peris Ilfov
      923 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
      924 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Iernut Mures
      925 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Roman Neamt
      926 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Caracal Olt
      927 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Ploisti Prahova
      928 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Satu Mare Satu Mare
      929 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Sibiu Sibiu
      930 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Veresti Suceava
      931 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Alexandria Teleorman
      932 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Beregsau Timis
      933 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Birda Timis
      934 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Focsani Vrancea
      935 Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate Sabaru M. Bucuresti
      936 Centrala pentru legume si fructe -Bucuresti- a

      • 936 Centrala pentru legume si fructe -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
        937 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Arad Arad
        938 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Baiculesti Arges
        939 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Topoloveni Arges
        940 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Oradea Bihor
        941 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Valea lui Mihai Bihor
        942 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Fagaras Brasov
        943 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Vadeni Braila
        944 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Priscov Buzau
        945 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Dej Cluj
        946 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Constanta Constanta
        947 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Pucioasa Dambovita
        948 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Calafat Dolj
        949 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Tecuci Galati
        950 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Hateg Hunedoara
        951 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Fetesti Ialomita
        952 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Oltenita Giurgiu
        953 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Buftea Ilfov
        954 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Giurgiu Giurgiu
        955 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Baia Mare Maramures
        956 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Targu Mures Mures
        957 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Caracal Olt
        958 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Valenii de munte Prahova
        959 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Suceava Suceava
        960 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Turnu Magurele Teleorman
        961 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Timisoara Timis
        962 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Tulcea Tulcea
        963 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Husi Vaslui
        964 Intreprinderea pentru producerea si industrializarea legumelor si fructelor Riureni Valcea
        965 Intreprinderea de produse alimentare -Bucuresti M. Bucuresti
        966 Centrala viei si vinului- Bucuresti-activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
        967 Intreprinderea viei si vinului Alba Iulia Alba
        968 Intreprinderea viei si vinului Arad Arad
        969 Intreprinderea viei si vinului Pitesti Arges
        970 Intreprinderea viei si vinului Bacau Bacau
        971 Intreprinderea viei si vinului Oradea Bihor
        972 Intreprinderea viei si vinului Bistrita Bistrita-Nasaud
        973 Intreprinderea viei si vinului Botosani Botosani
        974 Intreprinderea viei si vinului Brasov Brasov
        975 Intreprinderea viei si vinului Braila Braila
        976 Intreprinderea viei si vinului Buzau Buzau
        977 Intreprinderea viei si vinului Resita Caras-Severin
        978 Intreprinderea viei si vinului Cluj-Napoca Cluj
        979 Intreprinderea viei si vinului Constanta Constanta
        980 Intreprinderea viei si vinului Sf. Gheorghe Covasna
        981 Intreprinderea viei si vinului Targoviste Dambovita
        982 Intreprinderea viei si vinului Craiova Dolj
        983 Intreprinderea viei si vinului Galati Galati
        984 Intreprinderea viei si vinului Targu Jiu Gorj
        985 Intreprinderea viei si vinului Miercurea Ciuc Harghita
        986 Intreprinderea viei si vinului Deva Hunedoara
        987 Intreprinderea viei si vinului Calarasi Ialomita
        988 Intreprinderea viei si vinului Iasi Iasi
        989 Intreprinderea viei si vinului Ilfov-Bucuresti Ilfov
        990 Intreprinderea viei si vinului Baia Mare Maramures
        991 Intreprinderea viei si vinului Drobeta Turnu Severin Mehedinti
        992 Intreprinderea viei si vinului Targu Mures Mures
        993 Intreprinderea viei si vinului Piatra Neamt Neamt
        994 Intreprinderea viei si vinului Slatina Olt
        995 Intreprinderea viei si vinului Ploiesti Prahova
        996 Intreprinderea viei si vinului Satu Mare Satu Mare
        997 Intreprinderea viei si vinului Zalau Salaj
        998 Intreprinderea viei si vinului Sibiu Sibiu
        999 Intreprinderea viei si vinului Suceava Suceava
        1000 Intreprinderea viei si vinului Rosiorii de Vede Teleorman
        1001 Intreprinderea viei si vinului Timisoara Timis
        1002 Intreprinderea viei si vinului Tulcea Tulcea
        1003 Intreprinderea viei si vinului Husi Vaslui
        1004 Intreprinderea viei si vinului Dragasani Valcea
        1005 Intreprinderea viei si vinului Focsani Vrancea
        1006 Intreprinderea de vinuri si rachiuri Bucuresti Est M. Bucuresti
        1007 Intreprinderea de vinuri si sampanie “Zarea” Bucuresti M. Bucuresti
        1008 Centrala industrializarii carnii – Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
        1009 Intreprinderea de industrializarea carnii Alba Alba
        1010 Intreprinderea de industrializarea carnii Arad Arad
        1011 Intreprinderea de industrializarea carnii Pitesti Arges
        1012 Intreprinderea de industrializarea carnii Bacau Bacau
        1013 Intreprinderea de industrializarea carnii Oradea Bihor
        1014 Intreprinderea de industrializarea carnii Bistrita Bistrita-Nasaud
        1015 Intreprinderea de industrializarea carnii Botosani Botosani
        1016 Intreprinderea de industrializarea carnii Brasov Brasov
        1017 Intreprinderea de industrializarea carnii Braila Braila
        1018 Intreprinderea de industrializarea carnii Buzau Buzau
        1019 Intreprinderea de industrializarea carnii Resita Caras-Severin
        1020 Intreprinderea de industrializarea carnii Cluj-Napoca Cluj
        1021 Intreprinderea de industrializarea carnii Constanta Constanta
        1022 Frigoriferul portuar Constanta Constanta
        1023 Intreprinderea de industrializarea carnii Sf. Gheorghe Covasna
        1024 Intreprinderea de industrializarea carnii Targoviste Dambovita
        1025 Intreprinderea de industrializarea carnii Craiova Dolj
        1026 Intreprinderea de industrializarea carnii Galati Galati
        1027 Intreprinderea de industrializarea carnii Tg. Jiu Gorj
        1028 Intreprinderea de industrializarea carnii Miercurea Ciuc Harghita
        1029 Intreprinderea de industrializarea carnii Deva Hunedoara
        1030 Intreprinderea de industrializarea carnii Calarasi Ialomita
        1031 Intreprinderea de industrializarea carnii Iasi Iasi
        1032 Intreprinderea de industrializarea carnii Ilfov Buc. Ilfov
        1033 Intreprinderea de industrializarea carnii Baia Mare Maramures
        1034 Intreprinderea de industrializarea carnii Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
        1035 Intreprinderea de industrializarea carnii Tg. Mures Mures
        1036 Intreprinderea de industrializarea carnii Piatra Neamt Neamt
        1037 Intreprinderea de industrializarea carnii Slatina Olt
        1038 Intreprinderea de industrializarea carnii Ploiesti Prahova
        1039 Intreprinderea de industrializarea carnii Satu Mare Satu Mare
        1040 Intreprinderea de industrializarea carnii Zalau Salaj
        1041 Intreprinderea de industrializarea carnii Sibiu Sibiu
        1042 Intreprinderea de industrializarea carnii Suceava Suceava
        1043 Intreprinderea de industrializarea carnii Alexandria Teleorman
        1044 Intreprinderea de industrializarea carnii Timisoara Timis
        1045 Intreprinderea de industrializarea carnii Tulcea Tulcea
        1046 Intreprinderea de industrializarea carnii Birlad Vaslui
        1047 Intreprinderea de industrializarea carnii Ramnicu-Valcea Valcea
        1048 Intreprinderea de industrializarea carnii Focsani Vrancea
        1049 Intreprinderea “Antefrig” Bucuresti M. Bucuresti
        1050 Intreprinderea “Abatorul” Bucuresti M. Bucuresti
        1051 Intreprinderea de produse si conserve de carne Bucuresti M. Bucuresti
        1052 Centrala industrializarii laptelui -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
        1053 Intreprinderea de industrializare a laptelui Alba Iulia Alba
        1054 Intreprinderea de industrializare a laptelui Arad Arad
        1055 Intreprinderea de industrializare a laptelui Pitesti Arges
        1056 Intreprinderea de industrializare a laptelui Bacau Bacau
        1057 Intreprinderea de industrializare a laptelui Oradea Bihor
        1058 Intreprinderea de industrializare a laptelui Bistrita Bistrita-Nasaud
        1059 Intreprinderea de industrializare a laptelui Botosani Botosani
        1060 Intreprinderea de industrializare a laptelui Brasov Brasov
        1061 Intreprinderea de industrializare a laptelui Braila Braila
        1062 Intreprinderea de industrializare a laptelui Buzau Buzau
        1063 Intreprinderea de industrializare a laptelui Resita Caras-Severin
        1064 Intreprinderea de industrializare a laptelui Cluj-Napoca Cluj
        1065 Intreprinderea de industrializare a laptelui Constanta Constanta
        1066 Intreprinderea de industrializare a laptelui Sfintu Gheorghe Covasna
        1067 Intreprinderea de industrializare a laptelui Targoviste Dambovita
        1068 Intreprinderea de industrializare a laptelui Craiova Dolj
        1069 Intreprinderea de industrializare a laptelui Galati Galati
        1070 Intreprinderea de industrializare a laptelui Tg. Jiu Gorj
        1071 Intreprinderea de industrializare a laptelui Miercurea Ciuc Harghita
        1072 Intreprinderea de industrializare a laptelui Simeria Hunedoara
        1073 Intreprinderea de industrializare a laptelui Slobozia Ialomita
        1074 Intreprinderea de industrializare a laptelui Iasi Iasi
        1075 Intreprinderea de industrializare a laptelui Ilfov- Bucuresti Ilfov
        1076 Intreprinderea de industrializare a laptelui Baia Mare Maramures
        1077 Intreprinderea de industrializare a laptelui Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
        1078 Intreprinderea de industrializare a laptelui Tg. Mures Mures
        1079 Intreprinderea de industrializare a laptelui Piatra Neamt Neamt
        1080 Intreprinderea de industrializare a laptelui Slatina Olt
        1081 Intreprinderea de industrializare a laptelui Ploiesti Prahova
        1082 Intreprinderea de industrializare a laptelui Satu- Mare Satu -Mare
        1083 Intreprinderea de industrializare a laptelui Simleul Silvaniei Salaj
        1084 Intreprinderea de industrializare a laptelui Sibiu Sibiu
        1085 Intreprinderea de industrializare a laptelui Suceava Suceava
        1086 Intreprinderea de industrializare a laptelui Alexandria Teleorman
        1087 Intreprinderea de industrializare a laptelui Timisoara Timis
        1088 Intreprinderea de industrializare a laptelui Tulcea Tulcea
        1089 Intreprinderea de industrializare a laptelui Vaslui Vaslui
        1090 Intreprinderea de industrializare a laptelui Ramnicu Valcea Valcea
        1091 Intreprinderea de industrializare a laptelui Focsani Vrancea
        1092 Intreprinderea de industrializare a laptelui Bucuresti M. Bucuresti
        1093 Centrala productiei industrializarii sfeclei de zahar – Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
        1094 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Arad Arad
        1095 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Sascut Bacau
        1096 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Bucecea Botosani
        1097 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Bod Brasov
        1098 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Buzau Buzau
        1099 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Podari Dolj
        1100 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Pascani Iasi
        1101 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Giurgiu Giurgiu
        1102 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Urziceni Ilfov
        1103 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Tandarei Ialomita
        1104 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Targu Mures Mures
        1105 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Oradea Bihor
        1106 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Ludus Mures
        1107 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Roman Neamt
        1108 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Corabia Olt
        1109 Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar Timisoara Timis
        1110 Intreprinderea de produse zaharoase Brasov Brasov
        1111 Intreprinderea de produse zaharoase “Feleacul” Cluj-Napoca Cluj
        1112 Intreprinderea de produse zaharoase “Cerna” Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
        1113 Intreprinderea de produse zaharoase “Victoria” Sibiu Sibiu
        1114 Intreprinderea de produse zaharoase “Kandia” Timisoara Timis
        1115 Intreprinderea de produse zaharoase Bucuresti M. Bucuresti
        1116 Centrala berii, spirtului si amidonului -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
        1117 Intreprinderea de spirt si drojdie Arad Arad
        1118 Intreprinderea de bere Pitesti Arges
        1119 Intreprinderea de bere spirt si drojdie Margineni Bacau
        1120 Intreprinderea de bere spirt si drojdie Oradea Bihor
        1121 Intreprinderea de bere si amidon Braila Braila
        1122 Intreprinderea de bere “Aurora” Brasov Brasov
        1123 Intreprinderea de bere si spirt Cluj-Napoca Cluj
        1124 Intreprinderea de bere Constanta Constanta
        1125 Intreprinderea de spirt Sfantu Gheorghe Covasna
        1126 Intreprinderea de amidon si glucoza Targu Secuiesc Covasna
        1127 Intreprinderea de bere Galati Galati
        1128 Intreprinderea de bere spirt si amidon Sinsimion Harghita
        1129 Intreprinderea de bere si malt Hateg Hunedoara
        1130 Intreprinderea de bere si spirt Iasi Iasi
        1131 Intreprinderea de drojdie “Seineana” Seini Maramures
        1132 Intreprinderea de bere si spirt “Banovita” Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
        1133 Intreprinderea de bere Reghin Mures
        1134 Intreprinderea de bere si amidon “Steagu Rosu” Piatra Neamt Neamt
        1135 Intreprinderea de bere Azuga Prahova
        1136 Intreprinderea de bere Satu Mare Satu Mare
        1137 Intreprinderea de bere si amidon Sibiu Sibiu
        1138 Intreprinderea de bere spirt si amidon Radauti Suceava
        1139 Intreprinderea de bere Timisoara Timis
        1140 Intreprinderea de bere spirt si drojdie – Bucuresti M. Bucuresti
        1141 Intreprinderea de bere Rahova – Bucuresti M. Bucuresti
        1142 Intreprinderea de bere Grivita – Bucuresti M. Bucuresti
        1143 Intreprinderea de bere Bragadiru – Bucuresti M. Bucuresti
        1144 Centrala uleiului -Bucuresti – activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
        1145 Intreprinderea de ulei “Interindustrial” Oradea Bihor
        1146 Intreprinderea de ulei Constanta Constanta
        1147 Intreprinderea de ulei “Oltenia” Podari Dolj
        1148 Intreprinderea de ulei “Prutul” Galati Galati
        1149 Intreprinderea de ulei Slobozia Ialomita
        1150 Intreprinderea de ulei “Unirea” Iasi Iasi
        1151 Intreprinderea de ulei Urziceni Ilfov
        1152 Intreprinderea de ulei “Ardealul” Carei Satu Mare
        1153 Intreprinderea de ulei Rosiorii de Vede Teleorman
        1154 Intreprinderea de ulei Barlad Vaslui
        1155 Intreprinderea de ulei “13 Decembrie” Bucuresti M. Bucuresti
        1156 Centrala productiei si industrializarii tutunului -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
        1157 Intreprindetre de tigarete Ramnicu Sarat Buzau
        1158 Intreprindetre de tigarete Sfantu Gheorghe Covasna
        1159 Intreprindetre de tigarete Targu Jiu Gorj
        1160 Intreprindetre de tigarete Iasi Iasi
        1161 Intreprindetre de tigarete Timisoara Timis
        1162 Intreprindetre de cultura si fermentarea tutunului Ocna Mures Alba
        1163 Intreprindetre de cultura si fermentarea tutunului Arad Arad
        1164 Intreprindetre de cultura si fermentarea tutunului Craiova Dolj
        1165 Intreprindetre de cultura si fermentarea tutunului Urziceni Ilfov
        1166 Intreprindetre de cultura si fermentarea tutunului Carei Satu Mare
        1167 Intreprindetre de cultura si fermentarea tutunului Barlad Vaslui
        1168 Centrala productiei si industrializarii pestelui -Ilfov -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Ilfov
        1169 Intreprinderea piscicola Arad Arad
        1170 Intreprinderea piscicola Cefa Bihor
        1171 Intreprinderea piscicola Botosani Botosani
        1172 Intreprinderea piscicola Braila Braila
        1173 Intreprinderea piscicola Luciu Buzau
        1174 Intreprinderea piscicola Cluj-Napoca Cluj
        1175 Intreprinderea piscicola Constanta Constanta
        1176 Intreprinderea piscicola Calafat Dolj
        1177 Intreprinderea piscicola Galati Galati
        1178 Intreprinderea piscicola Calarasi Ialomita
        1179 Intreprinderea piscicola Iasi Iasi
        1180 Intreprinderea piscicola Zau de Campie Mures
        1181 Intreprinderea piscicola Bercu Satu Mare
        1182 Intreprinderea piscicola Zimnicea Teleorman
        1183 Intreprinderea piscicola Urseni Timis
        1184 Intreprinderea piscicola Carja Vaslui
        1185 Centrala Delta Dunarii – Tulcea- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate Tulcea
        1186 Intreprinderea de constructii si reparatii de nave si utilaje Tulcea Tulcea
        1187 Intreprinderea de industrializare a pestelui Tulcea Tulcea
        1188 Intreprinderea piscicola Macin Tulcea
        1189 Centrala industriala de morarit, decorticat, panificatie si produse fainoase -Bucuresti- activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
        1190 Intreprinderea de morarit si panificatie Alba Iulia Alba
        1191 Intreprinderea de morarit si panificatie Arad Arad
        1192 Intreprinderea de morarit si panificatie Pitesti Arges
        1193 Intreprinderea de morarit si panificatie Bacau Bacau
        1194 Intreprinderea de morarit si panificatie Oradea Bihor
        1195 Intreprinderea de morarit si panificatie Bistrita Bistrita Nasaud
        1196 Intreprinderea de morarit si panificatie Botosani Botosani
        1197 Intreprinderea de morarit si panificatie Resita Caras-Severin
        1198 Intreprinderea de morarit si panificatie Sfantu Gheorghe Covasna
        1199 Intreprinderea de morarit si panificatie Targoviste Dambovita
        1200 Intreprinderea de morarit si panificatie Targu Jiu Gorj
        1201 Intreprinderea de morarit si panificatie Miercurea Ciuc Harghita
        1202 Intreprinderea de morarit si panificatie Deva Hunedoara
        1203 Intreprinderea de morarit si panificatie Slobozia Ialomita
        1204 Intreprinderea de morarit si panificatie Ilfob Buc. Ilfov
        1205 Intreprinderea de morarit si panificatie Baia Mare Maramures
        1206 Intreprinderea de morarit si panificatie Drobeta Turnu-Severin Mehedinti
        1207 Intreprinderea de morarit si panificatie Piatra Neamt Neamt
        1208 Intreprinderea de morarit si panificatie Zalau Salaj
        1209 Intreprinderea de morarit si panificatie Suceava Suceava
        1210 Intreprinderea de morarit si panificatie Tulcea Tulcea
        1211 Intreprinderea de morarit si panificatie Barlad Vaslui
        1212 Intreprinderea de morarit si panificatie Valcea Valcea
        1213 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Brasov Brasov
        1214 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Constanta Constanta
        1215 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Galati Galati
        1216 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Iasi Iasi
        1217 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Targu Mures Mures
        1218 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Slatina Olt
        1219 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Ploiesti Prahova
        1220 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Satu Mare Satu Mare
        1221 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Sibiu Sibiu
        1222 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Alexandria Teleorman
        1223 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Focsani Vrancea
        1224 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Bucuresti M. Bucuresti
        1225 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Braila Braila
        1226 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Craiova Dolj
        1227 Intreprinderea de morarit, panificatie si produse fainoase Timisoara Timis
        1228 Trustul inului, canepii si bumbacului – Bucuresti -activitatea proprie a centralei si a unitatilor cu gestiune economica fara personalitate juridica direct subordonate M. Bucuresti
        1229 Intreprinderea de in Mangalia Constanta
        1230 Intreprinderea de in Reci Covasna
        1231 Intreprinderea de in Joseni Harghita
        1232 Intreprinderea de in Ulmeni Maramures
        1233 Intreprinderea de in Ploiestiori Prahova
        1234 Intreprinderea de in Cirta Sibiu
        1235 Intreprinderea de in Ghindari Mures
        1236 Intreprinderea de in Sighisoara Mures
        1237 Intreprinderea de cinepa Iratosu Arad
        1238 Intreprinderea de cinepa Palota Bihor
        1239 Intreprinderea de cinepa Buzau Buzau
        1240 Intreprinderea de cinepa Ludus Mures
        1241 Intreprinderea de cinepa Sagna Neamt
        1242 Intreprinderea de cinepa Dumbraveni Sibiu
        1243 Intreprinderea de cinepa Sinicolaul Mare Timis
        1244 Intreprinderea de cinepa Vaslui Vaslui
        1245 Intreprinderea de cinepa Alexandria Teleorman
        1246 Intreprinderea de in si cinepa Beclean Bistrita Nasaud
        1247 Intreprinderea de in si cinepa Carei Satu Mare
        1248 Intreprinderea de in si cinepa Suceava Suceava
        1249 Intreprinderea pentru producerea si valorificarea bumbacului Brinceni Teleorman
        1250 Intreprinderea de de pescuit oceanic “NAVROM” Tulcea Tulcea
        1251 Intreprinderea “PROTAN” Bucuresti M. Bucuresti
        1252 Intreprinderea “Didactica M. Bucuresti
        1253 Monetaria Statului M. Bucuresti
        1254 Imprimeria Bancii Nationale M. Bucuresti
        1255 Intreprinderea “Frigocom” M. Bucuresti
        1256 Intreprinderea de produse ortopedice si protezare Bucureşti

        Toate aceste intreprinderi erau depasite d.p.d.v. tehnologic, erau nerentabile si produceau gauri la buget ?
        UN SFERT dintre ele daca le-am avea astazi, ar crea un numar imens de locuri de munca si sa nu uitam ca ar produce VALOARE ADAUGATA. In ultimii 25 de ani copacii au plecat direct afara, via portul Costanta, petrolul romanesc nu mai e romanesc, ne-am umplut de supermaket-uri, banci, farmacii, pacanele.
        CE AM FACUT CU AVEREA TARII? AM DAT-O LA SCHIMB PENTRU CATEVA BANANE SI PORTOCALE? HALAL!!!
        Nu m-am putut abtine, dar ce-am avut de spus a avut o tenta nostalgica, pentru a contracara opinia venita din extrema celor care afirma ca vechiul sistem a fost un lagar de concentrare si toti oamenii erau numai piele si os, mergeau cu capul plecat si erau imbracati in gri. Sper ca am dreptul la opinie.
        Inchei, aducandu-mi aminte de un moment din timpul Revolutiei din 89 (asa credeam atunci, ca e revolutie). M-a prins evenimentul in armata, eram santinela pe aeroport la Oradea si ascultam la radio pe Caramitru et co. si plangeam: ,,dracul sa-l ia pe Ceausescu, care ne-a chinuit, care ne-a etc.”. Imi imaginam ca o sa termin armata si o sa ma intorc acasa si o sa gasesc New York city.
        Nemultumirea si regretul dupa alte vremuri pleaca de la faptul ca am avut asteptari mari si am fost TRADATI, MINTITI.

        scuze ca m-am intins cam mult

        • Toate intreprinderilor din lista care au disparut sint adevarate.
          Dar multe din aceste unitati lucrau pentru export I in tara ,,eminamente agricola,, populatia nu avea mincacare suficienta deoarece era exportata.
          Industria avea multe neajunsuri. Multe industrei nu aveau materii prime in tara si trebuiau importate. Sistemul cerea indeplinirea planului lunar ca o conditie a salarizarii. Datorita acestui plan produsele erau de proasta calitate. Lipsa concurentei, permitea livrarea produselor de proasta calitate si raminea in urma produselor calitative din occident .
          Dupa revolutie ,noii stapini (tot din comunistii vechi) au dus o politica total gresita.
          NU NE VINDEM TARA a dus la distrugerea industriei care modernizata ar fi adus bunastare.
          Citeva exemole:
          -Uzina Semanatoarea a fost sa fie privatizata prin cumpararea de catre Italieni. Urma sa fabrice combine de ultima generatie si piese pentru societate. Dar sub lozinca ,,nu ne vindem tara,, afacerea nu a fost incheiata. Acum Italienii sau mutat in Polonia de unde vind combine in toata Europa .Acum noi cumparam combine din Polonia. In acest timp Uzina Semanatoarea disparut de tot, Numai niste stilpi au ramas.
          -IPRS Baneasa
          A fost cistigata de o firma de profil din Olanda. Dar fiidnca nu au dat spaga ,au data lui Hissam cu acte false. Industria noastra de IT a disparut deoarece Haissam a vindut la fier vechi toate utilajele.Acum e un cimp gol.
          – Uzina Tractorul.
          Dupa mineriade ,firmele straine nu au mai vrut sa investeasca in Romania ,in felul acesta Uzina Tractorul nu a mai putut sa -si revina.Sacalii tranzitiei au distrus Uzina .Acum acolo e un cimp gol ,unde se vor construi case si magazine.

          Dupa aceste modele, Industria Romana a fost distrusa ,iar sacalii tranzitiei s-au imbogatit.

  19. Se vede ca nu ai rata la banca (la care se duce jumatate din venitul on casa) pentru a-ti plati casa, sau copii in intretinere, sau nu esti disponibilizat ca asa vor muschii patronului de Romania, sau nu muncesti pe un salariu de nimica de 1000 lei. Se vede de la o posta ca nu intampini nimic din toate astea, altfel nu ai mai bate atata campii…

  20. Din punct de vedere material traiam mai bine, chiar fara diversitatea de produse de astazi. Multe dintre preturile luate in calcul de autor sunt gresite. Spre exemplu, franzela costa 2,20lei, nu 4, iar cu salariul mediu puteau fi cumparate 4615 oua, nu 2000 etc. Cum a fost semnalat deja, unele cheltuieli importante nu au fost luate in seama, nici distributia veniturilor, mult mai uniforma in vremea lui Ceausescu si polarizata astazi. Sunt argumente de natura economica, obiective si nu trebuie sa duca la concluzia gresita ca romanii prefera comunismul. Asta este o prostie vehiculata de presa. Desi PIB per capita in valori reale a crescut din 1990 pana astazi de peste 5 ori, puterea de cumparare a romanilor a ramas scazuta. Desigur, exista si argumente subiective de felul „atunci era mai bine pentru ca eram mai tanar”, ori „aveam de toate pentru ca le cumparam de la ferma partidului”. Faptul ca romanii prefera democratia si libertatea, incomparabil mai valoroase decat puterea de cumparare, este demonstratrat de insasi infaptuirea revolutiei si reconfirmat de numeroase studii sociologice.

  21. Fascinantă siguranţa dv.! Vă informez că am rate la bancă, un salariu sub media pe economie, dar numai de câteva luni, pentru că doi ani nu am avut serviciu, soţia mea nu are serviciu de zece ani şi avem doi copii minori.
    Dar chiar de n-ar fi aşa, ce importanţă are starea mea materială în ceea ce spun!? Sunt afirmaţii false sau nu? Dacă sunt false – dovada. Argumentul. Eu nu cataloghez nicicum pe nimeni.

  22. 1. În general se face o comparație cu perioada dinainte de 1989. Este greșit! A existat o perioadă de câțiva ani când a trebuit să se impună restricții mai multe. La fel ca în perioada crizei din 2009-2011. De ce nu faceți analiză prin comparație cu perioada 1970-1980?Nu mai este convenabil? Toți cei ce au o vârstă acum, știu că atunci găseai de mâncare fără nici o problemă și nu existau probleme cu lumina, căldura sau apa. Problemele au apărut când a început șantajul occidental al marilor finanțe care doreau să păstreze România înlănțuită.
    2. Evoluția unei nații se face dacă plus valoarea se investește în țară. Azi aproape tot profitul, în special cel generat de marile firme occidentale ce au investit aici, se duce în occident.
    3. Azi majoritatea minților cu adevărat luminate își găsesc de lucru în străinătate. Pentru asta trebuie însă se se pregătească, să facă școală. Cine plătește școala? Noi! Deci investiția noastră (în oameni) nu mai este folosită de noi! De ce nu sunteți de acord, dacă tot discutăm de economie de piață, să se plătească școala? Iar dacă Bugetul dă bani (ca acum), atunci să facă contracte de muncă! Dacă nu respecți contractul (să lucrezi în țară, acolo unde te-ai angajat la începutul facultății sau școlii) atunci să plătești costurile pregătirii plus penalități. Nu ai spun că realitatea este mai complexă. Pentru că nu sunt angajați afară la grămadă, cu sunt selectați! Ori noi nu putem alege valoarea procentului de licențiați deștepți.
    4. Industria din România nu mai este românească! Cercetarea în România nu mai este utilizată de noi! De multe ori cercetarea are rezultate care nu au unde să fie aplicate în țară și rezultatele cercetării se folosesc de producători în alte părți (unde brevetele românești nu au acoperire).
    5. Banii europeni nu sunt folosiți decât în mică parte folosiți în țară. De fapt o mare parte din ei se folosesc pentru a achiziționa echipamente realizate în occident. Deci se întorc acolo! Iar aceste echipamente deseori nu sunt folosite adecvat sau util.

    Ar mai fi multe de spus.

    • ” Problemele au apărut când a început șantajul occidental al marilor finanțe care doreau să păstreze România înlănțuită.”. De unde ati scos bazaconia asta?? Problemele serioase au inceput datorita dementei cizmarului, care a vrut sa plateasca datoriile externe, facute tot de el. Si asta absolut inutil, pentru ca puterea economica face sa se ridice o tara, nu lipsa de datorii.

  23. asta pentru ca Romannia in anul 1989 avea deficitul bugetar.0 = si aveam industrie…dar depinde cum privesti lucrurile..nemtii dupa razboi munceau pe apa si mancare asa au construit 12 mii si 800 de km de autostrada…..mentalitatea asta de lenes a avut si ea parte la distrugerea tarii..

  24. erau situatii mai normale decat acum asta daca nu vedeti inseamna ca ori sunteti orbi ori aveti bani furati de la Bancorex!
    Vanzare Rosia Montana si distrugerea productiei la industriile ce valorificau produsele locale sunt aberatii care abia le sesizati- ceva nu e in regula cu voi!
    Institutele de crecetari au fost distruse – cel putin 50 din acestea vizau valorificari ale resurselor naturale! Acum aveti institul de strategii KK( ce strategie?cum sa mori de foame?) institutul holocaustului care nu a existat- stam bine, nu?
    libertate? Crezi ca avem libertate mai mare? pai atunci era doar telefonul cu microfon si baietii de filaj acum te spioneaza si in pat , te otraveste cu E-uri si te pandeste rasa araba la granite! Din acesta inchisoare la care zidurile nu se vad evadrea nu este posibila! national socialismul e singura forma ce conserva o natie si o cultura!

  25. Ca tânăr,să spui ca era mai bine într-un regim pe care nu l-ai apucat nici măcar o zi înseamnă că nu știi pe ce lume trăiești. O vizită, sau trait un an prin Coreea de Nord și apoi să-și dea cu părerea. Iară cei ce au trăit atunci spun că era mai bine pentru că erau învățați sa stea cu mâna întinsă, să primească totul pe farfurie de-a gata fără să facă mare lucru. Așa se întâmplă și azi, în loc sa facem ceva, așteptăm ,,sa se facă” , ,, o să facă si la noi așa” în loc să punem mâna să facem noi.
    Propunem un experiment: introducerea rației la alimente și benzină și a cartelei de pâine, măcar o săptămână. Și fara TV, telefon sau internet. Cum vor reactiona bovinele comunistoide?
    Cu stimă, un tânăr născut în ’90.

  26. Articolul exprima exact ceea ce stiu eu din proprie experienta. Am participat la revolta/revolutie din Decembrie 1989, numai ca sa fiu dezamagit de intorsatura FSNista. Am parasite Romania la scurt timp dupa alegeri si „mineriada” din 1990.
    Este obligatia parintilor de a le explica tinerilor din Romania despre trecut, si despre experienta sinistra a comunismului.
    Iar penru cei mai de varsta me, care inca mai viseaza communism si ceausism; terapia cu socuri electrice, pe o perioada lunga de timp, ar putea da rezultate bune. Incercati…

  27. dar oare, pentru a scoate vechimea parintilor, ce au lucrat la Intreprinderea de exploatare forestiera si transport Sibiu, la ce institutie trebuie sa apelez???
    cine ma poate ajuta????

  28. Buna,pe scurt,in anii 30 si m-ai inainte ROMANIA iera o tara de sclavi,majoritatea intreprinderelor,fabrici,uzine nu apartineau poporuluiROMAN tara iera vanduta strainilor,HITLER CAND A INCEPUT RAZBOIU S-A BAZAT PE PETROLU DIN ROMANIA,totul mergea l-a export,adica fiind pamanturile lor,exemplu unul BALIF,MIRON care traieau in occident,grnarul ROMANII si alte alimente ierau carate peste hotare si poporul ROMAN murea de foame,PNL de astazi este ramasitile PNL-ISTELOR CU FERDINANT INTAI care in 1907 l-a FLAMANZI IN MOLDOVA care au cerut pamant sa-l munceasca sa nu m-ai moara de foame au pus armata si au inpuscat 11000 de tarani.Cum iera in COMUNISM,dupa ce a izgonot pe regele MIHAI SI PE MAMA,ROMANIA a inceput sa se desvolte,URSS RUSIIde astazi n-ea adus si industrializat TOATA ROMANIA din toate punctele de vedere,arat ca in zona MOLDOVEI mureau de foame,eu in anii 61-62 am fost in BOTOSANI de unde am adus in BRASOV 3 camioane de familii ,aceste familii li s-au dat servicii,li s-au dat bani de si-a construit pe calea BUCURESTI apartamente individuale,copii l-a scoala.A VENIT capitalismul,au desfiintat toata industria din BRASOV si nu numai din BRASOVi-au trimis inapoi l-a botosani inMOLDOVA.IN COMUNISMmergeai pe strada noapte si nu ierai atacat,astazi s-au infintat clanuri de hoti criminal,tiganii ies l-a drumul mare nu au ce manca,in timpul COMUNISMULUIierau angajati in uzine,colectiv deci toti aveau o paine de mancat,tiganii ierau chiar si-n parlament,a fost un tiganoi care iera mare si a propus sa le zica RROMI s-a votat ca si-n parlament ierau destui.Dle.TUDOR ZAROJANU sunteti tanar si ave ceva bogatie va convine sa scrieti asemenea lucruri ne adevarate si altii ca Dtra. nu vedeti tara nu m-ai a ROMANILOR ce-i din U E ne tin ca sclavi,uitati-va l-a BULGARI ii baga in moneda eur,in GERMANIA nu poti vorbi ROMANESTE ca pleaca de langa tine,in EUROPA e plina de femei care stau l-a coktu strazi,am citit anumite comentarii si in general va apreciaza,acestia sun tineri precum Dvs.Politica din ROMANIA O schimba numai un stat strain.

    • Dragă domnule, foarte tânăr nu prea sunt, am 64 de ani… :) Deci am trăit din plin perioada comunistă, altfel nici n-aș îndrăzni să scriu despre ea.
      Iată cum stau lucrurile la bulgari: „Fata de celelalte state din zona est-europeana Bulgaria nu a fost afectata atat de mult de criza financiara, in primul rand gratie consiliului monetar (moneda Bulgariei a fost legata initial de marca germana si apoi de euro – n.n.), care a ajutat leva „sa nu se devalorizeze cu nicun procent”, sustine ambasadorul Bulgariei in Romania, Valentin Radormirski, intr-un interviu pentru ZF.” Deci cum e cu sclavia?
      Dacă totuși, cum spuneți dvs, politica din România e guvernată din afară, asta ar fi vina noastră, a tuturor, nu doar a politicienilor, nu credeți?

  29. Vad ca topicul ales compara mere cu pere.Am putea face comparatia in dolari americani caci pe atunci moneda euro nu exista. Dar nici asa nu se poate pentru ca spre ex din 1988 si pina in prezent rata devalorizarii dolarului a ajuns la 120% iar daca ne raportam la anul 1969 devalorizarea este de peste 600%!! De necrezut dar adevarat..Acesta este un punct de vedere. As comenta faptul ca autorul „uita” ca asa zisa denominare a leului, cind s-au taiat 4 de zero a fost de fapt o stabilizare monetara deoarece vechile monede au fost retrase foarte repede de pe piata.Iar ulterior sumele de pe vechile carnete de cec nu au mai avut valoarea din 1988 (iau acest an de referinta pentru economia comunista cind PIB-ul a fost de 60 miliarde de dolari).Spre exemplu, un cec cu sold de 80 mii lei, dupa stabilizare valora doar 8 lei!! Ce au facut guvernanntii atunci se cheama marea furaciune. Si pentru ca am pomenit de PIB-ul din 1988, cei 60 miliarde de dolari de atunci azi ar echivala cu 132 miliarde dolari. Sigur, anul trecut Romania a atins cifra de 200 miliarde dolari insa sa nu uitam ca sintem datori peste 100 miliarde euro pe cind PIB-ul din 88 nu era grevat de datorii Romanai devenind singura tara din lume fara datorii. Daca nu s-ar pune sula in coaste ca sa platim rapid cele peste 100 miliarde euro, la dat scadentei am ramine cu un PIB sub echivalentul valorii din 1988 adica cei 132 miliarde de dolari. Da , viata e mai buna in prezent pentru mai putin de 1% din cetatenii Romaniei. Sinrem capitalisti dar nu avem clasa de mijloc deoarece bogatia tarii se afla in miinile a 0,03% din populatia tarii.Avem 5 milioane de persoane care traiesc sub limita de saarcie si ce e mai rau ,un raport INS arata ca inca 8,3 milioane de romani pot avea aceiasi soarta. Deci comparatii se pot face la nivel macro doar in conditiile in care se tine contsi de deprecierea valutelor. Pentru ca daca ne limitam la lei, puterea de cumparare e mai mica decit in 1988.Daca dolarul s-a devalorizat fata de el insusi cu 120% va inchipuiti cum sta leul..Postat azi in vreme de pandemie: 8 mai 2020.

  30. Cine-mi poate spune cate ceva despre posibilitatea specialistilor de a pleca din tara, inainte de ’89, fiind insa obligati sa plateasca scolarizarea facuta in Romania, sau variante pe aceasta tema. multumesc. Am lecturat comentariile de pa acum dar nu am gasit ceva similar.

    • Nu exista posibilitatea sa pleci din Romania. Fugeau cei ce puteau (ramineau cu ocazia unor excursii, mai traversau Dunarea inot si nu-i dadeau sirbii inapoi sau reuseau putini sa emigreze cind se cerea prelungita clauza natiunii celei mai favorizate cu SUA si intra in functiune senatul si amendamentul Jackson-Vanick). Pasaportul era o super rara-avis, iar pentru a-l avea se completau 2 rinduri de formulare, cele mari, iar daca Secu si Ceausescu aprobau, le primeai pe alea mici ce-ti dadea acel pasaport. Excusriile in grup in est erau pe baza de pasaport colectiv. Cind primeai pasaporul individual predai buletinul de identitate, iar cind reveneai in Romania aveai 24 de ore sa predai pasaportul.
      Pentru cei care reuseau sa emigreze (in general pe baza criteriului de reintregire a familiei) plateau statele unde emigrau suma de bani ceruta de romani pentru studii. Pai in anii 80 dolarul era pe la 50-60 lei la negru. Plus ca plecau fara nimic, chiar si diplomele sau certificatul de nastere erau considerate acte secrete. Va rog sa nu veniti cu prostii. Cunosc personal o astfel de persoana emigrata prin 1977-1978 care a plecat fara nimic si caruia i s-au eliberat noile acte de identitate pe baza declaratiilor lui ca este nascut la data si s-a casatorit la data.
      Romania era o tara inchisa, iar granicerii stateau cu pustile indreptate spre interior. Ei nu pazeau tara de invadatori, ci pazaeau granitele sa nu fuga Romanii din raiul ceausist.
      Cauta si vezi declaratiile pastorului Wurmbrand care a fost rascumparat de Norvegia parca contra a 10.000 de dolari, cind pentru un inginer se plateau undeva intre 1500 si maxim 3000 de dolari.
      Gindeste-te ca Emil Cioran a plecat prin anii 40 cu o bursa la Paris si nu a putut sa se reintoarca in Romania nici macar la moartea parintilor sai. La fel Monica Lovinescu si Virgil Ierunca.
      Marcel Raducanu, celebrul fotbalist a ramas in Germania si apoi a jucat la Borussia Dortmund ani de zile. Comenariul cu golul lui de la nu stiu ce meci al Romaniei cind era titular in echipa nationala a fost scos.
      Cristian Topescu a fost scos de la comentarii cind la un meci contra Suediei parca a facut un comentariu ca ar fi bine ca jucatorilor de la Craiova de atunci, Balaci si altii, pentru care venisera oferte de la cluburi din vest sa li se dea voie sa plece, in contextul cind in chiar in ziua aia sau mai inainte iesise NU-ul de la Ceausescu.
      Loturile de sportivi ce plecau la diverse competitii erau duble ca numar, cealalta jumatate erau securistii ce-i pazaeu sa nu fuga. Filmul Moscow on the Hudson e o ilustrare relativ palida, dar totusi destul de realista a acelor vremi.
      Sa vezi campionate mondiale de fotbal la bulgari, sirbi, unguri….
      La vremea aceea era o emisiune la Europa Libera ce se chema Romania si drepturile omului unde se citeau scrisori disperate. Multi au facut greve ale foamei pentru a-si primi familiile in vest. Liderii occidentali ce vizitau Romania, sau Ceausescu daca era primit in vest, mereu, dar mereu erau liste de persoane ce trebuiau sa emigreze inainte de venirea acelui lider sau de primirea lui Ceausescu.
      Apropos, sa nu uit, daca cineva reusea prin minune sa plece in vest in vreo delegatie sau excursie pleca singur, sau cel mult cu sotia, daca aveau copii. Niciodata toata familia. Copiii ramineau prizonieri ai raiului comunist, garantie ca parintii se intorc. Sau sotia. Iar ce pateau daca cei cu pasaport ramineau acolo si cereau azil politic…
      Chiar a merge in excursie in tarile prietene era o mare aventura…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Tudor Calin Zarojanu
Absolvent de Informatică, jurnalist şi scriitor. A publicat, între altele, „Viaţa lui Corneliu Coposu” şi „Sfîrşitul lumii”. De curand au iesit de sub tipar „Salutări de la unu” şi "Plaja". A lucrat în toate mediile de presă – periodic, ziar, agenţie de ştiri, radio, TV. În prezent este angajat al Biroului de Presă al Patriarhiei.

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carte recomandată

 

 

 

Carte recomandată

 
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro