joi, iulie 18, 2024

Europa creativă se digitalizează

Când s-a semnat în 2005 Convenția asupra protecției și promovării diversității culturale la Conferința ONU de la Paris, organizația avea în vedere nu doar importanța diversității culturale ca patrimoniu al umanității, ca o condiție a democrației, a liberei exprimări, a multilingvismului, a creației, dar și un context global schimbat în care noile tehnologii facilitează comunicarea și circulația liberă a ideilor și operelor, cu efectele secundare și riscuri incluse. În formularea documentului, procesele de globalizare reprezintă”o provocare pentru diversitatea culturală, în special din punctul de vedere al riscurilor de apariţie a dezechilibrelor dintre ţările bogate şi cele sărace”.Tot în fundamentare este recunoscut rolul mass-media digitale cu argumentul că”libertatea de gândire, exprimare şi informare, precum şi diversitatea media permit expresiilor culturale să înflorească în interiorul societăţilor”. Dialogul internațional între culturi nu mai poate fi imaginat în afara schimbului rapid de informații, de unde și recomandarea art.12 din Convenție pentru ”a promova folosirea noilor tehnologii, a încuraja parteneriatele în vederea intensificării înţelegerii culturale şi comunicării informaţiilor, precum şi a dezvoltării diversităţii expresiilor culturale”.

Elaborarea documentelor programatice este necesară pentru stabilirea principiilor comune și trasarea strategiilor regionale sau globale. Aplicarea lor este un demers de durată, cu negocieri și sincope, cu bugete limitate și, mai ales, cu posibile răsturnări produse de contextul geo-politic atât de imprevizibil în prezent. Interculturalismul, plurilingvismul sau protecția minorităților etnice și religioase sunt susținute în conferințe elevate, dar simpla apariție a unui val de migranți musulmani la granițele țărilor europene dă peste cap toate înțelegerile internaționale sau legislația europeană, iar decidenții la nivel înalt dau în bâlbâială. Articolul 14 al Convenției asupra protecției și promovării diversității culturale prevede, de exemplu, introducerea de măsuri stimulative adecvate pentru transferul de tehnologie şi know-how, în special în domeniile întreprinderilor şi industriilor culturale, asistență tehnică, dar și sprijin financiar prin înființatea unui fond internațional de subvenții și împrumuturi, stabilite în art.18. Ce influență au în realitate aceste declarații cu valoare principială, e greu de cuantificat. Există linii dechise pentru proiecte, există rapoarte, dar efectul pe termen lung rămâne o ipoteză.

Unul dintre riscurile accesului pe Internet este vulnerabilizarea dreptului de autor. Creatorii europeni își bat capul pentru a găsi soluții de protecție, fiindcă legislația copy-right-ului din țările lor nu le mai poate oferi siguranță în fața numeroaselor softuri capabile să capteze filme înainte de a fi difuzate, soluții digitale care descarcă literatură cu nemiluita, deși costul cărților electronice e relativ scăzut, sau care dau iama în muzica de ultimă oră. Parlamentului European i s-a cerut recent să limiteze accesul la anumite conținuturi creative pe Internet, solicitare respinsă fiindcă încalcă libertatea de exprimare și circulația ideilor. Parlamentarii europeni recunosc că o reformă a legislației copy-right-ului rămâne necesară, fiindcă trebuie compatibilizate legile cu mediul digital. Comisiei Europene i s-a recomandat să  revizuiască excepțiile existente la legile drepturilor de autor, să examineze aplicarea unor standarde minime și ia măsuri pentru o remunerare corectă dacă operele artistice sunt distribuite digital. Deocamdată se așteaptă rezultatele unui studiu de impact în țările UE și un proiect legislativ până la finele acestui an. Un pas înainte s-a făcut în domeniul cinematografiei prin strategia”Filmul european în era digitală” lansată anul trecut după Festivalul de la Cannes, pornind de la constatarea că numai 8% din filmele europene au fost distrbuite în 2012 în afara UE, iar televiziunile au difuzat nu mai mult de 35% filme produse în Europa, preferându-le pe cele americane. De aceea, cei implicați în industria cinematografică au cerut să se pună accent pe distribuție, folosindu-se tocmai facilitățile digitale care permit acces simplu pe orice platformă, dar și experimente tehnice în avantajul filmului. Un sondaj din februarie 2014 arată că 70% dintre europeni descarcă gratuit filmele, legal sau ilegal, de pe Internet și preferă să le vadă pe smartphone sau pe tabletă. Studiul fost efectuat pe un eșantion de 5000 de persoane între 4 și 50 de ani în zece țări: Marea Britanie, Franța, Italia, Spania, Germania, Polonia, România, Croația, Lituania și Danemarca. Dacă producătorii de film nu mai pot atrage beneficii din audiență, atunci creatorii trebuie sprijiniți altfel, a fost concluzia comisarului pentru educație, cultură, tineret și multilingvism, cipriota Androulla Vassiliou, la lansarea programului Creative Europe/Media care va sprijini dotarea a 2000 cinematografe digitale și 800 de filme europene în următorii șapte ani.

Articol apărut în revista ”22”

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Brindusa Armanca
Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro