sâmbătă, martie 22, 2025

Este Moldova o republică bananieră?

O stradă principală din Chișinău a fost prost asfaltată în octombrie trecut și acum trebuie din nou reparată. Guvernul a interzis exporturile de grâu din această țară care odinioară era un mare furnizor de alimente pentru URSS. Un bărbat și-a ucis în bătaie nepotul de un an și jumătate lăsat în grija rudelor de mama copilului plecată la muncă în Cipru. Șoferul prim-vicepreședintelui Parlamentului, Vlad Plahotniuc, a fost filmat conducând mașina oficială (cu șeful său la bord) pe contra-sens.  Acestea sunt câteva din titlurile știrilor din mass media de la Chișinău din perioada de două săptămâni cât m-am aflat acolo.

Luate separat, aceste știri nu spun neapărat totul despre această țară, dar luate împreună și mai ales coroborate cu constatările mele din discuții cu politicieni și jurnaliști de acolo, ele m-au făcut să-mi pun întrebarea din titlu.

Vă veți  întreba poate ce m-a făcut să-mi pun această întrebare abia acum, deși călătoresc în Republica Moldova cu regularitate începând din 1996, uneori chiar și de trei ori pe an. Ei bine, de data aceasta am aflat câteva detalii din interior despre funcționarea sau mai bine zis nefuncționarea coaliției de guvernare Alianța pentru Integrare Europeană (AIE), care reprezintă punctul de plecare al articolului meu.

Formată după scrutinul parlamentar din 28 noiembrie 2010, AIE reprezintă un compromis precar între Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de Vladimir Filat, Partidul Democrat (PDM), condus de Marian Lupu, și Partidul Liberal (PL), condus de Mihai Ghimpu. Coaliției îi lipsesc două voturi în Parlament, pentru a alege președintele Republicii Moldova, post rămas vacant din septembrie 2009, în urma demisiei liderului Partidului Comuniștilor (PCRM), Vladimir Voronin. Interimatul este asigurat de Marian Lupu.

Cine observă chiar și superficial viața politică de la Chișinău își dă seama că PCRM n-are niciun interes să participe la alegerea președintelui, pentru că AIE nu-i poate oferi fostului partid de guvernare din perioada 2001 – 2009 nimic în schimb.

Și în mod normal, acest fapt ar trebui să ducă la convocarea celui de-al treilea scrutin parlamentar anticipat, după cele de la 29 iulie 2009 și 28 noiembrie 2010. Numai că în actuala situație de vid constituțional  nu există un termen pentru organizarea scrutinului prezidențial și ca atare nici una unul de convocare a alegerilor parlamentare repetate. Așa încât, de aproape un an și jumătate, Republica Moldova se află într-un interimat constituțional care în sine nu ar fi grav dacă nu ar provoca îngrijorarea partenerilor externi de care depinde atât de mult țara.

Pe fondul acestui vid constituțional, AIE se comportă ca un organism dezarticulat în care partidele componente se comportă de parcă n-ar avea niciun fel de obligații, iar liderii lor abia dacă sunt interesați să comunice unul cu altul. În practică, ministerele au fost împărțite ca niște feude între partide și am auzit relatări din surse extrem de credibile că cei care nu fac parte din clientele partidului nu sunt bineveniți în respectivul minister.

Între timp, probleme extrem de presante, precum reforme radicale și dureroase în economie, cerute de Fondul Monetar Internațional în schimbul unei creditări care în mod excepțional va fi sursa unei majorări de salarii în sectorul bugetar, sunt amânate din lipsa consensului politic din AIE.

Să nu vă imaginați că PCRM are vreo strategie bine conturată în această situație cu excepție unei opoziții totale și demagogice. Ca să vedeți  până unde ajunge această demagogie, recent când Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a dat publicității un studiu din care reieșea că moldovenii sunt printre cei mai mari consumatori de alcool din lume, deputatul PCRM Iurie Munteanu a declarat într-o conferință de presă că cetățenii beau din cauza problemelor sociale cauzate de venirea la putere a AIE, deși studiul se referă la anul 2005, iar AIE a venit la putere în 2009!!!!!!!

Politicienii se poartă adesea în public mitocănește la acest capitol excelând Vladimir Voronin (pe cale de a-i face concurență lui Gigi Becali, deocamdată fără înjurături) și Mihai Ghimpu.

Dacă mai adaug și recenta altercație din plenul Parlamentului dintre deputații Grogore Belostecinic (PLDM) și Grigore Petrenco (PCRM), altercație televizată în direct, veți realiza că nu exagerez cu nimic când mă întreb dacă Republica Moldova nu este un stat bananier.

Sărăcie și corupție

Nici în economie situația nu e mai bună. Piața liberă este distorsionată de existența monopolurilor, a cartelurilor și a corupției generalizate. Așa de face că Moldtelecom a majorat recent tarifele la telefonia fixă, companiile petroliere au fost amendate cu 2 milioane de lei (120000 euro) pentru că la absolut toate benzinăriile din țară prețul la benzina 95 este 15,35 lei sau că prețurile la alimente sunt aproape la același nivel ca în Occident.

Un singur semn aparent îmbucurător este majorarea în 2010 a intrărilor din remitențe (bani trimiși în țară de moldovenii care lucrează în străinătate, după o scădere drastică în 2009, dar și acest lucru arată ce dependentă este Republica Moldova de acești bani, care în proporție de aproape ¾ se duc înspre consum.  După cum dependentă rămâne în continuare Republica Moldova de veniturile din exporturile de vin (echivalentul moldovenesc al bananelor) și mai ales în Federația Rusă, care în continuare are la dispoziție șantajul prețului la gazele naturale livrate.

Drumurile publice din Republica Moldova sunt printre cel mai proaste din Europa, iar absența aproape totală a companiilor aeriene ieftine face ca, de pildă, un bilet Chișinău – Viena – Chișinău să coste 400 – 500 de euro.

Transnistria rămâne în continuare o infecție purulentă în coasta Republicii Moldova. Sprijinită cvasi-fățiș de Moscova, enclava separatistă este un paradis al traficanților de tot felul, fiind și ea o republicuță (chiar nerecunoscută de nimeni) bananieră, în care trustul de afaceri Sheriff prosperă din ce în ce mai mult, în timp ce populația din zonă o duce tot mai greu.

În aceste condiții, bunăvoința manifestată de Uniunea Europeană față de Republica Moldova începe să se uzeze, mai ales în condițiile instabilității crescânde din lumea arabă care tinde să capteze atenția cancelariilor din capitalele europene și mai ales de la Bruxelles. Or, această șansă de apropiere de UE nu vine de mai multe ori și mă tem că Moldova o va irosi dacă actuala situație continuă.

Dar mai este și alt lucru îngrijorător: Republica Moldova începe să aibă o populație extrem de polarizată, între majoritatea celor de la țară sau a săracilor din orășelele mici și afaceriștii în “djîp” (cum se numes aici monștrii 4×4), dar și elita educată de la Chișinău. Un cunoscut care lucrează la o fundație finanțată din Occident îmi spunea că nici oamenii de rând nu-i înțeleg pe membrii elitelor, dar nici aceștia la rândul lor nu mai pot comunica în mod relevant cu cetățeanul de rând.

La Chișinău s-a format o pătură hiper-educată și hiper-informată, iar în restul țării populația este în majoritatea dependentă de adulții care lucrează și trimit bani din străinătate. Pentru aceștia din urmă, accesul la internet înseamnă de cele mai multe ori un calculator în care doar programul Skype cu trei butoane este folosit pentru convorbiri cu rudele din străinătate. Copiii care cresc singuri au ajuns un lucru comun, iar alcoolismul și violența conjugală realități imposibil de escamotat.

Nu este acesta aspectul unei republici bananiere?

Articolul poate fi citit si pe acum.tv

Distribuie acest articol

14 COMENTARII

  1. Ar fi interesant de vazut ce nu o face o republica bananiera. Si am aici cateva argumente:

    – existenta unei societati civile ce da semne de sanantate. ONG-urile care promoveaza democratizarea si europenizaerea sunt din ce in ce mai competente si mai prezente;

    – libertatea presei. Desi nu fosrte sustenabila, presa de la Chisinau comparabila cu toate tarile din zona;

    – intorducerea unor sisteme de managemnet public orintate catre reforma. Acestea vor incepe in curand sa produca politici bunicele;

    – nivelul de pregatire al studentimii. Nu este cu mult mai scazut fata de alte state din zona. Intrebarea este si daca Romania, Ucraina, Rusia, Rusia Alba sau Georgia sunt „bananiere”.

  2. De ce trebuie sa ne ducem cu exemplele tocmai acolo? Cum vine expresia aia, intrata deja in folclor: „dar avem asa ceva si aici la noi, in Romania!”. Primul exemplu care imi vine in minte este autostrada Pitesti – Bucuresti. Pun link-ul catre un articol, (cel mai neutru dpdv politic pe care l-am gasit): http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/120-de-milioane-de-euro-aruncate-pe-asfaltul-autostrazii-bucuresti-pitesti-75221.html. Sa fie asta tot un sindrom al statului bananier? Ooooo

  3. Titlul este o nesimtire tipica,comunista.Ca si in Romania prin realitatea tv si antena 3 si in Moldova fortele pro comuniste cauta sa transmita spre public informatii cat mai bascalioase despre oamenii politici de factura democratica.Din cate stim,tealitaea are o oficina la Chisinau si nu-i de mirare ca aceasta sa fie in acelasi ton comunistoid cu cea de la Bucuresti.Oricum,in situatia unei stari exceptionele,pe cei de la realitatea si antena 3,impreuna cu invitatii speciali ai lor,ii bag in linia I.

  4. Tema este importanta si articolul bine scris ca de obicei. Acestea fiind spuse parerea mea este ca Dl Clej nu vede padurea de copaci. Daca ar fi inlocuit Romania cu Moldova, Bucuresti cu Chisinau si am fi dat timpul in urma cu 15 ani adica la prima guvernare democratica din Romania post-comunista, ar fi iesit un articol identic si la fel de valabil. Dar ar fi ratat tinta si atunci dupa cum istoria a aratat.

    Nu sunt un specialist in politica si economia Moldovei dar progresele facute din Aprilie 2009, fie si numai prin liberalizarea societatii si promovarea romanismului, sunt enorme. Dl Ghimpu o fi mai frust in exprimari dar nu il egaleaza pe Voronin si este o contrapartida tactic necesara la asalturile staliniste ale acestuia asupra AIE-2. Se poate face mai mult in mod cert dar sa nu uitam ca pentru noi romanii miza este enorma si timpul scurt. AIE-2 merita un sprijn constructiv din partea tuturor oamenilor interesati de viitorul european si romanesc al Republicii Moldova.

  5. Din pacate Moldova este ramine si va fii cea mai saraca si inapoiata tara din Europa ori ce a-ti incerca sa faceti tot ce-a mai inapoiata tara ramineti.Mai bine v-ati unii inapoi cu Rusia ca cu Romania nici 5% din populatie nu va vrea.Sper ca in viitor sa nu mai aveti dreptul sa intrati in Romania.

  6. „nefuncționarea coaliției de guvernare Alianța pentru Integrare Europeană (AIE), care reprezintă punctul de plecare al articolului meu”
    Politicieni care-si uita menirea odata vazuti cu sacii-n caruta, s-au mai vazut. Nu cred ca merita o tara intreaga duritatea din titlul dvs.

    Ceva evolutii spre o presa neintimidata de comunisti, macar, cred ca s-a putut sesiza in ultima vreme. Nici de elevi anchetati de militie pentru ca smulsesera recenta inscriptie „moldo-” de pe frontiscipiul liceului, care venea s-o inlocuiasca pe cea „romano-” n-am mai auzit.

  7. la fel e si in judetul vaslui sau in judetul botosani..sau mai in toata moldova de la noi..iasiul e un fel de chisinau sau invers..iar baronii locali sunt sefii de partide de dincolo de prut..lipsesc rusii ,atat.

    • am fost la Chisinau in octombrie 2010 si pot afirma cu certitudine ca mancarea in RM este mai ieftina decat la Bucuresti sau Bruxelles:)))Titlul a fost neinspirat. Republicile bananiere sunt statele extrem de sarace din Africa si America Centrala sau de Sud. Comparatia intre un astfel de stat si RM pur si simplu nu poate avea loc. Cred ca ati vrut sa spuneti sub forma unei metafore ”un stat anormal”, dar a iesit ceva care duce cu gandul la ceva cu care nu are nicio legatura. In rest aveti talent la scris:)))

      • opereaza si companiile aeriene low cost la Chisinau. nu ati vazut afisele: Chisinau-Moscova 87eur, Chisinau-Istanbul 80eur? Ghimpu are excese, adesea gafe mult pre pro-romanesti dar nu se compara cu Voronin.

    • După cum binevoieşte să ne informeze presa, România e o republică bananieră, fiind importator şi exportator de banane. Republica Moldova s-ar putea intitula mai degrabă republică viticolă :D

      ~Nautilus

  8. Macar unele initiative de prin Romania au feedback pozitiv din partea moldovenilor. Am in minte comentariile cititorilor Unimedia la articolul despre vamesii romani de la Albita: http://unimedia.md/?mod=news&id=30287

    „DA DA DA… super stiri… of cind oare se va incepe si la noi… de ex: Judecator la CEA: salariul 4000 lei/luna – casa de 200.000 Euro, masina 30.000 Euro (la toti membrii familiei), vacanta in Dubai 10.000 Euro… etc”

    „Iata s-au apucat si in Ro de facut putin vant!!
    La noi in MD nu-s mai breji…!!
    In tara asta numai menti, vamesi, procurori, judecatori si guvernanti – toti patrihotii au ramas. Numai oameni simpli care muncesc nu avem!!
    Romania macar e mare, daca vor sa faca regula – o fac. Implica inspectori din Satul Mare pentru a face controale aici la Albita si tot asa. Astia precis ca nu-s cumatri.
    La noi tara e mica, scuipi pe drum si dai intr-un cumatru de procuror, nepot de functionar etc… La noi degraba nu se face regula, fiti pe pace! Toti is cumatri si nepoti!”

    „Pe lângâ casele lui Terna, Becciev şi multi alzi şefi de la primarie – casele din imagine sunt latrine ! Chirtoaca când sa dus la bariera din str. Ciocarliei mai bine intra pe la terna sai vadă casa de cca 1000 000 de eu ! ”

    Similar se intampla in articolul la care se face link-ul ( http://unimedia.md/?mod=news&id=30269 ):

    „Acum,daca se afla ca cei de la Albita sunt cu pufusor pe botisor,cei de la Leuseni nu pot fi curati. Sa vedem dar, ce va urma la noi:)!”

    „De fapt aceste actiuni ne declara pe noi ca fiind un stat corupt si fratii romani ne dau de inteles ca nu mai trecem ………..gata sa terminat drujba”

    „Jumatate din vina vamesilor romani le apartine vamesilor moldoveni!
    Rusine guvernului R. Moldova pentru sustinerea coruptiei, inclusiv, in vame!”

  9. Unul dintre cele mai interesante personaje pe care le-a nascut proza noastra in sec XIX este Lica Samadaul. Nu exista pana la el o atat de convingatoare intruchipare a maleficului. Lica samadaul nu e un parvenit de tipului lui Dinu Paturica sau Tanase Scatiu. El este omul pus in slujba raului,.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Petru Clej
Petru Clej
Petru Clej este corespondent la Londra al redacției române a RFI. A fost jurnalist la BBC World Service, redacția română, între 1991 și 2008 (redactor șef între 2000 și 2008) și a lucrat între februarie și decembrie 2007 la BBC News Online.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Dragi prieteni, săptămâna aceasta ne vedem la București. De două ori, odată la Fundația Academia Civică / Fundația Spandugino în 20 martie și, a doua zi, la Humanitas Kretzulescu.
Mihai Maci

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Carti

Cărți noi

Noțiunea de cumpănă, care dă titlul acestui volum, nu doar că surprinde natura momentului geopolitic internațional, dar sugerează și o posibilă soluție pentru România. Cumpăna nu este doar o etapă de tranziție, ci un punct critic în care direcțiile asumate astăzi vor determina ireversibil poziția țării în arhitectura globală a puterii. După trei decenii de integrare euro-atlantică, în care viitorul părea stabil și previzibil, realitățile internaționale s-au schimbat rapid, iar ordinea liberală care a definit ultimele decenii este acum contestată. Această contestare vine atât din exterior, prin ascensiunea regimurilor autoritare, cât și din interior, prin revizionism politic și radicalizarea discursului public.” Prof. Corneliu Bjola, Universitatea Oxford

Volumul poate fi cumpărat de aici

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro