duminică, iulie 12, 2020

Este coronavirusul o Lebădă Neagră pentru economie?

Multe voci în România și în lume previzionează că virusul Corona pornit din Wuhan denumit oficial COVID-19 este în măsură să genereze declanșarea crizei economice. Îmi propun să analizez un pic această ipoteză și să identific dacă această afirmație este validă sau nu.

Infecții virale și crize economice

De-a lungul istoriei au existat exemple de pandemii care au afectat întreaga lume sau părți importante ale lumii. Un astfel de exemplu a fost Ciuma Neagră (1347-1351). Estimările mortalității pentru această epidemie variază între 45% și 60% din populația Europei. Această epidemie este extrem de importantă pentru că a introdus în mentalul colectiv un sentiment de frică față de epidemii care nu a dispărut nici în zilele noastre.

Din punct de vedere economic pandemia de ciumă a fost devastatoare. Practic a generat o nevoie de schimbări majore în ceea ce privește societatea vremii, pur și simplu pentru că a dispărut jumătate din forța de muncă, jumătate din consumatori, și, relațiile de schimb au devenit foarte dificile pentru o perioadă relativ lungă de timp.

Ulterior, au mai apărut epidemii de ciumă, dar cu efecte descrescătoare, până în zilele noastre.

Gripa spaniolă din 1918 este un exemplu mai modern de pandemie. În 2007 Thomas Garrett a realizat un studiu privind efectele economice ale acesteia în SUA, care include și o trecere în revistă a cercetărilor pe această temă . Dintre concluziile acestui studiu retin ideea că a fost necesară o creștere a salariilor semnificativă, datorită scăderii forței de muncă dar că efectele economice au fost mai degrabă pe termen scurt. Economia s-a refăcut rapid după epidemie și chiar a prosperat.

Atât ciuma neagră cât și gripa spaniolă au fost pandemii semnificative, cu o rată de mortalitate semnificativ mai ridicată decât COVID-19. De altfel, dacă datele publicate sunt corecte, sub aspectul ratei mortalității coronavirusul este comparativ la fel de periculos ca pandemiile de gripă (1%-3%). Deocamdată răspândirea COVID-19 nu este clasificată ca pandemie ci doar ca epidemie, dar există o probabilitate ridicată ca să devină o pandemie în timp scurt.

Totuși, trebuie spuse câteva cuvinte despre evoluția probabilă a epidemiei de COVID-19.

  1. Coronavirusul are transmisie aeriană (strănut tuse). Asta înseamnă că virusul este dependent de o anumită temperatură și umiditate în atmosferă. Dacă temperatura crește peste un anumit nivel, picăturile de salivă se deshidratează înainte de a transmite virusul. Pe parcursul transmisiei virusul este expus la radiații ultraviolete. Întrucât în emisfera nordică se apropie primăvara, nivelul de ultraviolete este în creștere. În mod natural rata de transmisie a COVID-19 se diminuează pe măsură ce ne apropiem de sezonul cald.
  2. Măsurile de prevenție, chiar dacă nu sunt complet eficiente reduc semnificativ rata de transmisie a virusului. Reducerea contagiunii are efecte dramatice aplicată la o populație de dimensiuni mari, ceea ce înseamnă că odată ridicat nivelul de alertă și implementate măsurile de prevenție (cazul în care ne aflăm) rata de transmisie va scădea dramatic. Creșterea temperaturii în spitale, măștile, igiena personală, panouri cu UV în spitale și eventual în locurile publice au efecte semnificative.
  3. Imunitatea unui procent din populație este un factor natural bazat pe variabilitatea populațiilor mari sub aspectul imunității. Odată cunoscute caracteristicile grupului care este expus la transmisie se descoperă și factorii de risc și de protecție care pot fi influențați pentru reducerea numărului de persoane susceptibile de a contacta boala și de a o răspândi. Orice creștere a imunității populației are efect dramatic asupra ratei de transmisie.

Modelele alarmiste de contagiune fac abstracție de regulă de factorii care atenuează în timp orice epidemie. De exemplu, dacă în România contagiunea este ținută sub control până în mai, nu va mai exista o epidemie, pentru că temperatura ambientală și puterea radiațiilor UV fac transmisia extrem de improbabilă. Deci în economie, ne putem aștepta la un șoc de foartă scurtă durată.

Mortalitatea în populația activă și productivă este 0.2% (20-39 ani) 0,4% (50-59 ani) 1.3% (60-69 ani) și este corelată cu factori de risc preexistenți (boli cronice). Din acest punct de vedere COVID-19 este irelevant în influențarea forței de muncă active și implicit a economiei reale.

Un nou termen: Infodemia

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus afirmă că nu ne luptăm doar cu o epidemie ci și cu o infodemie. (”we’re not just fighting an epidemic; we’re fighting an infodemic”) (Ghebreyesus, 2020).

Infodemia este o denumire adecvată pentru o sumă de noțiuni cunoscute și consacrate, de la tradiționalul zvon la modernul fake-news, privite dintr-un context mai larg al dezimformării și al efectelor ei in societate. De la stiri la caricaturi, meme-uri și filme devenite virale, există un spectru larg de bucățele de informații care se transmit prin rețelele online, fie ele de socializare sau de alt tip.

În lumea financiară zvonurile sunt o parte a existenței de zi cu zi a speculațiilor bursiere fiind uneori mai importante decât realitatea. Este documentat și cercetat fenomenul de ”herding-behavior”-comportament de turmă pe piețele financiare și este documentat și ca declanșator de crize financiare. Utilizarea termenului ”Infodemie” în problema COVID-19 indică un pericol real de declanșare a unor efecte economice semnificative bazate pe reacția emoțională (irațională) a piețelor financiare.

Pe un fond de revenire a conservatorismului și a anti-globalismului infodemia accentuează sentimentele de xenofobie pe o nouă dimensiune. Probabil va fi exploatată politic în discursul susținătorilor autarhiei economice, și probabil va avea aderență la o populație fobică la necunoscut și consumatoare avidă de fake-news. Pe fondul respingerii raționalismului și a accentuării obscurantismului propagat online probabil și anumite curente religioase vor folosi epidemia pentru a stimula frica adepților și a le sugera o apropiere și mai mare, mai ales cu exagerări apocaliptice.

Cu titlu anecdotic, mai în glumă mai în serios, mă aștept ca în curând internetul să fie plin de oferte de produse magice, naturiste, homeopatice și Bio care să exploateze ignoranța, credulitatea și ideile preconcepute ale consumatorilor cu pretenții de efecte complet incredibile și evident imposibil de dovedit. Ar fi posibil chiar să apară o industrie semnificativă în acest sens. Oamenii au nevoie de paliative pentru frică.

Lanțuri de producție și COVID-19

Industria zilelor noastre este incredibil de conectată la nivel internațional. Produsele complexe utilizează componente care provin din diverse țări ale lumii. China a devenit fără indoială unul dintre giganții industriei mondiale. Deși aparent la nivel industrial există concurență și alternative de aprovizionare nu este simplu sau ieftin de înlocuit un producător de componente sau de relocat o activitate industrială. În acest context o izbucnire a unei epidemii care conduce la aplicarea unor măsuri dure de carantină poate bloca pentru un timp circuite productive importante. Întrucât din motive de eficiență industria funcționează cu stocuri minime, blocarea unui component dintr-un produs complex poate bloca întreaga producție generând pierderi, care pot fi semnificative. Pentru firmele care operează la marje de profit minime cu un grad de indatorare ridicat, o astfel de situație poate fi fatală.

Teoretic, un număr de activități industriale vor fi afectate de carantina impusă pentru prevenția răspândirii COVID-19. Imi este imposibil să determin exact o valoare a socului economic generat astfel, dar, în mod normal nu ar trebui să fie semnificativ.

Evident pentru unele industrii sunt efecte pozitive, de exemplu producătorii de măști și echipamente de protecție,

Consumul și COVID-19

Evenimentele catastrofice tind să genereze o creștere a consumului de bunuri pe termen scurt. Populația cumpără bunuri necesare în cantități mult peste medie în vederea stocării, pentru a evita cât mai mult posibil aprovizionările frecvente și de teama unei penurii. Produsele necesare sunt însă perisabile și se consumă relativ rapid. Efectul este poate spectaculos pe termen foarte scurt, dar devine nesemnificativ pe teren mediu și lung.

Pe de altă parte persoanele din zona afectată sunt incapabile sau mai puțin predispuse să utilizeze servicii, cum ar fi transport, alimentație publică și turism. Motivele sunt legate de regulile carantinei.

Indirect însă, efecte semnificative pot fi generate de infodemie. Consumatorii întregii lumi este posibil să evite să cumpere produse chinezești de teama infestării.

Economia României și COVID-19

Contextul economic este destul de critic în ceea ce privește România. Aceasta se datorează dependenței exporturilor României de cererea din Germania. Germania la rândul ei are relații comerciale foarte semnificative cu China. Atât Germania cât și China sunt cuplate prin lanțuri de producție complexe și prin consumuri reciproce de bunuri industriale.

Ca urmare a COVID-19, pe moment vânzările de autoturisme în China, în special în zona afectată de carantină au scăzut dramatic. Din această piață o bună proporție sunt autoturisme germane. Industria de autoturisme din Germania trece prin momente dificile de ceva vreme și o încetinire a consumului din China ar putea fi foarte periculoasă. De asemenea șocul se desfășoară pe fondul unei schimbări majore de la autoturismele cu combustie spre cele electrice, ceea ce nu este tocmai benefic.

România are deja un deficit comercial semnificativ. Înlocuirea produselor chinezești cu produse mai scumpe din alte regiuni ale lumii ar putea induce o creștere a prețurilor, dar, în principal la produse neesențiale.

România se creditează extern în acest moment la costuri ridicate. Epidemia COVID-19 a generat nervozitate la nivelul investitorilor pe piețele financiare ceea ce poate duce la o creștere a costurilor de finanțare. Pe de altă parte o fugă a capitalurilor de pe piața chinezească, fie ea și marginală ar putea genera o creștere a ofertei de capitaluri și implicit o scădere a prețului capitalului.

O estimare riguroasă a efectelor COVID-19 este imposibilă în acest moment din două motive. Primul motiv este complexitatea circuitelor productive de bunuri și servicii și a relațiilor perturbate prin carantină. Întrucât nu există după știința mea o topografie a rețelei acestor circuite, este imposibil de estimat care noduri ale rețelei vor fi afectate și în ce măsură. Este foarte posibil ca rețeaua să fie rezistentă la șocul provocat de COVID-19, dar este posibil și să se constate că anumite noduri se prăbușesc în lanț. Al doilea motiv este legat de imposibilitatea de a estima reacția populației și a investitorilor la nivel psihologic pe plan internațional.

Va fi criză economică în România?

O criză economică este de așteptat să apară, și probabil ar fi apărut dacă nu se luau măsurile necesare de prevenire. Eficiența măsurilor este însă limitată și descrescătoare în timp. Declanșarea crizei are nevoie însă de unele șocuri care să fie relativ imprevizibile și semnificative. Încă este neclar dacă epidemia (posibil pandemia) de COVID-19 este un astfel de șoc, dar are potențialul să fie.

Brexitul a reușit să devină dintr-un șoc un proces de tranziție administrat. Dar este încă un potențial generator de pertubări.

Negocierile SUA-China, SUA –EU și așa zisul ”conflict comercial” pare să fi devenit mai puțin acute.

Germania și Italia au probleme fiind la marginea crizei, dar deocamdată au rezistat. Cea mai probabilă ipoteză pentru o criză generată de un șoc extern în România este o recesiune puternică în Germania.

Pe plan intern, deocamdată COVID-19 este irelevant sub aspect medical, dar poate fi parte a unui peisaj deja plin de pesimism și incertitudini. O eventuală epidemie de COVID-19 ar fi nesemnificativă comparativ cu emigrația forței de muncă în ceea ce privește factorul muncă în economie. Sub aspectul costurilor, chiar și o epidmie severă ar putea fi administrată relativ simplu.

Cea mai importantă sursă de criză economică în România a fost și va fi statul și politicile sale incoerente și schimbătoare. Cel puțin până la alegeri, cu un guvern pus in imposibilitatea de a induce șocuri prin reforme, probabil nu vom avea probleme. Ce va decide următoarea guvernare este încă complet imprevizibil. De regulă România a a fost stabilă cu guverne slabe, incapabile de măsuri imprevizibile pe poziții de forță. În ciuda propagandei radicale dialogul și negocierea sunt cele care fac să funcționeze bine România, nu pozițiile radicale si ireconciliabile.

Făcând abstracție de eventuale șocuri externe, dacă va fi criză, cel mai probabil se va declanșa după alegeri, dacă ambițiile guvernării viitoare vor fi nerealiste, și cel mai probabil va deveni vizibilă în trimestrul doi din 2021. Oricum România are o creștere economică destul de semnificativă în acest moment și o inerție destul de ridicată a relațiilor economico-financiare deci o criză nu ar trebui să se producă decât ca efect a reducerii eficienței mecanismelor de stimulare existente sau ca efect a eliminării lor.

Criza României este previzibil să fie o criză de resurse umane. Natalitatea este prea scăzută, emigrația prea ridicată, și se constată o îmbătrânire a populației cu problemele ei specifice. În acest context un nou model economic este necesar și nu prea pare să fie creionat de nimeni.

Deci este COVID-19 o lebădă neagră? Răspunsul este deocamdată nu, dar are potențialul să devină. Deocamdată efectele psihologice sunt mult mai importante decât cele concrete. Cel mai semnificativ efecte sunt infodemia și pesimismul. Sentimentul de frică este indus unei populații deja plină de fobii la nivel internațional. Pentru neo-conservatori si autarhia pe care o promovează este un argument care va fi probabil folosit pentru a accentua mișcările anti-globaliste.

Pe piețele financiare internaționale se aplică momentan ”cumpără pe zvon, vinde pe știre” aplicată invers, ”vinde pe zvon, cumpără pe știre”. Deocamdata infodemia inseamnă zvonuri, care generează volatilitate, iar știrile și clarificarea situației va face ca situația să se stabilizeze. Este un șoc de durată scurtă cu intensitate descrescătoare. Evident, pentru speculatori, volatilitatea înseamnă profituri.

Mult succes vânzătorilor de tratamente închipuite. Va fi o perioadă glorioasă. Am auzit că ceaiul de mătrăgună, nebunele și Buretele Viperei a ajutat un chinez să scape de COVID-19, SIDA și cancer în 24 de ore. Evident pacientul a murit, dar asta e din cauza conspirației mondiale oculte.

Distribuie acest articol

31 COMENTARII

  1. Exceptional articol!

    +++

    Intr-o nota macabra, as remarca faptul ca o pandemie de coronavirus ar reduce imbatranirea populatiei Europei (mortalitatea creste cu varsta), cu efecte pozitive asupra economiei.

    • Multumesc!

      Legat de al doilea comentariu, macabră sau nu, este o formă de selecție naturală. Dramele insa sunt foarte personale și foarte incărcate de emotii.

    • Boah! Mai la stânga de atât nu se poate! Cică doar ăia susțin că am fi prea mulți. Nu vorbesc de mine, căci de-abia am schimbat prefixul la 5, deci s-a dus abia prima jumătate și le mai am pe celelalte doua, dar deși împachetat și cu fundița “macabru”, știai ca vei spune o enormitate. Ar fi fost mai bine să renunți.

      • Asta e realitatea demografica – populatia Europei imbatraneste, viata inactiva a crescut ceea ce a condus la presiuni asupra bugetelor.

        Mortalitate prin gripa creste cu varsta. Asta e!

        O enormitate ar fi sa te lupti cu matematica.

        +++

        Cele 3 procese: demografic, economic si epidemiologic sunt independente de doctrine politice. Un om de stanga nu se imbolnaveste mai mult sau mai putin decat unul de dreapta.

        Nu am auzit ca stanga sa spuna ca sunt prea multi oameni pe Pamant, sau ca batranii ar trebui eutanasiati. Sigur, exista unele conceptii nazise sau similare, dar nu vorbim acum despre zona patologica a politicii.

        ++

        Va invidiez pentru capacitatea de a prevedea ce vor spune interlocutorii!

        Cred ca ati putea face o afacere din asta, cel putin Mama Omida a castigat mult din asta, :-)))

        • +++
          Eh, Dedalus, nu contest mersul firesc al lucrurilor, ci prioritățile care rezultă din intervenția dumneavoastră precedentă. Eu știu ca viața unui om nu poate fi cuantificata economic, darămite a unor întregi generații. Ori dacă pentru dumneavoastră prevalează factorul economic, mie mi-e greu să nu intervin.
          +++
          Așa este, cum spuneți! Dar comentatori cu care păreți a fi în general de acord au făcut adeseori astfel de afirmații chiar pe această platformă. Acel „cică” din răspunsul meu făcea exact la acest lucru trimitere.
          +++
          Nu am afirmat că aș știi dinainte ce vor spune interlocutorii. Recitiți cu mai multă atenție ceea ce am scris! Mulțumesc!

    • Coronavirusul și fructele de mare.
      Coronavirusul se transmite aerian. Se usucă si devine inactiv in câteva ore. Însă, fructele de mare, proaspete, sunt infectate cu virusul tocmai prin curenții de aer folosiți la răcirea depozitelor frigorifice. Mediul mucilaginos al fructelor de mare este propice înmulțirii virusului. Apoi, consumate in forma cruda, fructele de mare infectează omul. Termenul scurt de păstrare al acestora permite virusului sa ajungă rapid la om. Poate ca sursa virusului modificat au fost șerpii, liliecii sau pangolini, însă, mediul in care rezista si se înmulțește infectând oamenii, in pofida încălzirii vremii, sunt fructele de mare in stare proaspătă.

  2. Foarte pertinent articolul! De asa analize avem nevoie, argumentate si logice. Foarte interesanta ideea ca in Romania un guvern slab mentine stabilitatea economica prin lipsa de masuri radicale iar in guvern puternic, nerealist poate induce o criza.

    • Multumesc!

      Probabil legitimitatea electorală a guvernelor puternice este confundată cu un cec in alb, sau un mandat divin. Puterea corupe, puterea absoluta corupe absolut. (John Emerich Edward Dalberg Acton, 1887).

  3. Hai să fim cinici: astfel de epidemii produc decese preponderent în rândul persoanelor în vârstă și foarte în vârstă. Deci ele reduc „balastul” pe care-l are de suportat societatea, orice comparație cu ciuma este paralelă cu realitatea.

    Va fi criză în România, la fel cum va fi și în restul UE, însă asta nu din cauza coronavirusului. Va fi din cauza inconștienței cu quantitative easing, aplicate de 10 – 12 ani încoace. Cât timp marele pacifist Obama era la conducerea Statelor Unite, lucrurile mergeau la fel și acolo, astfel încât problemele Europei nu ieșeau în mod special în evidență. Dar de când cu moș Trump, economia Statelor Unite chiar merge, așa că europenii au ocazia să vadă că economia lor se duce la vale.

    • Segmentul de varsta la care va referiti sunt consumatori, investitori, si oameni dragi. Termenul ”balast” este cam dur.

      Va dau dreptate la al doilea punct, probabil datorită QE și LTRO multe instituții financiare neviabile, și politici publice nerealiste sunt aparent doar viabile. Rolul crizelor este să curețe economia de astfel de probleme.

  4. poate ca e pe cale sa devina o lebada neagra pentru gloria unor speculanti oculti
    dar nu destul de grasa pentru a fi exploatata transparent la nivel de finante mondiale, precum urgenta climatica

    • O epidemie poate fi un pretext pentru a lăsa o criză să se declanșeze din motive aparent obiective care pot probabil degreva de răspundere guvernările care lasă criza sa se declanșeze. O criză este necesară, doar că nimeni nu-și poate asuma criza fără un cost politic copleșitor. Un motiv aparent natural, care nu poate fi imputat nimănui, poate fi o oportunitate de a declanșa criza cu costuri politice mai reduse. E relativ simplu de diseminat un mesaj de genul: Nu e vina noastră, a fost epidemie.

      • asta in mintea mea se traduce precum ca o recesiune poate fi exploatata politic pentru a relegitima acele speculatii care incubeaza virusii crizelor

      • Când a apărut știrea că ”un ministru german refuză să dea mâna cu Angela Merkel”, era clar că exista un singur candidat pentru scena respectivă, Horst Seehofer. Și nu, nu e vorba de coronavirus, epidemia a fost doar pretextul acceptabil pentru camerele de filmat.

  5. Un articol cum mu am mai intalnit de mult. Foarte multe idei cu argumentele de rigoare.
    PS apropo, vand ceai de mătrăgună, nebunele și Buretele Viperei.
    PPS vlumeam doar :)

  6. Efectul in supply chain se vede in special p segmentul de electronice. Extractia si comercializarea de „rare earth elements” folosite in electronice, are loc in special in china.

    • La nivelul economiei globale există concurență și surse alternative de aprovizionare pentru majoritatea produselor din zonele afectate de epidemie și de măsurile de carantină. Nu toată China este carantină.

  7. Anual mor 60000 de oameni in Europa din gripa comuna. Coronavirusul a cauzat undeva la 2000 decese la nivel mondial. Bursa americana a scazut cu peste 10% in 4 zile, ca la comanda. Cum sa explice coronavirusul un asemenea seism bursier? Ziceti lanturile de productie. Sunt acestea taiate la momentul de fata? Nu mai sunt avioane sau vapoare dinspre Asia? Nu mai merge lumea la serviciu? Sau e teama ca astfel de masuri vor fi luate in viitor, tocmai acum cand infectiile au luat-o pe un trend negativ?
    Speculatiile sunt multe. Alegerile americane. Teama ca Sanders ar putea deveni presedinte. S-a spart bula cresterilor sustinute de un an incoace. Manipulari speculative. Nu e de mirare ca teoriile mai mult sau mai putin conspirative infloresc.

    • Frica este un sentiment, nu e nevoie sa fie rațional. Vorbim de o piața care așteaptă declanșarea crizei de ceva vreme. Vorbim de operatori financiari care câștiga din volatilitatea crescuta. Zvonul efectelor negative generează o reacție de panica care duce la sub-evaluarea unor active, știrea concreta duce la clarificarea situației și la creșterea valorii activelor, deci se cumpăra ieftin pe zvon, și se vinde la stabilizarea pieței pe știre. Adaugi în mix operațiuni cu futures și derivative și volatilitatea este o mașina de făcut bani.

  8. „Mortalitatea în populația activă și productivă este 0.2% (20-39 ani) 0,4% (50-59 ani) 1.3% (60-69 ani) și este corelată cu factori de risc preexistenți (boli cronice).”
    Asta atât timp cât sistemul medical face față și nu este saturat din cauza internărilor produse de acest virus. Scenariul mortalitatii post-saturare și reducerii posibilității de servire (îmbolnăviri în rândul personalului medical) este luat în calcul doar de câteva țări. Într-un astfel de caz nu ar mai fi o lebădă neagră doar pentru economie.

    • Tind sa cred ca majoritatea datelor provin din Wuhan. Acolo a fost saturatie in mod cert, altfel nu se complicau cu constructia de spitale si mobilizarea de personal din alte zone.
      Cred ca cel mai peiculos scenariu pentru COVID-19 este o mutatie a virusului. De exemplu daca virusul devine transmisibil si prin tantari, atunci nu mai este sezonier. Daca devine transmisibil pasarilor atunci carantina devine neeficienta.

  9. Un articol pertinent, o lectura placuta, dar…

    „pentru neo-conservatori si autarhia pe care o promovează”

    O rugaminte, ca vad cum ingrosati randurile scriitorasilor ce baga panica in populatie cu morbul conservatorismului. Cautati va rog definitiile conservatorismului si neoconservatorismului si lamuriti’va: exista sau nu vreo diferenta intre cele 2 curente politice, promoveaza sau nu toti conservatorii ‘autarhia’?

    Va multumesc.

    • Eu ma refer la curentele din SUA și UK, manifestate prin campaniile „America First” și „Brexit”. Ma refer aici la discursul adresat segmentul anti-globalist din populație care este exploatat de republicani și conservatori. Implicit, economia pe care o promovează este mai autarhica decât economia asa cum era ea perceputa anterior.

      • Va multumesc pentru raspuns.
        „Eu ma refer la curentele din SUA și UK”
        Asa banuiam si eu. Numai ca i’ati bagat pe conservatori si neoconservatori in aceeasi oala, desi…

        „economia pe care o promovează este mai autarhica decât economia asa cum era ea perceputa anterior.”
        „Mai autarhica” implica o…doza de autarhism guvernamental anterioara guvernarii lui Trump, nu’i asa? Ce sa intelegem de aici? Ca orice stat care impune niscaiva bariere vamale [asa cum au procedat de’a lungul istoriei lor atat SUA cat si statele in prezent membre UE] este…oleaca autarhic? De la ce nivel al taxelor putem vorbi de autarhie, in opinia dumneavoastra?

        Pe de alta parte eu vad cum comertul Statelor Unite cu restul lumii merge bine-merci in epoca Trump, in pofida impresiilor unor comentatori [nebazate pe date faptice, statistici sau comparatii cu schimburile de marfuri ale altor state] ca linia politica actuala ar fi una izolationist-autarhica. Iar taxele vamale au fost iarasi utilizate ca instrument politic, ca parghie pentru obligarea unor regimuri fascistoide [precum China] respectarii unor norme economice de bun simt [precum renuntarea la ajutoarele masive de stat, abandonarea politicii de tolerare/incurajare a dumpingului de catre statul chinez in defavoarea competitorilor privati occidentali, respectarea drepturilor industriale etc]. Asa a fost dintotdeauna si mi se pare firesc sa fie asa: taxele vamale sunt un atribut al suveranitatii, nu un indiciu al autarhiei.

        • Avand in vedere complexitatea relatiilor comerciale, nu pot exista decat gradiente de autarhie. O economie complet deschisa este la fel de imposibila ca una perfect inchisa.

          Autarhia nu este definita prin taxe, ci prin producerea in interior a bunurilor si serviciilor necesare consumului. Autarhia este lipsa de dependenta de exterior. Taxele vamale, in context protectionist, sunt un mijloc de a creste preturile importurilor peste preturile productiei interne. Cat de mari trebuie sa fie taxele vamale pentru a vorbi de autarhie? Asta depinde de diferenta de preturi care trebuie acoperita.

  10. Eu ma gandesc la faptul ca un pahar deja plin nu se revarsa decat atunci cand mai pui o picatura. Iar echilibrul nu se reface atunci cand curge picatura in plus, pentru ca incepe sa-ti tremure mana si, uneori, constati ca ai varsat tot paharul din cauza unei picaturi in plus. Lumea e intr-o tensiune mare, confruntarile de tot felul sunt in derulare sau asteapta un prilej pentru a izbucni. Epidemia asta are potentialul picaturii care „sparge” paharul.

    • Epidemia e un pretext comod de criză. Este un factor aparent necontrolabil. Dar nu e sigur că va fi realmente criză.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Bradut Bolos
Bradut Bolos
Economist, Doctor în Finanţe, absolvent al UBB Cluj Napoca, lector la Universitatea Petru Maior din Târgu Mureş vreme de 13 ani, a activat în cadrul AIESEC şi SMUCR a fost Assistant Professor la Universitatea din Buraimi, Oman, în prezent cadru didactic asociat al UMFST Târgu Mureș

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

Antifragil

de

Nassim Nicholas Taleb

recomandată de contributors.ro

 

Top articole

Refuzat la export. Schimb de scrisori cu un prieten maghiar

Dragă Miklós, îți amintești de expresia „refuzat la export” din comunismul nostru românesc; subliniez „nostru”....

Franța vs. Turcia sau de ce nu încap două săbii strategice în teaca Mării Mediterane

Că nu există deloc simpatie între Paris și Ankara se știe nu de azi de ieri, ci...

Românii de la Tönnies suntem noi toți

Abia s-au uscau amprentele de pe tastele cu care au scris jurnaliștii despre scandalul sezonierilor români și polonezi...

Tăcerea manualului nu înseamnă și tăcerea profesorului. Un răspuns lui Selly

Nu manualul sau catalogul te fac profesor, ci faptul că vezi în cei din...

Jurnalism în cheia „clarității morale”

Jurnalismul nu poate fi niciodată matematic obiectiv, însă el ar trebui măcar să fie, cel puțin în teorie,...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)