luni, mai 17, 2021

Este real conflictul diplomatic germano-american?

Conflictul diplomatic recent izbucnit între Germania și SUA a ridicat multe semne de întrebare, a stârnit controverse și îngrijorări.

Cea mai simplistă relatare a poveștii de spionaj ar suna așa: SUA racolează doi ofițeri germani care au predat spionajului american unele documente secrete. Afacerea este descoperită, Guvernul german solicită explicații de la Guvernul american care întârzie să vină, și, drept consecință, șeful spionajului american în Germania este expulzat.

Intrarea în detaliile acestei afaceri relevă unele aspecte interesante:

Contextul

În primul rând, este necesar să observăm faptul că incidentul survine într-un context diplomatic deja tensionat de dezvăluirile lui Snowden cu privire la activitățile de spionaj ale Agenției Naționale de Securitate a SUA (NSA) în Germania, inclusiv prin ascultarea telefonului mobil personal al cancelarului german, Angela Merkel. Deși Germania a solicitat SUA schimbarea abordării față de aliați, răspunsul primit a fost evaziv și inconsistent. De asemenea, solicitarea părții germane de semnare a unei convenții cu efect juridic de interzicere expresă a spionajului reciproc s-a izbit de un refuz categoric și chiar nepoliticos al administrației americane, care a ținut să precizeze faptul că nici țări precum Marea Britanie sau Canada nu beneficiază de acest tratament. Evident, mesajul transmis a fost acela că Germania nu se califică pentru o astfel de solicitareîintrucat nu are statutul corespunzator. Tot la fel de evident este că acest răspuns nu a putut să provoace decât iritare la Berlin.

Cine sunt actorii implicaț în acest scandal

Sunt acuzați de spionaj șeful spionajului american la Berlin, expulzat de pe teritoriul german, și doi ofițeri germani. Primul este un angajat al Serviciului German de Spionaj (BND) în varsta de 31 de ani. Interesant este faptul că descoperirea s-a făcut doar pentru că agentul a luat legătura cu Consulatul rus la Munchen pentru a-și oferi serviciile și acestora. De aici, se poate lesne deduce faptul că serviciile germane supraveghează mai strict reprezentanțele diplomatice ale Rusiei decât ale SUA și se poate specula asupra faptului că, cel mai probabil, agentul german s-a oferit pe tavă și Americii, astfel cum a făcut și cu Rusia. Dacă este adevărat, culpa SUA este ceva mai redusă, însă Germania oricum poate reproșa faptul că SUA nu au respins oferta și că nu au informat despre această situație pe canale diplomatice, astfel cum ar fi impus o relație de prietenie. În lumea reală, însă, o astfel de ofertă este greu de refuzat și Germania știe acest lucru.

Al doilea “împricinat” este un ofițer angajat al Ministerului Apărării de la Berlin. Biroul și domicilul acestuia au fost percheziționate. Ambii au fost reținuți.

În ce a constat tranzacția

Deocamdată, au ieșit la iveală detalii doar cu privire la angajatul BND. CIA se pare că a plătit suma “astronomică” de 25.000 USD și a primit în schimb 218 de documente referitoare la protocoale de discuții, corespondența dintre BND și cancelaria federală, raportul anual al serviciului de spionaj german și harta de amplasare a sediilor BND peste hotare. De asemenea, germanul ar fi primit însărcinarea de a oferi americanilor informații despre activitatea comisiei înființată de Bundestag pentru investigarea operațiunilor de culegere de informații desfășurate în Germania de catre NSA.

Informațiile conținute în documente sunt confidențiale, dar este puțin probabil ca ele să fi reprezentat surprize importante pentru spionajul american. Cât despre activitatea comisiei parlamentare de anchetă, este mai deranjantă preocuparea americanilor decât potențialul informațiilor vizate.

De ce a luat Germania aceste măsuri…

Germania, deși avea opțiunea de a cere, pe canale diplomatice, Guvernului SUA retragerea diplomatului, a preferat să recurgă rapid la expulzare și nu oricum, ci făcând din acest caz un subiect de presă, adică în termeni inamicali.

Toate vocile germane, de la inalți demnitari la cunoscuți jurnaliști acuză la unison aroganța americană. După al doilea razboi mondial, Germania se simte ostracizată. Își dorește să rupă lanțuri invizibile, vrea să își descătușeze energiile. Germania vrea independență.

Cancelarul Merkel, un fin ascultător al opțiunilor populare, nu a ezitat și, asemeni lui Gavroche, a luat steagul în mână și a pornit la revoluție.

Expulzarea mediatizată a șefului CIA din Germania a adus puncte electorale cancelarului și a fost de natura să mai aline din frustrările acumulate în timp în societatea germană față de politica americană.

Pe de altă parte, este de bănuit că, dacă dna Merkel nu lua o măsura vizibilă, opoziția nu ar fi ratat prilejul de a puncta în fața opiniei publice revoltate.

Măsura este luată cu dublă “bătaie”: în plan intern se transmite mesajul că Germania are un cancelar puternic care, la nevoie, ia măsuri ferme chiar ți față de SUA, iar în plan extern, Germania a transmis, mai clar ca niciodată, că își dorește o reașezare a relațiilor cu SUA, pe baze noi.

Ce urmează

Cel mai probabil, revoluția germană este de catifea pentru că nu are potențialul de a schimba ceva fundamental.

În pofida prieteniei reciproc anvatajoase dintre Germania și Rusia, interesul fundamendal al Germaniei este pacea în Europa și, secundar, menținerea rolului său de lider european. Pe fundalul zgomotos și îngrijorător al frontului ruso-ucrainean, Germania este pe deplin conștientă că, fără implicarea SUA, rolul său în Europa ar putea scădea vertiginos în favoarea Rusiei, iar pacea ar putea fi oricând amenințată.

De aceea, colaborarea dintre SUA și Germania în problema conflictului ruso-ucrainean, precum și în alte dosare sensibile (Orientul Mijlociu, Iran) va continua în pofida diferendului diplomatic din prezent.

În ceea ce privește SUA, acestea au prilejul de a-și reevalua acțiunile externe și a de înțelege mai bine ce sentimente stârnesc acestea. SUA sunt conștiente că au nevoie de sprijinul Europei pentru asigurarea supremației principiilor occidentale, însă nu este clar dacă înțeleg și cum să și-l securizeze.

Distribuie acest articol

5 COMENTARII

  1. Adevărul e că Germania n-a excelat niciodată pe tărâmul spionajului, unde a fost mai tot timpul umilită de englezi, americani şi ruşi. Pe de altă parte, nemţii sunt şi mai prost plătiţi, de unde şi disponibilitatea de colaborare pe sume modice. Altfel, eu îi înţeleg. Deceniul de naţional-socialism dar mai ales cel de al doilea război mondial le-au creat nemţilor sensibilităţi vizibile: nicăieri ca în Germania n-am văzut atâta grijă pentru persoanele cu handicap, dar tot nicăieri n-am întâlnit restricţia de a nu face fotografii „de sus”, neautorizate, infrastructurii în general şi mai ales gărilor.

  2. Orice om cu un dram de memorie nu uită de STASI și (cel puțin) de cazul Willy Brandt. Cum acea tumoare malignă este imposibil să nu fi generat metastaze…

  3. oare era nevoie de :´´Cancelarul Merkel, un fin ascultător al opțiunilor populare, nu a ezitat și, asemeni lui Gavroche,´´totushi nu e vorba de politica de romanica

  4. nici de „În pofida prieteniei reciproc anvatajoase dintre Germania și Rusia” nu cred ca era nevoie.
    e Germania tara NATO sau bananiera? daca SUA o considera bananiera, sau mai grav, in rand cu Iran si Coreea deNord, e normal sa te intrebi care e definitia parteneriatului „strategic” cu americanii.

  5. Citez:
    „Pe de altă parte, este de bănuit că, dacă dna Merkel nu lua o măsura vizibilă, opoziția nu ar fi ratat prilejul de a puncta în fața opiniei publice revoltate.”
    Dacă autorul se referă cumva la opoziţia din cadrul actualei coaliţii de guvernare (adică la SPD), îi dau perfectă dreptate. Restul partidelor din adevărata opoziţie nu prea contează la ora actuală.
    Un lucru este însă sigur: cancelara de teflon (numită aşa, pe bună dreptate, de către cercurile politice din Germania, deoarece iese basma curată din orice scandal politic) se angajează întotdeauna doar atât cât este oportun… de revoluţie nici nu poate fi vorba. Comparaţia cu Gavroche mi se pare cu totul neavenită. Avem de-a face cu o furtună într-un pahar cu apă, bine înscenată. Mă surprinde de fiecare dată cât de stranii pot fi părerile analiştilor politici din afara Germaniei despre Germania şi aşa zisa Cancelară de Fier.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Mihai Lucian Lungu
Mihai Lucian Lungu
Cu o experienţă de peste 15 ani în Baroul Bucureşti, Mihai Lucian Lungu este avocat coordonator în cadrul Cabinetului de avocatură M.L.Lungu. Alături de echipa sa de avocaţi, Mihai Lucian Lungu desfăşoară servicii destinate persoanelor fizice şi companiilor pe zona de afaceri şi investiţii financiare. Este pasionat de politică externă, artă, precum şi de beneficiile apei pentru sănătate.

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Încălzirea globală, acidificarea oceanelor și moartea peștilor tropicali – acuzații de fraude științifice de mari proporții

Pe 6 mai 2021, revista Science a publicat o amplă anchetă intitulată Acidificarea oceanelor modifică comportamentul peștilor? Acuzațiile de fraudă creează o...

Sfârșitul emigrației

Au emigrat din România spre Europa occidentală peste trei milioane de români, din 2000 încoace. O parte au emigrat spre Italia și...

Ierusalim. Există conflicte fără soluții sau doar conflicte pentru care soluția încă nu a fost găsită?

Rezumatul în 10 puncte: Începând din noaptea de vineri spre sâmbătă (7/8 mai), în...

De ce a pierdut USR în sondaje după criza de la Ministerul Sănătății

Un studiu Avangarde a prezentat zilele trecute câteva date extrem de interesante. 52% dintre cei intervievați consideră USRPLUS drept...

Îl mai poate salva războiul/Hamas pe Netanyahu de pierderea funcției de prim ministru?

Știm, teroriștii de la Hamas au atacat iarăși Israelul iar statul Israel are tot dreptul să se apere. Niciun dubiu în această...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

„Demersul lui Hadot parcurge elegant traseul de la inceputurile filosofiei printre greci, apoi transformarea ei in timpul romanilor si intalnirea cu crestinismul, precum si relatia emotionanta dintre filosofia orientala si occidentala.” – Global and Mail

 

Pierre Hadot (1922–2010) a fost un filosof, istoric si filolog francez, bun cunoscator al perioadei elenistice si in special al neoplatonismului si al lui Plotin. Este autorul unei opere dezvoltate in special in jurul notiunii de exercitiu spiritual si al filosofiei ca mod de viata.

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro