sâmbătă, mai 21, 2022

Este necesar un DNA în Balcani?

Lupta anti-corupție, instaurarea unui sistem judiciar solid, respectarea statului de drept sau libertatea presei rămân priorități pentru Uniunea Europeană în privința aderării statelor din regiunea Balcanilor de Vest. Putem socoti corupția ca o boală existentă în fiecare stat din Balcani care recidivează sub diferite forme și care creează acea stare de nesiguranță politico-socială privind dezvoltarea respectivelor țări.

Procesul de integrare în Uniunea Europeană al statelor din Balcanii de Vest trece la o nouă etapă în urma Summitului de la Trieste din luna iunie a anului 2017, unde s-au subliniat principalele probleme privind accesul acestor țări: corupția și dificultățile privind cooperarea între state, din cauza presupuselor revendicări naționaliste. UE dorește să îngroape această „secure a războiului”, dorind să deschidă un dialog politic privind cooperarea economică și instituțională. Liderii europenii îndemnau la unitate, dorind ca această regiune să facă parte din blocul comunitar. Chiar președintele Emmanuel Macron declara că „Europa trebuie reclădită”[1], anunțând un nou proiect pentru extinderea UE, având în vedere că Rusia și Turcia țintesc anumite țări din regiune. În cadrul aceluiași summit, Angela Merkel făcea referire la dezvoltarea durabilă a acestor state pe care ar trebui să o abordeze pentru îndeplinirea condițiilor de aderare. Soluția propusă de Bruxelles a fost crearea unei piețe regionale comune în speranța armonizării legislative și îmbunătățirii relațiilor economice între statele din Balcanii de Vest. Politica de coeziune regională promovată de UE printr-o piață economică comună este privită cu scepticism de câteva state dar și de anumiți investitori străini. Fostele state iugoslave, precum Muntenegru sau Kosovo, se tem de o potențială dominație economică a Serbiei pe această piață comună. În al doilea rând, investitorii străini nu ar avea garanția necesară că acest plan ar diminua nivelul corupției. În acest sens liderii europeni au punctat de fiecare dată necesitatea unui sistem judiciar solid pentru o dezvoltare sustenabilă a acestor țări.[2]

Fie că vorbim de sărăcie, inegalități sociale, nerespectarea statului de drept, lipsa de transparență decizională sau eșecul investițiilor economice străine, cauza generatoare a acestor probleme rămâne corupția. Din acest punct de vedere statele din Balcanii de Vest, care au pretenții de a adera la UE, se confruntă cu probleme grave privind lupta anticorupție. Reformele privind justiția sunt prioritare. Conform rapoartelor[3] principalele cauze sunt lipsa unui sistem judiciar solid, controlul politic asupra activității judiciare și slăbirea acțiunilor societății civile și mass-media.

În Albania, sistemului judiciar prost organizat cauzează lipsa independenței justiției, cu precădere în numirile de magistrați, fiind prezente la mijloc conflictele de natură instituțională între președintele republicii și cel al parlamentului. O altă problemă este traficul de droguri și lupta anti-mafie din această țară. La ora actuală, autoritățile de la Tirana încearcă să limiteze această problemă, demarând un program național în acest sens.

În Bosnia și Herțegovina principala problemă este una de natură instituțională între autoritatea centrală de la Sarajevo și cea a entității statale de la Banja Luka. Acest conflict, atât instituțional cât și politic, constituie regresul acestei țări din toate punctele de vedere.

În Republica Macedonia au început diverse acțiuni ale justiției în privința incidentelor din luna aprilie al anului 2017, când un grup de simpatizanți ai partidului din opoziție au pătruns în parlamentul de la Skopje provocând violențe. La sfârșitul lui noiembrie 2017, poliția a arestat 36 de persoane, printre ele aflându-se diverși oficiali ai statului în frunte cu fostul ministru de interne. Procuratura macedoneană investighează cazul sub acuzația de „amenințare teroristă față de ordinea și securitatea constituțională”.[4] Cercetarea unor politicieni în Republica Macedonia este un prim pas pe care îl face justiția după venirea la putere al noului guvern pro-occidental condus de Zoran Zaev. Este foarte probabil ca următorul pas să constituie cercetarea persoanelor care au decis să reconstruiască centrul capitalei macedonene, costurile ajungând la peste 680 mil. de euro [5]. Această acțiune edilitară rămâne destul de controversată din punct de vedre al utilității ei dar și al cheltuirii fondurilor publice, cât și din perspectiva relației diplomatice cu Grecia care a criticat amplasarea uriașei statui a lui Alexandru cel Mare în centrul orașului tratând gestul ca fiind unul iredentist din partea țării vecine.

În țara vecină, Serbia, o investigație realizată de un ONG internațional a demascat modalitatea de finanțare ilegală a Partidului Progresist din Serbia din timpul campaniei electorale prezidențiale. Din anchetă reiese faptul că sponsorizările au fost realizate de persoane anonime, legea sârbă interzicând acest lucru. În acest caz, 98% din donatori (7.000 de persoane) au oferit aceeași sumă de bani (320 de euro). Există informații cum că lideri de partid ar fi apelat la aceste persoane pentru a realiza sponsorizările. Candidatul partidului de la prezidențiale, actualul președinte al Serbiei neagă acuzațiile, lăsând ineficienta justiție sârbă să investigheze cazul.

În afară de aceste exemple particulare de corupție, în statele din Balcani tiparul este identic privind lipsa independenței justiției. Există o autoritate națională care să supravegheze și să cerceteze actele de corupție din țările respective? Da, există diferite agenții anti-corupție dar nu au competența de a investiga faptele și de a trimite în judecată suspecții. S-a tot vorbit în presa internațională despre instituțiile de luptă anti-corupției din România. În această privință, vecinii noștri de la sud de Dunăre s-au arătat interesați de modalitățile promovate de DNA. România poate să fie un exemplu, în special pentru țările din Balcanii de Vest, în lupta împotriva corupției și de ce nu, ar putea să exporte acest model. Să nu uităm că România va prelua în 2019 Președinția Consiliului Uniunii Europene, iar misiunea țării noastre este de a-și consolida poziția la nivel regional mai ales în problematica afacerilor europene. Încercările clasei politice de a slăbi justiția prin diferite modalități nu fac decât să decredibilizeze poziția României în regiune, slăbind șansele țării noastre de a fi un bun mediator și un exemplu pozitiv pentru aceste state care doresc să adere la UE.

NOTE ___________________
1 https://www.politico.eu/article/trieste-eu-summit-modest-expectations-for-western-balkan-integration/

2 https://www.politico.eu/pro/trieste-test-for-western-balkan-unity/

3 Transparency International, Fighting Corruption in the Western Balkans and Turkey: Priorities for reform.

4 http://www.dw.com/en/former-macedonian-minister-arrested-over-violent-attack-on-parliament/a-41558696

5 http://skopje2014.prizma.birn.eu.com/en

Distribuie acest articol

5 COMENTARII

  1. „Putem socoti corupția ca o boală existentă în fiecare stat din Balcani”.
    Ma tem (vorba sa fie!) ca boala coruptiei exista in toate statele lumii. In grade diferite si functie de autoritatile statale. Dar nici unde nu a fost stirpita; pare a fi in gena umana de pretutindeni.
    Nemtii de la VW ce au facut cind au falsificat emisia de gaze la sute de mii de masini?
    Coruptia nu a fost descoperita dupa `89, chiar in comunism se numea pe scurt „ilicit”..
    Daca te „lua ilicitul”, numai cu mari relatii si multa mita data comisiei mai scapai. Dar nici atunci daca pe tine cazuse zicala „cu voie de la politie”
    Atunci nu stiu sa fi beneficiat unul ajuns dupa gratii, pen`ca se dedicase stiintei si scrisese 5-10 carti, sau conditionat fara sa dai ce-ai furat.
    DNA-ul este foarte necesar, dar fara actiuni comandate ori gen procurorul Portocala.

  2. Oui, bien sûr! Coruptia este religie in Balcani pentru ca vine de la rusi, iar in Balcani a fost fieful rusilor tot timpul. A fost o zona ocupata, putem spune.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Alin Cristian Stanescu
Alin Cristian Stanescu este licențiat în Științe Politice, Universitatea din București, în prezent masterand în cadrul aceleiași facultăți. În trecut a realizat stagii de practică la C.N.S.A.S și în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, prin programul InternshipGovRo2016. Printre domenile sale de interes se numără politica internă și externă a statelor din Balcani, chestiunea românității balcanice, conceptul democrației și tranziției în lumea arabă și politicile prinvind drepturile omului.

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro