vineri, iunie 18, 2021

Eșecul ANRE: adevărata problemă a liberalizării pieței de energie

Cred că e vremea să spunem lucrurilor pe șleau: scandalul liberalizării pieței de energie este eșecul integral al ANRE. Contrar a ce se crede, lipsa informării e chiar cea mai mică problemă din modul catastrofal în care a înțeles ANRE să-și facă treaba. Eșecul major al ANRE n-a fost că n-a știut din timp să informeze pe toată lumea ce înseamnă liberalizarea, ci că pur și simplu și-a abandonat integral rolul de reglementator care construiește o piață concurențială dintr-una reglementată (rolul său principal, chiar mai important decât licențele sau tarifele) și a lăsat lucrurile să cadă așa cum o fi. E treaba lor să dea socoteală dacă a fost indolență sau ticăloșie, dar responsabilitatea le revine integral.


Să luăm lucrurile pe rând, mai ales că există multă confuzie și între termenii pe care îi auziți zilele acestea, chiar in legi. Ca să explic, folosesc mai jos definițiile europene ale termenilor – în nota de final comentez problema de definire confuză în legea noastră, dar care nu ar fi trebuit să împiedice o liberalizare fără sincope.


Așadar:

  1. Orice consumator de energie are drept la serviciu universal. Asta înseamnă acces la energie la prețuri rezonabile, la standarde rezonabile de calitate, fără întreruperi. Mai simplu spus, nu poți rămâne fără lumină din motive care nu țin de tine, cât timp plătești.
  2. Furnizorul de ultimă instanță* pe regulile europene e, așa cum îi spune și numele, un furnizor la care ajungi abia în ultimă instanță, când nu mai ai unde să ajungi (scuzați tautologia, dar exact aici e confuzia din legea energiei pe care incerc s-o explic la final).

Concret: dacă ai încheiat cu un furnizor un contract într-o piață liberă, există posibilitatea ca acest furnizor, de exemplu, să dea faliment. Nu rămâi fără curent, te preia automat furnizorul de ultimă instanță din zona ta. Desigur, te poți muta după aceea oricând la orice alt furnizor din piața liberă, ideea e să nu rămâi, “în ultimă instanță”, fără energie electrică.

Altfel spus, in Europa, ajungi la furnizorul de ultimă instanță, în mod normal, doar în situații destul de rare. Cota de piață a furnizorilor de ultimă instanță pentru aceste servicii este destul de mică. Ei sunt furnizori obișnuiți, de regulă mari, care intră în piața concurențială, și mai au și această facilitate de furnizare de ultimă instanță, dar care în niciun caz nu e grosul business-ului lor.
Văzut din partea cealaltă, furnizorul de ultimă instanță se trezește brusc cu tine pe cap – ești un client nou pe care nu l-a prevăzut în niciun fel și trebuie să facă rost de energie rapid ca să nu te lase fără lumină. Pentru furnizorul de ultimă instanță există niște reglementări, de exemplu, pentru că trebuie să fie un furnizor suficient de sigur cât să nu prea existe riscul să dea el însuși faliment. Majoritatea reglementărilor privind furnizorul de ultimă instanță se referă la capacitatea lui de a te prelua rapid, de a-ți face tranziția ușoară, de a te informa ce se întâmplă, de a-ți spune cum poți să pleci de la el și să-ți cauți din nou furnizor în piața liberă.

Foarte important: Din cauză că e nevoie de ei doar în ultimă instanță, cantitățile de energie de care are nevoie în piață sunt mici. Chiar dacă se trezește cu tine și alți câțiva pe nepusă masă și trebuie să vă găsească rapid energie, nu există motive să nu găsească ușor energie în piața angro la cantitățile de care vorbim. Chiar dacă prețurile lui pot fi un pic mai mari decât în piața liberă, nu există absolut niciun motiv să fie semnificativ mai mari – până la urmă, ei își cumpără energie din exact aceeași piață din care cumpără și toți ceilalți furnizori, o piață lichidă pe care se tranzacționează tot timpul și nu are nevoie de cantități atât de mari încât să nu le găsească la prețul la care se tranzacționează normal.

Ca idee: mă uitam pe site-ul reglementatorului OFGEM din UK care zice că, azi, cam toți furnizorii de ultimă instanță – toti preluand exclusiv clienti ai unor furnizori care au dat faliment – au prețuri foarte-foarte puțin peste ofertele pe care le aveau furnizorii de la care le-au venit consumatorii, doi furnizori de ultimă instanță au chiar prețuri puțin mai mici decât aceștia.

Există mai multe modele de reglementări privind prețurile pe care le pune furnizorul de ultimă instanță consumatorului ajuns de nevoie la el, nu e nevoie de mare bătaie de cap din motivul pe care l-am zis mai sus, că în mod normal sunt la nivel de piață competitivă. Totuși, în anumite situații, tocmai din cauza eventualei vulnerabilități a consumatorului se poate reglementa ca tariful de ultimă instanță sau prețul de serviciu universal, de pildă, să nu fie (mult) diferit de ofertele concurențiale ale furnizorului pentru ceilalți clienți ai săi din piața competitivă. Sau, dacă există motive deosebite pentru care furnizarea de ultimă instanță pune niște probleme cu totul și cu totul speciale, se poate pune problema socializării costurilor excesive printr-o plată de serviciu public (în esență, o subvenție finanțată de toți consumatorii – repet, în situații cu totul și cu totul excepționale, dacă s-a prăbușit brusc piața, falimente în lanț, în niciun caz că s-a liberalizat piața și te-a prins nepregătit ca reglementator). In alte cuvinte, daca acest pret pentru asigurarea unui serviciu universal chiar si celor vulnerabili e reglementat in vreun fel, e tocmai ca sa nu fie prea diferit de preturile din piata, in niciun caz nu sa fie semnificativ mai mare!


Acestea fiind condițiile, in mod normal prețul pentru furnizarea de ultima instanta nu ar avea de ce sa fie vizibil mai mare decât prețul energiei din piața liberă.

  1. Nu există absolut niciun motiv pentru care faptul că n-ai optat pentru un furnizor din piața liberă să fii aruncat automat la furnizarea de ultimă instanță în regim de serviciu universal – e ca și când ENEL ar fi dat faliment și ai ajuns la un furnizor de ultimă instanță pe care întâmplător îl cheamă tot ENEL. S-a ajuns aici numai și numai din cauză că ANRE nu a gestionat în niciun fel liberalizarea pieței, lăsând lucrurile să cadă cum or fi. Lucrul acesta e cu atât mai șocant cu cât piața s-a mai liberalizat odată, la sfârșitul lui 2017!

Concret, data trecută am avut un calendar de liberalizare în care furnizorii reglementați (ENEL, CEZ, EON, Electrica) cumpărau cantități din ce în ce mai mari de energie din piața liberă pentru consumatorii casnici reglementati. Adică: în iulie 2013 furnizorii reglementați primeau 90% energie la preț reglementat și 10% își cumpărau din piața liberă, apoi 80-20, 70-30 șamd, până când, de la 1 ianuarie 2018 au cumpărat 100% din piața liberă energie pentru consumatorii care încă nu-și schimbaseră furnizorul – tranzitia graduala a insemnat ca nu s-a ajuns la niciun soc de pret. In schimb, acum am trecut de la 100% reglementat casnici la 100% piață liberă (sau așa îi zic ei) fără niciun avertisment, fără niciun efort de a construi o piață liberă in acest timp.

Ce a însemnat calendarul gradual cu cantități din ce în ce mai mari din piața concurențială?

  • Pe parcursul liberalizării, ANRE vedea în permanență cum evoluează piața și avea control asupra prețului la consumatorul final – practic, câtă vreme piața se liberaliza, niciun furnizor nu putea cumpăra energie la preț dezavantajos transferând costurile apoi clienților fără drept de apel, ANRE putea spune oricând că acel preț nu se justifică pentru a fi recunoscut la consumator, în piață erau oferte mai bune.
  • 2013, 2014, 2015, 2016, 2017 au fost 5 ani în care s-a vorbit continuu despre liberalizare, calendar, piață liberă, ce se întâmplă la 1 ianuarie 2018. Până și comparatorul de tarife, cu care se apără acum ANRE, tot atunci a fost făcut. Surpriză, la 1 ianuarie 2018 nu s-a întâmplat nimic, nici urmă de panică sau de creșteri de prețuri. Culmea, chiar unii dintre consumatorii care intrau acum în panică au observat că în 2018 chiar își schimbaseră tipul de ofertă și uitaseră, atât de ne-remarcabil a fost episodul liberalizării – plicticos de-a dreptul, așa cum și trebuia să fie.

Recapitulând:

  • Nu există niciun motiv pentru care consumatorii care nu și-au schimbat furnizorul ar fi trebuit aruncați automat în regim de furnizare de ultimă instanță la preț de serviciu universal
  • Nu există niciun motiv pentru care, în sine, furnizarea de ultimă instanță la preț de serviciu universal ar trebui să fie mai scumpă decât cea concurențială
  • Nu există justificări legitime pentru care un proces de liberalizare care s-a făcut fără niciun balamuc acum 3 ani să nu se poată face decât cu balamuc azi.

Eșecul ANRE a fost total, oricât se încearcă acum dresul busuiocului cu reglementări care mai rău încurcă și cu încercări din partea altor instituții, cum e Consiliul Concurenței, să repare dezastrul. Ca să înțelegem mai bine care e rolul ANRE, Consiliul Concurenței este un reglementator ex post de concurență (are grijă în piețe mature, concurențiale, să nu existe actori care să încalce regulile de concurență), rolul ANRE este de reglementator ex ante de concurență, adică trebuie să construiască o piață concurențială din nimic. Numai construcție n-am văzut în ultima liberalizare a pieței energiei de luna trecută.

* Intr-adevăr, în apărarea ANRE, în legislația primară există o confuzie majoră între furnizorul de ultimă instanță, serviciu universal și furnizorul reglementat. In Legea 123, cu toate modificările ulterioare, inclusiv Ordonanța 114, consumatorii în regim reglementat ajung automat la furnizorul de ultimă instanță, care oferă energie la preț reglementat până la data liberalizării. Altfel spus, legea la noi zice ca furnizorii de ultimă instanță sunt si cei care iti dau energie daca furnizorul tau a dat faliment, si cei care preiau automat consumatorii care nu isi schimba furnizorul dupa liberalizare, desi ar trebui sa fie doar prima. In revizuirea legii energiei, care trebuie făcută de urgență pentru că legea oricum nu mai corespunde ultimelor directive și regulamente europene, trebuie clarificată și definirea corectă a furnizorului de ultimă instanță intr-o piata liberalizata – care trebuie sa asigure energie consumatorilor ramasi fara furnizor, nu celor care nu si-au schimbat furnizorul.

Cu toate acestea, nu există niciun motiv 1) ca prețul pe care să-l plătească consumatorii casnici la furnizorul de ultimă instanță, așa prost definit în lege cum este, in timpul liberalizarii, să fie musai același cu cel pentru serviciu universal pentru cei care raman fara furnizorul lor initial; 2) ca regulile pentru serviciul universal să ducă la prețuri mult diferite de prețul energiei în piața concurențială. Data trecută când s-a liberalizat piața până în 2018 exista aceeași confuzie legală în legislația primară, și totuși piata s-a putut liberaliza fără șocuri majore. La acea dată, soluția a fost ca consumatorii casnici să plătească la preț de serviciu universal (ca și acum), dar care se liberaliza el insusi prin calendarul de creștere graduală a componentei de piață concurențială, adică “furnizorii de ultimă instanță” (inclusiv partea de furnizare reglementata) își cumpărau din ce în ce mai multă energie la preț dereglementat până ajungeau să cumpere 100% din energie din piața concurențială. Se putea opta fie pentru această soluție, fie pentru reglementări care să împartă activitatea de furnizor de ultimă instanță (prost definit în legea primară) în serviciu universal (adevărata furnizare de ultimă instanță după regulile europene) de energia reglementată pentru consumatorii casnici, care putea fi (de)reglementată diferit până la liberalizare. Această ultimă componentă putea fi dereglementată tot printr-un calendar de creștere a cantităților achiziționate din piața liberă, exact ca data trecută. Altfel spus, ANRE putea găsi căi prin care să ocolească problemele definirii proaste a furnizorului de ultimă instanță din legea primară, ca și data trecută. In ambele variante, ANRE era responsabil să scrie regulile liberalizării, nu să ridice din umeri că n-are ce face.

Distribuie acest articol

48 COMENTARII

  1. ANRE nu s-a ocupat de liberalizare.
    In pandemie au fost in concediu platit.
    Inainte de pandemie au mutat hartii.

    Aceasta inactiune a picat la fix marilor companii, pentru ele a fost un profit neasteptat.

    Si nimeni nu e responsabil!

    Imi spune si mie cineva pentru ce platesc romanii impozite?
    Unde e statul roman?

    Toata lumea analizeaza si se revolta. Bunul simt insa ar indemna la scoaterea in suturi din cladire a tuturor impostorilor si smecherilor de la ANRE. Nu inteleg nici de ce se mira lumea de ascensiunea AUR? Pai, PSD, PNL si USR nu s-au ocupat si nici nu se ocupa de guvernarea tarii, pentru care primesc bani.

  2. Orice consumator de energie are drept la serviciu universal. Asta înseamnă acces la energie la prețuri rezonabile, la standarde rezonabile de calitate, fără întreruperi. Mai simplu spus, nu poți rămâne fără lumină din motive care nu țin de tine, cât timp plătești.

    Din bun simt ai putea crede ca e batut in constitutie aceasta logica. Adevarul e ca nu ai nici un drept, pur si simplu furnizorul isi poate bate joc de tine cum vrea muschii lui. Nici in Ge nu e altfel. Am abonament la Telekom in Ge, pt telefon, internet, TV. Cind ti-e lumea mai draga nu merge una sau alta, chiar daca tu ai chestii importante de facut si-ti trebuie Internet, chiar daca e un meci important si tu nu-l poti vedea ca e linia defecta. Am vrut sa-i dau in judecata, am vorbit cu avocat, vroiam sa-mi plateasca daune, am renuntat, nu as fi avut nici o sansa.

    Concluzie, sa nu ne amagim! Singurul nostru „drpe” e sa platim, daca intirzii citeva zile deja te taie si mai platesti si majorari.

    • Păi de ce nu mergeți la alt furnizor?! Nu se poate ca-n ditai Germania să nu fie mai mulți din ăștia ce oferă TV, internet & telefon.

      Când ceva nu funcționa în vremea lui Pingelică omu’ gospodar se ducea la ICRAL sau la PTTR, sau cum i-o mai fi chemat, cu un pachet de Kent sau Marlboro sau cu o cutie de cafea ness și treaba se rezolva cu viteza luminii. Dacă nici măcar Kentu’ nu ajută în zielle noastre apoi se poate trage o singură concluzie: Că socialismul de veresie al lui Pingelică (fie-i betonu’ ușor) era superior socialismului nemțesc pe stil nou :)

      Acum pe bune. Ce am învățat eu de la chestiile cu furnizorii ăștia e că că cel mai bun e din păcate ăla mai scump. Nu la gaze, curent sau apă, unde nu-i nicio diferență și într-adevăr merită luat cel mai ieftin, dar la telecomunicații singurii cu care n-am avut niciodată surprize sunt cei de la Xfinity care-s măcar 25%-30% mai scumpi ca următorii. În 7 ani a fost o singură întrerupere de internet de vreo 20-30 de minute în timpul unei furtuni violente iar pe luna respectivă n-au încasat factura și și-au tot cerut scuze pentru pe mail-uri mesaje telefonice prin poștă, etc. Viteza e internet e constant mai mare ca ce e prevăzut în contract. Asta e. Dai un ban, dar stai în față… Până la urmă „în the grand scheme” suma e totuși mică. Factura e cam cât te costă o cină la un restaurant mai ieftinior, dar sigur că așa sufletește nu te simți bine când îl plătești pe cel mai scump furnizor :)

      • Culmea e ca Telekom e un fel de chior in tara orbilor, e mai bun decit altii, si mai scump decit altii, chiar daca e asa cum e. A avut grije sa te lege de glie, nu poti sa-i schimbi decit dupa doi ani, au un sistem complet, receiver, router, e-mail adresse, TV, telefon etc. Nu e de loc comod sa schimbi toate astea. De multe ori la schimbare ramii cu ochii-n soare citeva zile/saptamini pina intra noul sistem in functiune.

        • Speedport Smart 3 de la Telekom este rapid, dar el este cel are cauzează întreruperi. Nici Speedport 2 nu era mai breaz. Dar rețeaua Telekom însăși este destul de stabilă. Cu routerul propriu, 1&1 îi ia fața Telekom de câțiva ani, deși îi folosește rețeaua. Eu am renunțat la Speedport, înlocuindu-l cu AVM Fritzbox 7290 în decembrie și de atunci nu am mai avut absolut nicio problemă. Homeoffice fără probleme, pot recupera chiar tva-ul. Până și Magenta TV în varianta ce funcționează exclusiv prin internet este acum fără pierderi de calitate. Am anunțat Telekom că le trimit routerul înapoi ca să nu mai plătesc chirie și au anulat cei 5 EUR lunar dar mi-au scris că nu e necesar să îl retrimit, ci îl pot recicla eu însumi. Evident, nu dau nici ei doi bani pe aparat. Îl poți înlocui deci.

          În centrala tehnică comună Fernwärme avem unity media cu viteză de 1000 MB/s, necesară cică pentru telecontrol. Seara joacă puștii cu telefoanele în apropierea centralei. Un semnal destul de bun am și eu în living.

  3. Ar trebui ca orice contract de furnizor de energie electrica sa aibe inclus in mod necesar si furnizorul de ultima instanta, iar in cazul unui faliment consumatorii sa fie preluati automat de pe lista, nu sa alerge consumatorul.
    Problema mai mare este insa ca din 2018 pretul energiei la consumatori casnici a crescut constant prin adaugarea unor „Servicii clienti” si tot felul de taxe de fumarit si cosherit care fac ca pretul final al KWh efectiv sa se dubleze. Suplimentar se merge pe valori estimate umflate ale consumului (in loc de citiri de contoar actuale), si astfel finanteaza o armata de paraziti care consuma resursele care ar trebui sa modernizeze sistemul energetic

  4. Ce ar de comentat . Un articol f lung si plin de manipulari . Din ce citesc in presa de cateva luni se pare ca aproape nimeni nu cunoaste legislatia EU in privinta energiei. Fraza „Nu există absolut niciun motiv pentru care faptul că n-ai optat pentru un furnizor din piața liberă să fii aruncat automat la furnizarea de ultimă instanță în regim de serviciu universal ” exprima perfect acest lucru. Sunt multi oameni pe care daca i-ati fi intrebat v-ar fi explicat cum legislatia EU privind liberalizarea este transpusa in Ro. Ideea de baza este ca arbitrul nu poate fi si jucator cu toate ca avem un caz bine cunoscut de personaj. Energia este unul din putinele domenii extrem de transparent si acest lucru pare a fi neobisnuit in Ro, se cauta chichitza, trebuie sa fie ceva … si da este ceva dar nu acolo unde cautatzi.

  5. Nu este nici o neglijenta din partea ANRE.Totul afost programat si planificat ca o mare hotie.ANRE reprezinta interesul asa zisilor furnizori.DNA-ul de ce doarme????

  6. Despre ce furnizori vorbiti ?!! Acele firme se apartament cu 3 salariati si doua calculatoare ori in o gospodarie rurala cu capre in curte! Aceasta asa zisa liberalizare o bataie de joc. O putea face si cei din ministerul energiei fara acest ANRE tocator de bani si salarii de zeci de mii de lei. Cum a dat ANRE acreditarile asa zisi lor furnizori, din pix si pe bani multi!

    • Ok, alegem pe comparatorul de oferte un furnizor mare, care e și producător, Hidroelectrica de exemplu, care are o ofertă foarte bună.
      Problema e că Hidroelectrica nu te bagă în seamă, dacă ești mic consumator casnic, preferând să se ocupe de cei mari.

      Și atunci ce faci, rămâi la vechiul FUI ? Oferta lui de piață concurențială e aproape la fel de proastă ca și cea de serviciu universal.

      Care e problema că firma cu ofertă bună pe care o găsesc pe Comparator, e un SRL care mă atrage cu prețuri și servicii competitive ?
      Ca și marii jucători, cumpără energia de la producători și o vinde la operatorul de rețea la care sunt arondat.

      Diferența e că SRL-ul nu ține în spate o schemă de personal încărcată cu tot felul de rubedenii și pile care dorm în pix, așteptând ziua de leafă și weekend-urile..
      Iar ca să pătrundă pe piață se mulțumește cu un profit rezonabil. De aici și prețul mai bun pentru consumator.

      • ..corecție.. :)
        „..cumpără energia de la producători și plătește transportul, serviciile aferente și distribuția prin operatorul de rețea la care sunt arondat”

      • Nu exista pret mai bun mai bun pt consumator, acel SRL de apartament va mari peste putin timp pretul, contractele la preturi „bune” fiind limitate in timp si daca nu-l reziliezi din timp ai cazut in capcana pretului mare.
        Dupa ce viata devine tot mai complicata o complici si mai mult cautand tot timpul pretul cel mai bun, reziliezi contracte, inchei altele, timpul pièrdut cat costa ?

    • Si de cati angajati ar fi nevoie ca sa tranzactioneze energie? Zece, o suta, o mie?
      Le-ar trebui o hala de 1000 de m2 ca sa faca asa ceva?

      Sa fime seriosi, eu m-as gandi ca o firma care se ocupa exclusiv de asa ceva si are mai mult de 5 angajati si 2 birouri face sigur ceva dubios.

  7. – Căutați cu ce se ocupa și cum ” Autorità di Regolazione per Energia Reti e Ambiente (ARERA)” . Din Italia.
    După ce citiți , întrebați pe ENEL cite milioane de euro amenzi a platit in Italia pentru practici contractuale ilegale și cite alte milioane a trebuit să ramburseze clienților privați pentru aceleași ” succese”.

    Și că sa comparam :
    In Italia aceiasi autoritate menționată mai sus , se ocupa de reglementări în domeniu energiei , gaz metan, apa și gunoaie.
    Stabilește periodic , de 2 ori pe an, cu cît crește sau scade prețul unitar al kw/ ora , metrul cub de gaz, apă și cît se poate cere pe kg de gunoi.

    In RO , n. agenții de stat sunt create ” original”.
    – să bifam realizarea cerințelor UE
    – sa asiguram post călduț și foarte bine plătit celor care stau bine cu pcr. Indiferent că nu pricep nimic din fisa postului. In RO nimeni nu răspunde profesional.

    Rezultatele sunt pe măsură acestor două caracteristici.

    PS. Întrebați tot ENEL cum de a schimbat contoarele de curent în toată Italia cu cele electronice care comunica prin rețeaua electrică consumul fiecărui client. Și asta de ani de zile. 😀

  8. Tot nu mi-a explicat nimeni de ce sunt necesari niste intermediari pe lanțul furnizării energiei. Da ANRE este o instituție compusă din hipopotami, dar idea ca o companie dintr-o comună din jud Buhor ar putea furniza energie pe piata libera spre avantajul clienților este cel putin dubioasă. Iar cei care încearcă să ne convingă altfel nu sunt decât decât propagandisti și smenarilor respectivi.

  9. Eu am un comentariu un pic pe linga subiect dar totusi interesant: Am aproape o luna de cind am facut cerere la Hidroelectrica de a fi primit drept client si in afara de mailul automat primit in aceeasi zi nu m-a contactat nimeni. O societate privata de care trag clientii si totusi ea ii ignora? Unde mai gasesti asa ceva in lume?

    • ..se ocupă de cei mari (am încercat și eu..)
      Așa că am ales o ofertă aproape la fel de bună și.. contractul e deja semnat.

  10. @cititor critic

    NU este o societate ‘privata’

    …În noiembrie 2019, Hidroelectrica se afla pe locul 3 în topul celor mai valoroase companii din România[6], fiind cea mai valoroasă companie cu capital de stat, evaluată la 24,4 miliarde de lei de lei[7]…..

  11. Hidroelectrica are o avalansa de cereri si nu are personal si calculatoare care sa raspunda la toti. Si apoi cred ca va primi doar un anumit numar de clienti si ceilalti vor trebui sa aleaga alt furnizor. Inca o dovada ca liberalizarea s,-a facut de mantuiala si tot ANRE ar trebui restructurat din temelii ori desfiintat. Dar nu avem inca economie de piata adevarata si trebuie sa ne dirijeze acest ANRE. Control pe preturi o poate face si Cons. Concurentei.,

  12. Si oare,nu pot fi desfiintate aceste agentî capusa,care functioneaza pe criterii politice si bani multi?
    Oare nu poate ministerul sa preia aceste indatoriri?
    Sint zeci,daca nu sute,de astfel de agentii subordonate fie guvernului,fie parlamentului ,in care se regasesc sute de clienti politici.

  13. Dna/dsoara.
    Dupa mine, tocmai ati aratat ca aveti, printre cei putini, competenta si luciditate in problema in discutie intr-un ocean de penibilitate, incompetenta si confuzie in care traim.
    Da, ANRE are partea lui dar nu acolo se face politica generala de aliniere a Romaniei la practica comerciala (inclusiv in domeniul energetic) al UE

    • Ro ca membru al UE trebuie sa aplice regulile economiei de piata. Dar a facut ceva concret si pozitiv in domeniul energiei?!! A privatizat societatile de stat pe mana unor italieni verosi dupa profit. A creat forme fara fond, ca si acest ANRE. In teorie totul pare ok. dar realitatea ne ofera alta imagine. Prin urmare, acest ANRE isi apara scaunele. si salariile. Ca dovada a spus ca furnizorii de serv.universal vor trimite oferte alternative. Nu au trimis decat oferta tot a lor cu pretul final. Apoi pe comparatorul de oferte al ANRE, trebuie ca fiecare furnizor sa afiseze pretul final cu toate celelalte costuri adaugate.

      • ..da-da, italienii și ANRE-ul..

        Pentru rigoare, între 2004 și 2007, guvernul Năstase a privatizat SC Electrica SA cu italienii de la Enel, nemții de la EON și cehii de la CEZ.

        Niciunul dintre ei nu s-a ținut de promisiuni, mai exact de contractul semnat.
        Din păcate nu au investit mai nimic, modernizările făcându-se din conturile companiilor cumpărate, care le-au pasat în facturile noastre, care au tot crescut..
        Așa se face că plătim în prezent cam 160 de euro pe MWh, în timp ce Ungaria și Slovacia plătesc 80 de euro, iar Cehia 65..

        E clar că ANRE i-a deranjat cu această campanie de informare (ce-i drept) ușor întârziată. Se răspunde cu o campanie de discreditare presărată cu tot felul de inexactități (eufemistic vorbind..) A devenit de bon-ton să dai în ANRE.

        Nu e scutit nici Comparatorul de Oferte, cu toate că afișează bietul (în clar) clasamentul ofertelor, cu toate elementele de preț, inclusiv TVA. Ai link-uri..
        Nu ai decât să contactezi 2-3 furnizori și să închei un contract.

        Cei mari, au trimis ce aveau de trimis, numai că :
        – Serviciul Universal diferă de cea mai bună ofertă a lor cu doar 1-3%
        în timp ce :
        – același Serviciu Universal diferă de cea mai bună ofertă de pe piață cu 15-19%
        Excepție face desigur Enel-ul care s-a mișcat din timp cu prețurile..

        Nu trageți în iepuraș.. :)

  14. „Culmea, chiar unii dintre consumatorii care intrau acum în panică au observat că în 2018 chiar își schimbaseră tipul de ofertă și uitaseră, atât de ne-remarcabil a fost episodul liberalizării – plicticos de-a dreptul, așa cum și trebuia să fie.”
    eu sunt printre cei care au fost tepuiti de prima asa zisa liberalizare. din 2018 plateam 0.6 lei/ kw, dupa 1 an si ceva am inceput sa platesc 1 leu/kw. deci nu e chiar asa, prima liberalizare a fost o mare teapa. consumatorii din piata plateau pierderile din zona consumatorilor reglementati.

  15. ANRE a fost mai mult sau mai putin implicata si in aceasta ,,perla” de gindire, care alaturi de coockies, GDPR si alte bazaconii face viata consumatorului un cosmar.
    Vi se pare ca va serverste ,,interesele” daca mergeti la benzinarie si punenti combustibil de 57 mW (in loc de litri) desi tot ce stiti e ca rezervorul contine 80 l? Sau un ceas care va arata ora in cifre hexadecimale, sau, mai bine, in fractiuni de nanosecunda?
    Pina la un moment dat stiai ca ai consumat X metri cubi de gaz metan, apa sau vin, asa ca sa-ti faci o idee cum stati. Acum insa, noi consumatorii am devenit mult mai pretentiosi: cumparam gazul cu metrul cub (la contuar) dar il platim pe facutra in unitati de energie. Da, stiu, gazul metan poate produce mai multa sau mai putina energie, vrem sa platim pentru energie, nu pentru metri cubi, dar unitatea de energie e mult mai abstracta iar cind te uiti la contuar sa vezi cit ai consumat vezi m3.
    ,,menirea de a stabili masurile necesare trecerii, incepand cu data de 1 iulie 2008, de la exprimarea preturilor si tarifelor reglementate din lei/unitate de volum, in lei/unitate de energie si a facturarii contravalorii gazelor naturale livrate si a serviciilor prestate in unitati de energie. Astfel, unitatea de energie pentru care sunt exprimate preturile si tarifele in sectorul gazelor naturale este 1 MWh. „

    • @ George+Petrineanu 05/02/2021 At 18:05

      Pentru rigurozitate vezi link), se poate citi: „A lucrat la IAS Slobozia în timpul comuniștilor „.

      Daca nu stiati, din punct de vedere juridic / legal: IAS (Intreprindere Agricola de Sat) era o intreprindere a carui proprietar unic era statul iar CAP (Cooperativa Agricola de Productie) era o „cooperativa” in care toti membri au fost „convinsi” de partid sa se asocieze „liber” cu pamanturile, vite, atelaje. Denumirile mai vechi erau GAS (Gospodarie Agricola de Stat) si GAC (Gospodarie Agricola Colectiva).
      Dupa 1989 taranilor le-au fost restituite pamanturile prin Legea nr.18 (se pare ca nici azi nu s-a terminat) pe cand IAS-urile au fost privatizate.

      Va inteleg inversunarea impotriva PSD dar nu inteleg analfabetismul functional sau interpretare partinica/politicianista.

      Sunt plecat demult din tara si stiu ca nici azi nu au fost restituie pamantul (cateva hectare) detinutie de fostii CAP-isti asa ca nu am nici un parti-pris cu vreun partid si in special cu PSD.
      Inainte de a posta un link, cititi-l ca sa verificati ca va sustin afirmatille altfel …….

  16. In Germania unde exista o liberalizare a pietii de curent electric 90 % dintre consumatori nu sunt dispusi sa-si schimbe furnizorul, de ce ? pt ca este o cacialma, furnizorii isi ademensc cleintii la inceput cu tarife mai bune ca la scurt timp sa le mareasca simtitor.
    Daca nu stai toata ziua cu ochii pe tarife, analizezi si compari tarife pericolul sa platesti chiar mai mult este mai mare decat sa ramai fidel furnizorului pe care il ai.
    Alta barba si cacialma tot in Germania intre timp acceasi practica pt alimentarea masinilor electrice, sunt situatii in care pretul curentului electric este peste cel al combustibililor fosili, de ce ? prea putine masini electrice, tarife mult prea complicate.
    Fiecare este liber sa procedeze precum doreste insa deschideti bine ochii inainte sa schimbati furnizorul, cititi cu atentie si daca intelegeti cele scrise in contract puteti schimba altfel altfel nu are rost sa dai vrabia din mana pe porumbelul de pe gard. Un lucru sa fie clar, nici o firma nu ofera „binefaceri” de nici un fel.

  17. In contextul ipotezei ca liberalizarea energiei electrice e un lucru bun (ipoteza falsa de fapt, dar impusa de UE), articolul e bun pentru ca lamureste niste lucruri si pune corect in evidenta responsabilitatea ANRE pentru haosul produs.

    Cateva observatii:

    1. Serviciul universal inseamna nu numai ca nu poti ramane fara lumina daca platesti, ci si daca nu platesti pentru ca nu poti, nu pentru ca nu vrei. Cuvantul cheie este pret „rezonabil”. Asadar, furnizorul de ultima instanta intervine nu numai in cazul falimentului furnizorului curent, dar si in cazul falimentului consumatorului.
    2. La 1 ianuarie nu s-a trecut de la 100% reglementat la 100% liberalizat (cum spune autoarea). O buna parte din consumatori au fost trecuti la piata concurentiala, la preturi cu 30-40% mai mari, cu sau fara stirea lor. Abuzul / ticalosia s-a petrecut deja, rezultat al complicitatii intre ANRE si furnizori.
    3. Pretul de serviciu universal e asa sus pentru ca sa creeze perceptia ca celelalte preturi de pe piata comcurentiala sunt mici. El a fost impins sus pentru a crea oportunitati mari pentru diversii actori de pe piata energiei electrice sa obtina profituri bunicele. Nu e incompetenta, ci ticalosie.
    4. Liberalizarea in sine permite aparitia unui cazino in mijlocul Sistemului energetic national. Figuri impuse de la Bruxelles, dar gradul de frivolitate a cazinoului depinde de decizii locale. La noi, frivolitatea e maxima.

  18. Eu zic altceva: Guvenrul, desi initial dl Virgil Popescu s-a infoiat la ANRE, nu a intervenit pentru ca liberalizarea fiind de fapt o scumpire generalizata, le vin BANI mai multi la Bugetul infometat!
    „Nu crestem nici o Taxa”, se lauda dl Catu, dar ANRE va scumpi Energia electrica si „vom avea BANI mult mai multi la Buget”!
    Simplu!
    Altfel, de ce dl Virgil Popescu nu a mai venit cu acea OUG promisa care obliga ANRE sa dea acel Ordin controversat(ca fiecare furnizor sa isi treaca toti clientii lui, care nu au facut schimbarea, pe Pretul lui cel mai MIC de pe piata concurentiala!) desi dl Popescu a declarat ca vorbise si cu Consiliul Concurentei care a spus ca e OK!!!
    ANRE a facut ce-a facut(sau mai bine zis, NU a facut!) cu complicitatea Guvernului, lasand in plata Domnului Consumatorii!!
    Cea mai simpla dovada: TOT Anul 2020, desi urma 1 Ianuarie 2021, guvernul liberal nu a scos o vorbulita pe subiect!!
    Acceptare tacita, nu?!

    • Posibil, dar banii merg numai partial la buget. Creșterea de pret merge in mare parte la intermediari si/sau producători pentru ca impozitul pe profit este mic in Romania iar bugetul se alege cu firimituri.

  19. „Furnizorii” sunt de fapt intermediari. Cumpara energie de la producatori si o vand la consumatorul casnic. Pentru ei, consumatorii casnici sunt clienti.
    Ei pot da faliment si sunt protejati de legea 85. Potrivit legii, furnizorii acestor intermediari (adica producatorii de energie) se pot inscrie la masa credala si isi pot recupera valoarea energiei livrate si neachitate in baza unui asa-zis plan de reorganizare, votat de majoritatea celor care au de primit bani.
    Daca „furnizorul” respectiv este un SRL de apartament, fara nici un activ capabil sa acopere valoarea energiei achizitionate si neachitate, atunci producatorii de energie, in caz de faliment, vor lua o mare teapa, ceea ce s-a si intamplat de nenumarate ori pana acum. Daca tepele primite depasesc un anumit nivel, e posibil ca si producatorii de energie sa intre in faliment iar asta inseamna ca si comsumatorii casnici vor lua teapa la randul lor, indiferent cine le factureaza la un moment dat energia consumata.
    Asa-zisa „liberalizare” e mega-tunul momentului.
    Ca sa functioneaze, ANRE ar trebui sa acrediteze asa-zisi „furnizori” numai in baza prezentarii unor garantii bancare lichide, care sa acopere intreaga cantitate de energie tranzactionata de acestia. Ori, aici nu e cazul. Ar fi nevoie de bani foarte multi. Aici e vorba de tot felul de lichele politice

    • 200 KWh/luna/client, 5000 clienti = 1000MWh pe luna, adica 40.000 euro/luna. plus o luna garantie…adica apartamentul in care isi face sediul SRLul

      • Eu zic sa mai cercetati…
        Nu exista producator care sa livreze exact 1000Mwh, pentru ca mai e si energia reactiva, cea de echilibrare, etc.
        In plus, energia trebuie transportata, accizata, taxata, etc.
        E asa, mai complicat decat pare…

    • O asemenea masura ar lasa in activitate doare marii furnizori, adica fix cei de pana acum. Ar fi, cu alte cuvinte, anti-concurentiala.

      In plus, de unde rezulta ca furnizorii au un risc de faliment atat de mare ca au nevoie de garantii bancare lichide? Ei au in realitate acelasi risc de faliment ca orice alta societate comerciala, din orice domeniu. Ba chiar mai mic, pentru ca ei au clienti care se misca pe o piata restransa.

      Or fi si livhele politice, dar nu toti sunt.

      • Nu ati citit ce am scris.
        Garantiile sunt necesare producatorilor de energie pentru ca acestia sa nu intrerupa productia.
        DA: e nevoie de soliditate financiara pentru intermedierea energiei. Nu oricine isi permite dar asta nu inseamna anti-concurenta.

        • „Garantiile sunt necesare producatorilor de energie pentru ca acestia sa nu intrerupa productia.”

          Nu inteleg.

          DA: e nevoie de soliditate financiara pentru intermedierea energiei. Nu oricine isi permite dar asta nu inseamna anti-concurenta.

          Ce intelegeti prin „soliditate financiara”?
          Pe aceeasi gandire ar trebui ca si vanzatorul de castraveti din piata sa depuna garantii, ca sa fim siguri ca vine cu castravetii la piata si sa fie toata lumea sigura ca e capabil sa produca castraveti.
          ===
          Economia de piata include acceptarea riscului. Fascinatia garantiilor este unul din motivele pentru care legislatia achizitiilor publice din Romania este o catastrofa.

    • ..așadar, singura soluție ar fi să rămânem consumatori captivi la EON, Enel și CEZ ? Piața liberă e câh, pentru că ne expune la țepe.. rămânem fără curent.. brrr..

      Nu cumva țeapa s-a produs la privatizarea Electrica, făcută de guvern cu cei de mai sus ? Poate alea au fost de fapt tunurile care au scumpit facturile..

      Furnizorii apăruți pe piață nu fac același lucru ca și vechii FUI, dar cu cheltuieli mai mici ?
      De ce-ar fi ei mai expuși la faliment decât cei mari, care duc în spate tot felul de rubedenii și pile cu lefuri grase, desprinse din „Somnoroase Păsărele”.. ?

      Și chiar așa, dă faliment un colos producător de energie, pentru că nu și-au plătit facturile cinșpe Gigei de la trei SRL-uri ?

      Asta ca să nu mai vorbim de legislația Europeană în domeniu.

  20. Daca isi doreste o afacere pe termen lung acesti furnizori au nevoie de garantii bancare sau mai corect provizioane. Acestea vor fi realizate din o cota parte din pretul final al curentului electric pentru consumatori. Daca initial vor avea preturi mai mici cu fiecare an acestea vor creste. Pentru ca daca faliment nu o sa isi vanda casa ori apartamentul care este locuinta si sediu de firma.

    • De ce?
      Daca unul da faliment, clientii sai ii preia altul.
      Ce firma se apuca de afaceri cu intentia de a falimenta?!
      Iar daca falimentul este fortat pentru a sifona bani, o asemenea fapta este pedepsita prin lege.
      Si este cat se poate de rara.
      ==
      Ceva similar s-a incercat cu agentiile de turism, cu rezultate insignifiante. Sau, mai bine zis, costurile asigurarilor au fost include in tarife. De unde de altundeva ar fi putut fi recuperati banii?!

  21. Stimate Dedalus, o parte din afirmatii nu se sustin la noi. Am trait sa vad firme in Ro care ofereau diferite servicii, aplicau si sistemul de abonament. Apoi au intrat in faliment iar clientii inscrisi la masa credala chiar dupa judecata in instanta, clientii nu au recuperat nici un leu pentru ca firma inainte de falimentul declarat si a vandut toate bunurile si avea si datorii neplatite la utilitati. Ceea ce este la dv.nu avem inca aici, poate peste o inca jumatate de secol. La turism, agentiile au fost obligate sa detina asigurari pentru ca au fost zeci de cazuri de turisti pacaliti. Dar in energie ce garantie se poate avea ca nu da faliment si nu plateste ce trebuie si ma indoiesc ca preluarea clientilor va fi rapida. Noi abia suntem la genunchiul broastei si nu la cornitele girafei!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Otilia Nutu
Otilia Nutuhttp://expertforum.ro
Ana Otilia Nuţu este analist de politici publice in energie si infrastructura la Expert Forum.

Carte recomandată

Iata o carte cu un subiect in aparenta simplu: o familie de romani cu un copil mic se muta in strainatate si invata incet-incet sa depaseasca o serie de neajunsuri si sa se impace cu altele. Mihai e scriitor (adica veniturile lui sint subtirele), sotia lui are un job nou de care e foarte multumita… vezi aici continuarea

 

 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Claudiu Iordache, înlocuit cu Gelu Voican Voiculescu la conducerea Institutului Revoluției

Ieri 30 martie 2018, membrii Colegiului Național al Institutului Revoluției Române l-au destituit pe Claudiu Iordache din fruntea acestui institut, numindu-l în...

Commento ergo sum

Progresul frustrează. Iată ideea principală a acestui articol și, la drept vorbind, singura; nu este nevoie de continuarea lecturii, în caz că...

Reinventarea Occidentului, ultima șansă

Rezumatul în 10 puncte: Turneul european al președintelui Biden începe sub semnul unei târzii și, probabil, ultime speranțe....

Creștinismul global în cifre și câteva comentarii

Potrivit raportului anual publicat de Center for the Study of Global Christianity (din cadrul Gordon-Conwell Theological Seminary), în 2021, numărul creștinilor, la...

In război cu Școala de Război

Pe 8 decembrie 1939, în prezența regelui Carol al II-lea și a membrilor guvernului, se inaugura la București noul sediu al Școlii...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

 

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro